Un grup de funcţionari publici din Republica Moldova studiază experienţa Poloniei în dezvoltarea strategiilor naţionale şi regionale de inovare, promovarea antreprenoriatului şi crearea de clustere, în cadrul unui training de instruire, ce are loc în zilele de 13-17 octombrie curent, la Varşovia, Polonia, informează MOLDPRES.

Cehia și-a anunțat acceptul de finanțare a unui nou proiect de dezvoltare regională în Moldova, transmite NOI.md. Despre aceasta au declarant reprezentanții Agenției Cehe pentru Dezvoltare și Ambasadei Cehiei la Chișinău, în cadrul întrevederii cu reprezentanții Ministerului Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, examinînd lansarea proiectului, potențialii beneficiarii, inclusiv alte cooperări în domeniul dezvoltării regionale.

În perioada 25-26 septembrie, la Chişinău au avut loc şedinţele Comisiei interguvernamentale moldo–ungare, transmite MOLDPRES. În urma negocierilor au fost identificate 14 sectoare cheie în care poate fi extinsă cooperarea între cele două state, cum ar fi: domeniul energetic (infrastructură: rutiera si energetica, în special interconectarea la piaţa europeană şi eficienţă energetică), farmaceutic, turismului, transportului, investiţilor, exportului.

Viceprim–ministrul Andrian Candu, ministru al Economiei, a avut astăzi o întrevedere cu delegaţia Statului Israel, condusă de Viceprim-ministrul Silvan Shalom, ministru pentru Infrastructură, Energie, Apă şi Dezvoltare regională, transmite MOLDPPRES cu referire la Serviciul de informare şi comunicare cu mass-media al ME. În cadrul întrevederii, oficialii au evaluat dinamica cooperării moldo-israeliene în domeniul comercial-economic şi investiţional şi au subliniat necesitatea extinderii acestei tendinţe pozitive asupra altor dimensiuni de cooperare cum ar fi sfera energetică, investiţională.

Un inspector fiscal al Direcţiei Generale Control Fiscal din cadrul Inspectoratului Fiscal de Stat al mun. Chişinău a fost reţinut de ofiţerii CNA şi procurori într-un dosar de corupere şi trafic de influenţă. Investigaţiile au demarat la sesizarea Serviciului de securitate internă al IFPS.

Germania va raporta, probabil, creştere economică mai slabă decât Spania la finalul celui de-al doilea trimestru, pentru prima oară în mai bine de cinci ani, pe fondul unei încetiniri a revenirii economiei, potrivit unei estimări a Bloomberg. Cea mai importantă economie a Europei a scăzut în perioada aprilie-iunie, potrivit unei anchete realizate de Bloomberg. Produsul Intern Brut (PIB) al Germaniei a avut un declin de 0,1%, aceasta fiind prima scădere din 2012 până în prezent.

Una din părţile bune de a avea o elită la nivel mondial este că ei ştiu ce se întâmplă, încotro se îndreaptă lumea, pe când masele induse în eroare trebuie să aştepte decenii pentru a afla care bănci sunt falimentare sau să afle cine este un infractor la nivel înalt. Dar elita ar trebui să ştie aceste lucruri în timp real şi pe această bază ar trebui să facă previziuni exacte, scrie editorialistul britanic Paul Mason pentru The Guardian.

Europa s-ar putea confrunta cu 25 de ani de stagnare în stilul celei înregistrate de Japonia, dacă politicienii nu promovează o integrare mai puternică a zonei euro şi nu schimbă politicile care au descurajat creditarea, a declarat miliardarul american George Soros. Japonia este invocată deseori ca exemplu de stagnare a economiei. După ce a consemnat creştere spectaculoasă a PIB şi dezvoltare industrială în cea mai mare parte a perioadei de după Al Doilea Război Mondial, Japonia a intrat abrupt în recesiune la începutul anilor '90, după care a urmat o lungă perioadă de stagnare.

Anunţul a fost făcut de către vicepremierul, ministrul Economiei, Andrian Candu, într-un interviu al postului de radio. Oficialul a menţionat că în anii precedenţi, creşterea PIB a Moldovei a fost de 5-8%, în funcţie de an, dar în general, a fost o perioadă prielnică pentru creştere economică.

Forumul cu genericul „Sănătatea şi dezvoltarea socio-economică în Republica Moldova: de la politici la acţiuni comune” a adunat la Chişinău peste 400 de participanţi, a relatat pentru MOLDPRES Biroul comunicare şi relaţii cu presa al Executivului. Prim-ministrul Iurie Leancă a menţionat că evenimentul are un rol important în elaborarea politicilor statului în domeniu. „Prin tot ce a făcut Guvernul în ultimii ani, am demonstrat că sănătatea este o prioritate pentru noi. Vă asigur că aşa va fi şi de acum încolo!”, a subliniat şeful Cabinetului de miniştri.

După ce pe 10 decembrie, Parlamentul European a dat undă verde liberalizării totale a importului de vin moldovenesc pe piaţa Uniunii Europene, pentru a fi aplicabilă, decizia trebuia aprobată de Consiliu Europei, ceea ce s-a şi întâmplat ieri. Astfel, decizia urmează să fie publicată în Jurnalul Oficial al UE în toate cele 24 de limbi ale blocului comunitar, iar proiectul va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2014.

După ce a promovat crea­rea unei uniuni energetice pentru întă­rirea poziţiei Europei în negocierile cu Rusia, Polonia, un stat care a început să se afirme puternic pe plan internaţional, propune acum infiinţarea unui fond comunitar de 700 de miliarde de euro pentru investiţii în proiecte paneuropene de infrastructură. Scopul este ca UE să evite un deceniu pierdut în ceea ce priveşte creşterea şi o „generaţie pierdută“ de tineri care nu-şi pot găsi locuri de muncă.

Transferurile către persoanele fizice (rezidente şi nerezidente) prin băncile din Republica Moldova au crescut, în primul semestru al acestui an, cu aproape 8 la sută şi au depăşit nivelul dinaintea crizei financiare din anul 2009 cu peste 10 milioane de dolari SUA, informează MOLDPRES cu referire la datele Băncii Naţionale a Moldovei (BNM).

Instituţiile de creditare elene vor să atragă aproximativ 6,1 miliarde de euro din noul program de credite ieftine al BCE ce va fi lansat joi, pentru a stimula acordarea de credite către întreprinderile mici şi mijlocii, transmite site-ul ekathimerini.com. Programul, denumit TLTRO, permite băncilor să împrumute bani pentru o perioadă de patru ani la costuri fixe scăzute, astfel încât să poată acorda mai multe credite şi să stimuleze creşterea economică, scrie Agerpres.

Institutul naţional de statistică din Franţa (Insee) a confirmat vineri că a doua mare economie din zona euro a stagnat în primul trimestru al acestui an, după o creştere de 0,2% în ultimele trei luni ale anului trecut, transmite Reuters. Această creştere economică zero se explică prin scăderea cererii interne (cheltuieli de consum şi investiţii).

Guvernul ceh, sindicatele şi patronatele au căzut de acord să aplice pe piaţa muncii soluţia folosită cu succes în Germania în timpul crizei pentru a preveni concedierile şi în care angajatorii reduc numărul orelor de muncă şi salariile, iar guvernul acoperă o parte din costurile cu munca, scrie The Wall Street Journal.

Perspectivele relaţiilor economice dintre Republica Moldova şi Ucraina la nivel regional, valorificarea comună a oportunităţilor pieţei UE odată cu crearea Zonei de Comerţ Liber Aprofundat şi Cuprinzător cu UE (ZLSAC), securitatea energetică, precum şi unificarea ratelor de acciz la unele produse au fost principalele subiecte abordate la întrevederea din 30 iulie curent dintre ministrul Economiei, Andrian Candu şi ambasadorul Ucrainei în RM, Serghei Pirojkov.

Germania va majora volumul asistenței tehnice și financiare pentru Republica Moldova, transmite NOI.md. Guvernul Republicii Moldova a aprobat ratificarea Acordului interguvernamental moldo-german în domeniul dezvoltării.

Economia europeană continuă să stagneze. În Germania, în luna septembrie „indicele optimismului afacerilor” continuă să scadă vertiginos. Experții prezic că în cel mai fericit caz refacerea economiei europene da dura ani de zile. În acest context sumbru, țările membre ale UE evaluează pierderile produse de politica antirusească a Bruxellesului. Unul din indicii-cheie pentru evaluarea mediului de afaceri din Europa – în Germania „indicele optimismului afacerilor” Ifo – a început o cădere liberă. În septembrie el a fost de 104,7 puncte în comparație cu 106,3 în luna august. Dacă vom ține cont de faptul că în luna august acest indice s-a redus cu 1,7 puncte, bătând cele mai pesimiste prognoze, se poate vorbi deja nu despre tendințe, ci despre un fapt împlinit.

Băncile din afara SUA sunt beneficiarii surpriză ai politicii de dobândă monetară a Rezervei Federale americane, cea mai influentă bancă centrală din lume, şi vor obţine în continuare câştiguri pe măsură ce Fed schimbă modalitatea prin care controlează costurile de creditare, ceea ce nu va fi probabil pe placul politicienilor. Băncile străine au primit aproape jumătate din dobânzile de 9,8 miliarde de dolari pe care Fed le-a plătit băncilor de la începutul anului trecut pentru capitalul şi rezervele depozitate la banca centrală americană, deşi acestea controlează doar 17% din activele bancare din SUA, potrivit unei analize efectuate de The Wall Street Journal.