Serviciul Fiscal de Stat și-a axat eforturile în vederea reducerii evaziunii fiscale, economiei tenebre și creșterea conformării voluntare prin realizarea măsurilor de prevenire şi contracarare a fenomenului muncii „la negru” şi a practicii de achitare a salariilor „în plic”. Aceste acțiuni sunt prevăzute în Planul de acțiuni privind minimizarea practicii de achitare a salariilor „în plic” şi „muncii la negru”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.477 din 28 iunie 2011 și Matricea de acțiuni pentru implementarea Strategiei naționale privind ocuparea forței de muncă pentru anii 2017-2021, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1473 din 30.12.2016.

Instituția publică „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) anunță, pentru luna decembrie, organizarea a cinci cursuri de instruire privind utilizarea sistemului informațional automatizat „Registrul de stat al achizițiilor publice (MTender)” și a două cursuri pentru utilizatorii Sistemului Informațional Integrat de Evidență Contabilă în Autoritățile Publice pe platforma 1C (SIIECAP). Graficul cursurilor poate fi consultat pe www.ctif.gov.md. Cele cinci cursuri de instruire sunt destinate responsabililor de achizițiile publice din cadrul autorităților și instituțiilor publice din mun. Chișinău.

Conform prevederilor art. 63 din Legea insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012, administratorul insolvabilităţii şi administratorul provizoriu sunt persoane fizice desemnate de către instanţa de insolvabilitate să exercite atribuţiile prevăzute de lege în perioada de observaţie, în procesul de insolvabilitate şi în procedura de restructurare a debitorului. Lichidatorul este o persoană fizică desemnată de către instanţa de insolvabilitate să conducă activitatea debitorului în cadrul procedurii falimentului şi al procedurii simplificate a falimentului şi să exercite atribuţiile stabilite de lege sau de instanţa de judecată.

Regimul de supraveghere intensivă aplicat la BC Victoriabank S.A. a fost ridicat. Decizia a fost luată ieri, 22 august 2018, de către Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM). Potrivit BNM, decizia a fost luată după ce s-a constatat că banca asigură transparentizarea structurii acționariatului băncii ca urmare a achiziționării a 72,19 la sută din capitalul social de VB Investment Holding B.V., societate deținută de Banca Transilvania din România în parteneriat cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Comisia națională pentru consultări și negocieri colective (CNCNC) a examinat proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2019, elaborat de Ministerul Finanțelor. Concomitent, comisia a examinat proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2019, precum și proiectul Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pentru anul 2019, prezentate de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. În cadrul ședinței președintele CNCNC, Chiril Gaburici, a menționat: „Vă invit sa venim activ cu propuneri și să colaboram intens la acest subiect important, pentru a sprijini sectorul social, bugetar și antreprenorial. Pe platforme separate vor fi discute toate aspectele propuse”.

Potrivit Capitolului 3 din Codul Fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător.

Se aplică sau nu TVA asupra taxei de stat pentru servicii de înregistrare a medicamentelor și dispozitivelor medicale atunci, când nerezidentul ne rambursează prin virament bancar această taxă, achitată de către Firma X către Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale în interesul nerezidentului?

În conformitate cu pct.6 din Regulamentul cu privire la modul de aplicare a scutirii de TVA cu drept de deducere şi de restituire a sumelor TVA la livrările stabilite de art.104 lit.c) din Codul fiscal, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.543 din 8 iulie 2014, subiecții impunerii cu TVA care livrează mărfuri, servicii destinate uzului sau consumului personalului misiunilor diplomatice și oficiilor consulare sau al

Guvernul Republicii Moldova a desemnat 20 de antreprenori din țară câștigători ai Concursului Național „Cel mai bun antreprenor din sectorul IMM", ediția a XII-a, organizat de către Ministerul Economiei și Infrastructurii în colaborare cu Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii și partenerii de dezvoltare. Ceremonia de premiere a avut loc în cadrul Conferinței Internaționale a IMM-urilor, realizată de ODIMM.

În trimestrul II 2018 câștigul salarial mediu lunar nominal brut a fost de 6 369,8 lei, înregistrând o creștere de 13,0% față de trimestrul II 2017. Potrivit datelor Biroului National de Statistică, în sfera bugetară câștigul salarial mediu lunar a constituit în trimestrul II – 5 569,3 lei (+13,1 % față de trimestrul II 2017), iar în sectorul economic (real) – 6 679,6 lei (+12,7 % față de trimestrul II 2017). Cele mai mari salarii au fost primite de angajații ITC – 14 026,3 lei (+ 19,7% față de aceeași perioadă a anului precedent), industria financiară și asigurări — 11.724,7 lei (+ 11,6%), și furnizarea de energie electrică, gaz, apă, aer condiționat — 10 939,2 lei (+ 9,6%), activități științifice și tehnice — 8531,1 lei (+ 14,5%).

Codul muncii. Reglementarea raporturilor de muncă Totalitatea raporturilor individuale și colective de muncă, controlul aplicării reglementărilor din domeniul raporturilor de muncă, jurisdicția muncii, precum și alte raporturi legate nemijlocit de acestea sunt reglementate de Codul muncii nr. 154-XV din 28 martie 2003 (CM) alăturat, de Constituția Republicii Moldova, de alte legi și acte normative ce conțin norme ale dreptului muncii:

Pentru anul 2019, volumul emisiunilor de valori mobiliare este preconizat la 400 mil. lei, pentru anul 2020 acest indicator este prognozat la 500 mil. lei. În anul 2021, volumul emisiunilor de valori mobiliare ar putea atinge cifra de 550,0 mil. lei, iar, către 2022, acesta ar putea crește până la 600 mil. lei. Totodată, în anul 2019 volumul tranzacțiilor mobiliare ar putea atinge nivelul de 800 mil. lei, iar în următorii ani se preconizează creșterea până la 900,0 mil. lei în 2020, 1000 mil. lei în 2021 și 1100 mil. lei în 2022. Indicatorii respectivi sunt incluși în Strategia de dezvoltare a pieței financiare nebancare pe anii 2018-2022.

Leul moldovenesc împlineşte astăzi 24 de ani de când a fost introdus în circulaţie. Data de 29 noiembrie 1993 este considerată de Banca Naţională a Moldovei cel mai important pas întreprins în vederea stabilizării mediului monetar şi de credit de la obţinerea independenţei Republicii Moldova.

Ministrul Finanțelor,Octavian Armașu, a dezmințit informațiile apărute în presă, potrivit cărora, în urma reformei salarizării unele categorii de bugetari vor avea salarii mai mici decât în prezent. El a precizat că această lege stabilește o nouă grilă a salarizării, care reduce discrepanța între salariul cel mai mic și cel mai mare de la 33 unități la 15. Astfel, bugetarii care primesc acum salarii mai mari decât cele stabilite în noua grilă, vor avea un salariu de bază mai mic, însă vor beneficia de mai multe compensații, astfel încât veniturile lor să fie aceleași ca în prezent. În același timp, persoanele care primesc acum cele mai mici salarii, vor avea un salariu de bază mai mare, fapt care le va aduce un venit mai semnificativ.

Un nou Regulament de organizare și funcţionare a Consiliului controlului financiar public intern a fost aprobat de Ministerul Finanţelor prin Ordinul nr.140 din 15 august curent şi va substitui regulamentul anterior, pus în aplicare prin Ordinul ministerului nr. 114 din 12.10.2012, în prezent abrogat. Documentul a fost publicat în MO din 7 septembrie 2018 şi prevede că Consiliul este instituit ca organism profesional cu rol consultativ pe lângă Ministerul Finanţelor şi acţionează în vederea susţinerii implementării eficiente a controlului financiar public intern în sectorul public al Republicii Moldova.

La evenimentul de lansare a brandului de țară pentru atragerea investițiilor cu sloganul „Grow in Moldova” (Crește în Moldova), Chiril Gaburici a declarat că Guvernul a creat toate condițiile pentru ca o afacere de succes să „prindă rădăcini” în țara noastră. Republica Moldova are acces la o piață de aproape un mld. de consumatori, un regim fiscal blând, o creștere economică stabilă și oferă facilități substanțiale antreprenorilor străini care își doresc să investească într-o piață emergentă. Conform Agenției de Investiții, logo-ul reprezintă o evoluție firească a brandului turistic național „Pomul Vieții”, completat cu simbolurile celorlalte 5 domenii strategice

Perspectivele de dezvoltare ale parteneriatului moldo-german pe dimensiunea comercial-economică au fost discutate la Minsk, în cadrul întrevederii premierului Pavel Filip cu Preşedintele Comitetului de Est al Economiei Germane, Wolfgang Büchele, oficial ce reprezintă Asociația companiilor germane din domeniul comerțului cu Europa de Est și, în perspectivă, sunt parteneri importanți pentru Republica Moldova. Șeful Executivului a comunicat că în țara noastră sunt înregistrate 404 întreprinderi cu capital german, iar valoarea investițiilor constituie 700 mil. lei.

Comitetul Național de Stabilitate Financiară (CNSF) va fi reformat, în baza modelor aplicate în țările europene, iar rolul acestuia eficientizat. Acesta prevede un proiect de modificări și completări al cadrului normative, propus Guvernului de Ministerul Finanțelor.

Agenția pentru Recuperarea Bunurilor Infracționale (ARBI) a aplicat sechestru pe bunuri în valoare de peste 4 mil. lei şi a desfăşurat investigaţii paralele în baza a 64 de delegaţii în privinţa a 277 de subiecţi, informează Centrul Național Anticorupție, cu referire la sinteza săptămânii precedente. De asemenea, ARBI a formulat 34 de avize consultative privind valorificarea bunurilor pe care urmează a fi pus sechestru şi a efectuat 44 de analize financiare.

În luna septembrie 2018 preţurile producătorului în industrie s-au majorat față de august curent cu 0,3%, iar față de septembrie și decembrie 2017 s-au diminuat cu câte 0,2%, informează Biroul Naţional de Statistică. Astfel, preţurile în industria extractivă, în luna septembrie 2018 față de luna precedentă s-au micșorat cu 0,3%, față de septembrie 2017 — cu 2,0%, iar față de decembrie 2017 – cu 1,4%.