Anul 2020 a fost marcat de evenimente care au influențat activitatea atât a organelor de control, cât și a mediului de afaceri (declararea stării de urgență, instituirea moratoriului asupra controlului de stat și pandemia de Covid-19), ceea ce a cauzat nerealizarea tuturor acțiunilor planificate de către organele de control și, respectiv, valorile-țintă stabilite nu au putut fi atinse în toate cazurile. Prin urmare, eficiența instrumentelor utilizate în cazul tuturor organelor de control nu este relevantă și nu poate fi evaluată din considerentele expuse, se spune în Raportul privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător pentru anul 2020, aprobat în cadrul ședinței Guvernului de astăzi, 29 aprilie.

Sursele de finanțare ale Fondului de susținere a populației ar putea fi extinse. În acest sens, în Parlament este înregistrat un proiect de lege pentru modificarea Legii nr.827/2000 fondului de susținere a populației, ce are ca scop asigurarea sustenabilității financiare a serviciului social „Asistența personală”, precum și garantarea prestării serviciilor conform necesităților persoanelor cu dizabilități severe.   Astfel, autorii inițiativei propun ca Fondul de susținere a populației să fie finanțat și din alocațiile aprobate anual în Legea bugetului de stat. Aceste alocații ar urma să fie utilizate exclusiv pentru finanțarea serviciului social „Asistența personală” din pachetul minim de servicii sociale.

Autoritățile își propun majorarea cotelor alocate tehnologiilor intermitente (instalații fotovoltaice și eoliene) de la 140 MW, disponibile către sfârșitul anului 2020, la un total de 250 MW, disponibile către anul 2025.   Pe agenda ședinței secretarilor de stat a fost inclus proiectul hotărârii cu privire la aprobarea limitelor de capacitate, cotelor maxime și categoriilor de capacitate în domeniul energiei electrice din surse regenerabile până în anul 2025.Documentul urmărește alocarea unor noi capacități regenerabile, ca răspuns la solicitările pieței și a necesităților identificate de Ministerul Economiei și Infrastructurii.

 În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (1) din Codul fiscal, impozitul pe venit la sursa de plată se reţine, în mod obligatoriu, de către orice:    a) persoană (contribuabil) care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi a persoanelor care desfăşoară activităţi independente conform cap. 102 şi activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103;      b) nerezident care desfăşoară activitate conform art.5 pct.151);      c) reprezentanţă permanentă;

Salariaţii angajaţi prin cumul beneficiază de aceleaşi drepturi şi garanţii ca şi ceilalţi salariaţi din unitatea respectivă. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la limitarea muncii prin cumul. Contractele individuale de muncă (CIM) prin cumul pot fi încheiate cu unul sau mai mulţi angajatori, dacă aceasta nu contravine legislaţiei în vigoare.

Работая в качестве фрилансеров, „представители свободной профессии” в области информационных технологий (ИКТ) пользуются множеством преимуществ по сравнению с офисными работниками, включая свободу и независимость (свобода выбора работы, свобода выполнения работы с любой точки местонахождения и др.), и данный факт является неоспоримым. Однако, свобода влечет за собой и определенные обязанности. Уплата налогов и сборов с доходов полученных от фриланс деятельности является одной из них, которую многие фрилансеры очень не любят или даже полностью игнорируют данное обязательство.

Republica Moldova și Letonia urmează să negocieze un acord în domeniul securității sociale. În Monitorul Oficial din 19 iulie a fost publicat Decretul nr. 1209-VIII din 11 iulie curent privind desemnarea și împuternicirea delegației oficiale pentru negocierea proiectului Acordului dintre Republica Moldova și Republica Letonia în domeniul securității sociale. Acordul va stabili documentele pe care le va depune solicitantul pentru a beneficia de pensie sau alte prestații de asigurări sociale și termenele de depunere, instituțiile responsabile pentru acordarea și plata prestațiilor, termenele de emitere a certificatelor și de transmitere a documentelor etc.

În viitorul apropiat pe piața financiară a Republicii Moldova va apărea un nou instrument financiar – „garanții de portofoliu”, destinat întreprinderilor mici și mijlocii. Conceptul acestei inițiative a fost discutat în cadrul unui atelier de lucru, cu participarea experților din domeniu și a reprezentanților instituțiilor financiare. Implementarea acestui mecanism va stimula majorarea plafonului de garanții cu minim 1 mld. lei, care va fi asimilat de către instituțiile financiar-bancare într-o perioadă de maxim 2 ani.    Astfel, creditele solicitate de ÎMM-uri de la băncile comerciale vor conține garanția inclusă în produsul de credit,  scutind antreprenorii de la depunerea cererilor de garantare și de la plata comisioanelor.

Subiecții impunerii cu impozitul pe venit stabiliți prin Regulamentul cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova își determină obligațiile fiscale privind impozitul pe venit după metoda de casă. Acest Regulament a fost aprobat de Executiv în scopul unificării prevederilor mai multor hotărâri de Guvern ce reglementau domeniul și care au fost abrogate odată cu publicarea pe data de 10 august 2018 în MO a HG nr.693.

Progresele în procesul de implementare a Foii de parcurs pentru impulsionarea digitizării economiei naționale și dezvoltării comerțului electronic (pachetul de digitalizare a economiei), precum și noile propuneri pentru elaborarea Pachetului digitalizării nr.2, au fost prezentate astăzi, 18 iunie, în cadrul unei ședințe desfășurate pe platforma Secretariatului Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru.   Reamintim că, în luna iulie 2020,  Ministerul Economiei și Infrastructurii a aprobat Foaia de parcurs, scopul acesteia fiind facilitarea interacțiunii la distanță și promovarea serviciilor digitale pentru mediul de afaceri,

Proiectul de lege  (pachetul de legi nr.1) ce se referă la digitalizarea economiei a fost prezentat și discutat astăzi, 14 septembrie, în cadrul unor audieri publice organizate de comisia parlamentară economie, buget și finanțe. Reamintim că proiectul a fost elaborat pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru și prevede ajustarea a circa 30 de acte legislative (Codul muncii, Codul civil, Legea privind protecția consumatorilor, Legea privind comerțul electronic, Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali, Legea privind achizițiile publice etc.)

Sporirea gradului de alfabetizare financiară a populației, cu accent pe finanțe publice, prin realizarea unor acțiuni concrete, dedicate diferitelor categorii de cetățeni, elaborarea și implementarea Strategiei de educare financiară este scopul creării Grupului de lucru care s-a întrunit în prima ședință pe data de 19 ianuarie 2021 în cadrul Ministerului Finanțelor.   Agenda ședinței a cuprins două subiecte importante: acțiunile ce urmează a fi realizate în cadrul Global Money Week 2021 și calendarul de draftare a Strategiei de educare financiară.

Volumul cifrei de afaceri pentru comerțul de bunuri cu amănuntul în anul precedent s-a majorat în Republica Moldova cu 4,6% (în prețuri comparabile) față de indicatorii înregistrați la finele anului 2019 și au atins 61,7 mld. lei. În același timp, serviciile prestate populației, fiind puternic afectate de efectele pandemiei, au fost în diminuare cu 15,7% (în prețuri comparabile), constituind 18,8 mld. lei, denotă datele din Raportul lunar privind evoluția social-economică a RM elaborat de Ministerul Economiei și Infrastructurii.   Volumul cifrei de afaceri pentru comerțul de bunuri cu ridicata și serviciile prestate întreprinderilor a fost în scădere în 2020.

Nerespectarea de către administratorul fondului de pensii facultative a formelor de raportare stabilite de legislație, a termenelor de publicare şi de prezentare Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF) a rapoartelor, neprezentarea sau prezentarea tardivă a acestora şi/sau prezentarea în volum incomplet sau conținând date eronate, precum şi nerespectarea altor obligații referitoare la raportare și dezvăluire a informației în cazurile prevăzute de lege și actele normative ale CNPF poate fi sancționată cu amendă de la 30 la 180 UC.   Aceasta este noua redacție a art. 3101 („Încălcarea legislației privind activitatea fondurilor de pensii facultative”) din Codul contravențional (CC), parte componentă a proiectului cu privire la aprobarea modificărilor la unele acte

Proiectul de modificare a Legii cu privire la comerțul interior a fost votat de Parlament în prima lectură. Acesta urmărește excluderea discrepanțelor normative existente în cadrul legislativ aferent domeniului comerțului interior, inclusiv ajustarea reglementărilor procedurale cu cele din Legea privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător și Legea cu privire la principiile de bază de reglementare a activității de întreprinzător.   De asemenea, în proiect sunt stabilite mai clar temeiurile de refuz pentru notificarea în comerț și a activitățile autorităților privind operarea cu notificările în comerț, precum și procedura de recepționare, prelucrare și emitere a înștiințărilor de recepționare.

ISQM 1 și ISA 220 (revizuit) înlocuiesc Standardul privind controlul calității ISQC 1 „Controlul calității pentru firmele care efectuează audituri și revizuiri ale situațiilor financiare, precum și alte misiuni de asigurare și servicii conexe” (în continuare – ISQM 1) și Standardul Internațional de Audit ISA 220 „Controlul calității pentru un audit al situațiilor financiare”;

Utilizarea surselor regenerabile de producere a energiei reprezintă o tendință care capătă amploare atât la nivel internațional, cât și național. Dezvoltarea sectorului respectiv este în plină expansiune în contextul inovațiilor realizate în domeniul energetic, precum și din perspectiva aspectelor benefice pentru mediul înconjurător și necesitatea asigurării unui viitor durabil.   Republica Moldova dispune de resurse energetice regenerabile și își orientează eforturile spre dezvoltarea sectorului respectiv. În acest sens, un pas semnificativ a fost adoptarea Legii nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, care a intrat în vigoare la data de 25 martie 2018

Dragi colegi, Profesioniștii reuniți în Asociația Contabililor și Auditorilor Profesioniști din Moldova afirmă cu certitudine că bilanțul acestor 10 de ani ai P.P. „Monitorul Fiscal FISC.MD” este unul pozitiv, marcat prin exercitarea cu onestitate și conștiință profesională a misiunii de a contribui la dezvoltarea economică a Republicii Moldova, sprijinirea comunicării, schimbului de idei, opinii, precum și informarea contribuabililor despre poziția oficială a Serviciului Fiscal de Stat referitor la implementarea legislației fiscale.

Noul Regulament privind ajutorul de minimis a fost aprobat de Plenul Consiliului Concurenţei și determină domeniul de aplicare, modalitatea de calcul al termenului de 3 ani stabilit de legea cu privire la ajutorul de stat, procedura de acordare a ajutorului     (inclusiv prin intermediul unei scheme de ajutor de minimis), modalitatea de calificare, cumulul și evidența ajutorului de minimis acordat, dar și cerințele impuse autorităților publice și persoanelor juridice care îl oferă.   Documentul prevede expres că sub incidența Regulamentului nu cade ajutorul acordat întreprinderilor din sectorului pescuitului și pisciculturii; din domeniul producției primare de produse agricole

La data de 14 decembrie 2021, IP Serviciul Tehnologia Informaţiei și Securitate Cibernetică (STISC), Agenția Guvernare Electronică (AGE) și Serviciul de Informații și Securitate (SIS) au anunțat despre eventuala posibilitate a extindere a termenului de valabilitate a semnăturii electronice de la 2 ani la 5 ani.   Conform pct. 32 din Legea nr. 91/2014 privind semnătura electronică și documentul electronic, până la data de 07.07.2017 termenul de valabilitate a certificatului cheii publice al utilizatorului nu putea constitui mai mult de 1 an.