În anul 2019, autoritățile își propun asigurarea consolidării capacităţilor administrative prin reducerea fragmentării structurii administrativ-teritoriale şi/sau dezvoltarea formelor teritoriale de alternativă de prestare a serviciilor publice. Aceast obiectiv este prevăzut în proiectul Planului de acțiuni pe anii 2019-2020 pentru implementarea Strategiei privind reforma administraţiei publice pentru anii 2016-2020. Documentul este propus spre consultare publică de Cancelaria de Stat.

Banca Naţională a Moldovei a diminuat prognoza medie anuală a inflaţiei pentru 2016 de la 6,7% la 6,3%, dar a majorat prognoza pentru 2017 de la 4,4% la 4,6%. Guvernatorul BNM, Sergiu Cioclea, care a prezentat cel de-al IV raport asupra inflaţiei din acest an, a declarat că rata inflaţiei va reveni în limitele intervalului variativ de ±1,5 p.p. de la indicele ţintit de 5% în trimestrul II din 2017.

Partea I. 2. Condițiile cerute de la evenimentul justificator   Din conținutul art. 904 din CC se desprind următoarele condiții pe care un eveniment trebuie să le reunească pentru a justifica o neexecutare a unei obligații contractuale.   (1) Evenimentul să fie un impediment pentru neexecutare Justificarea se poate aplica oricărei obligații, inclusiv obligației pecuniare. Art. 904 nu se aplică doar obligațiilor contractuale, ci obligațiilor din orice sursă: contracte, delicte, îmbogățire nejustificată. De exemplu, în situația când un contract a fost anulat, iar vânzătorul trebuie să restituie prețul conform art. 1990, dacă vânzătorul nu îl restituie în termen, el trebuie să repare prejudiciul (inclusiv se aplică art. 942), cu excepția cazului când se poate prevala de dispozițiile art. 904.

Populația economic activă a Republicii Moldova, în trimestrul II al anului 2018, a constituit 1384,3 mii persoane, fiind în creștere cu 5,2% față de trimestrul II al anului 2017, informează Biroul Naţional de Statistică. Ponderea femeilor (50,3%) a fost puțin mai înaltă în comparație cu cea a bărbaților (49,7%), iar ponderea persoanelor economic active din mediul rural a fost mai mare ca cea din mediul urban -­ respectiv, 59,4% și 40,6%.

Conform datelor Biroului Național de Statistică, în trimestrul III al anului 2018 numărul șomerilor este în scădere, iar al populației ocupate – în creștere, comparativ cu primele 9 luni ale anului 2017. Alarmantă este creșterea tendinței de angajare a personalului fără perfectarea contractelor individuale de muncă. Numărul acestora a sporit cu circa 1,2% și a atins 10,4% din numărul total al angajaților. Totodată, statistica denotă că angajarea în baza unor înțelegeri verbale este agreată mai mult de către bărbați (11,5%) decât de femei (7,6%).

Comercializarea pe piața europeană a cărnii, ouălor și produselor animaliere va asigura o creștere de minimum 15% la export. De fapt, cifra ar putea fi mult mai mare și asta înseamnă o creștere economică pozitivă pentru țara noastră, a afirmat ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici, la întrunirea cu producătorii din sectorul avicol, în cadrul căreia a fost discutat progresul implementării Foii de parcurs pentru obținerea de către Republica Moldova a dreptului de a exporta în Uniunea Europeană carne și ouă de pasăre categoria B.

Regiunea de Dezvoltare Sud va beneficia, în anul 2019, de un buget de peste 38 mil. lei din Fondul Național de Dezvoltare Regională. Decizia a fost luată în cadrul unei ședințe a Consiliului Național de Coordonare a Dezvoltării Regionale, în cadrul căreia a fost aprobat și Planul de implementare a Strategiei Naționale de Dezvoltare Regională 2016-2020 pentru anul 2019.

În anul 2017, ponderea impozitelor nete pe produs în PIB a crescut până la 15,9% datorită înviorării cererii interne, precum și îmbunătățirii administrației fiscale, se constată proiectul Strategiei Naționale de Dezvoltare „Moldova 2030” în contextul analizei structurii PIB după resurse. Suplimentar, în nota informativă la proiect se spune că structura și destinația cheltuielilor publice urmează a fi adaptată, pe termen mediu, la obiectivele strategice de dezvoltare durabilă a Republicii Moldova.

Moldova s-a angajat într-o reformă a sectorului întreprinderilor în proprietatea statului (ÎPS), care vizează îmbunătățirea guvernanței și transparenței, prin consolidarea proprietății de stat și prin acorduri pentru o mai bună guvernanță. Despre progresele înregistrate și pașii care urmează a fi întreprinși în această direcție s-a discutat recent în cadrul unui seminar, organizat de Ministerul Finanțelor în comun cu Banca Mondială.

Declarația a fost făcută de viceprim-ministrul, Octavian Calmîc, ministru al Economiei și Infrastructurii, în comuna Ciorescu, municipiul Chișinău. În procesul de elaborare a bugetului de stat pentru anul 2018, Ministerul Economiei și Infrastructurii insistă ca pentru reabilitarea și dezvoltarea infrastructurii drumurilor să fie alocate circa cinci mld. lei.

Crearea unui spațiu fiscal care să răspundă noilor priorități sau presiunilor bugetare emergente și redirecționarea cheltuielilor cu prioritate redusă în urma unei analize aprofundate a acestora sunt măsurile prevăzute în dispoziția Guvernului privind raționalizarea cheltuielilor publice, aprobată ieri de Executiv. Potrivit secretarului general de stat al Ministerului Finanțelor, Ion Chicu, raționalizarea cheltuielilor reprezintă un set de acțiuni organizaționale și analitice menite să sprijine instituirea unui sistem eficient al cheltuielilor publice și să identifice potențialele sectoare sau domenii unde se produc cheltuieli ce poartă un caracter neprioritar sau ineficient.

Prin derogare de la lit. a) art. 5 din Legea nr.489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, angajatorii care în luna de gestiune nu calculează contribuții de asigurări sociale şi nu au angajați nu vor fi obligați să prezente darea de seamă privind reținerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală şi a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate pentru luna respectivă. Această normă se conține în proiectul legii cu privire la modificarea unor acte legislative, aprobat astăzi, 11 februarie 2019, de Guvern, prin angajarea răspunderii în fața Parlamentului.

În cadrul ședinței plenare din 18 octombrie, deputații au votat în prima lectură proiectul de lege cu privire la controlul de conformitate cu cerințele de calitate pentru fructele și legumele proaspete. Documentul reglementează modul de organizare și desfășurare a controlului asupra determinării calității pentru aceste produse. Astfel, controlul va fi efectuat la toate etapele lanțului comercial până la consumatorul final și se va aplica persoanelor fizice și juridice, excepție fiind sectorul casnic. Controalele de conformitate vor fi efectuate de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, care va monitoriza și stabili un sistem de control.

Guvernul a aprobat în ședința de ieri unele proiecte normative incluse în pachetul de armonizare a legislației naționale din sectorul financiar-bancar la directivele UE. Proiectul Legii cu privire la caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăți și de decontare a instrumentelor financiare instituie un cadru legal unic, care va reglementa sistemul de plăți și de decontare a instrumentelor financiare prin intermediul sistemului informațional de plăți interbancare al Băncii Naționale a Moldovei.

În cadrul ședinței din 12 decembrie curent, Executivul a aprobat condițiile de salarizare ale personalului din instituţiile de învăţământ care funcționează în regim de autogestiune financiar-economică. Acestea vor fi aplicate începând cu luna decembrie curent. Mecanismul a fost stabilit în conformitate cu sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, reieșind din faptul finanțării acestora din bugetul de stat prin Planul (Comanda de stat) de pregătire a cadrelor de specialitate. Aplicarea aceluiași mecanism de salarizare este necesară pentru a evita crearea discrepanțelor de salarizare în sistemul public de instituții.

Autoritățile își propun ca până în anul 2023 cifra de de afaceri a companiilor din sectorul TI să crească până la $ 500 mil. Obiectivul se regăsește în Strategia de dezvoltare a industriei tehnologiei informației și a ecosistemului pentru inovare digitală pe anii 2018-2023, care a fost aprobată ieri de cabinetul de miniștri.

În perioada 29 octombrie – 5 noiembrie curent, Agenția Recuperarea Bunurilor Infracționale (ARBI) a aplicat sechestru pe bunuri în valoare de peste 531 mii de lei și a desfăşurat investigaţii paralele în baza a 66 de delegaţii în privinţa a 277 de subiecţi, informează Centrul Național Anticorupție cu referire la sinteza săptămânii. În această perioadă ARBI a formulat 43 de avize consultative privind valorificarea bunurilor pe care urmează a fi pus sechestru şi a efectuat 62 de analize financiare.

Furnizorului de serviciu poștal universal îi sunt rezervate serviciile de trimiteri de corespondență în limita de greutate de până la 100 g cu tarif pentru distribuire egal sau mai mare de 3 ori decât tariful furnizorului de serviciu poștal universal, stabilit pentru trimiterile de corespondență din prima treaptă de greutate, iar către anul 2021 drepturi exclusive nu se mențin. Ministerul Economiei și Infrastructurii propune spre consultare proiectul de lege pentru modificarea Legii comunicațiilor poștale. Scopul proiectului este completarea cadrului normativ în vederea liberalizării sectorului poștal și asigurării realizării angajamentelor RM asumate prin Acordul de Asociere RM-UE.

Guvernul a susținut, în cadrul ședinței din 6 septembrie curent proiectul ce stabilește regulile de supraveghere suplimentară a entităților reglementate care fac parte dintr-un conglomerat financiar, în scopul asigurării stabilității financiare și a protejării deponenților, asiguraților și investitorilor. Conform proiectului, vor fi supuse supravegherii entitățile reglementate a cărei întreprindere-mamă este o societate financiară holding mixtă cu sediul central în Republica Moldova, precum și entitățile reglementate legate de o altă entitate din sectorul financiar.

Banca Națională a Moldovei a primit a doua notă informativă despre progresul înregistrat de compania Kroll în investigarea fraudei de proporții din sectorul bancar al Republicii Moldova. În urma fraudei respective, trei bănci din Republica Moldova: Banca de Economii, Banca Socială și Unibank au ajuns in stare de faliment la sfîrșitul anului 2014 și a fost constatată dispariția unui miliard SUA din acestea.