Compania a achitat dobânzi în anul 2018 pentru un credit, contractat de la banca în scopuri investiționale, în suma de 160 000 lei. Întreprinderea este producător agricol și a obținut subvenționare pe dobânda achitată la credit în suma 150 000 lei. Respectiv, întrebarea este: se permite la deduceri cheltuielile pe dobânzi în suma integrală de 160 000 lei sau numai 10 000 lei?

In conformitate cu prevederile art.24 alin.(1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător. Potrivit prevederilor alin.(3) al aceluiaşi articol, deducerea cheltuielilor de

Taxa de aplicare a simbolicii locale se calculează de către subiecții impunerii, prin înmulţirea venitului din vânzări ale produselor fabricate cărora li se aplică simbolica locală cu cota taxei stabilită de către autoritatea administraţiei publice locale (consiliul local) (art. 293 alin. (1) din Codul fiscal). [Modificare operată în Baza generalizată a practicii fiscale în conformitate cu prevederile Hotărârii Curții Constituționale nr. 27 din 14.09.2021, în vigoare din 14.09.2021].

Nu. Subiecții impunerii cu taxa de organizare a licitațiilor și loteriilor pe teritoriul unității administrativ-teritoriale

Regulamentul privind gestionarea bateriilor și acumulatorilor și deșeurilor de baterii și acumulatori, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.586/2020 (Regulament), reglementează categoriile de deșeuri de baterii și acumulatori, în scopul prevenirii sau al reducerii impactului asupra mediului înconjurător și a sănătății populației, contribuind astfel la dezvoltarea durabilă a societății și la punerea în aplicare a prevederilor art. 12 din Legea nr. 209/2016 privind deșeurile.   Acesta stabilește condițiile de protecție a sănătății tuturor celor implicați în ciclul de viață al bateriilor și acumulatorilor (BA), precum sunt producătorii, importatorii, distribuitorii, consumatorii și agenții economici direct implicați

Veniturile acumulate de Serviciul Fiscal de Stat la bugetul public național (BPN) în perioada lunilor ianuarie-iunie 2019 au crescut, comparativ cu perioada similară a anului 2018, cu 5,4%. Astfel, în perioada de referință au fost înregistrate venituri în sumă de 19,2 mld. lei. În raport cu aceleași luni din anul precedent, s-a înregistrat o creștere cu 975,7 mil. lei. Respectiv, la cele patru componente ale bugetului public național au fost înregistrate următoarele rezultate.

Contribuțiile de asigurări sociale de stat în taxă fixă, majorările de întârziere și amenzile calculate și neachitate la bugetul asigurărilor sociale de stat până la 1 ianuarie 2022 de către gospodăriile țărănești (de fermier), ar putea fi anulate din sistemul de evidență al Casei Naționale de Asigurări Sociale doar în cazul în care fondatorii GȚ nu au realizat venitul anual în mărime de peste 2 salarii medii lunare pe economie, prognozate pentru anul respectiv. Astfel, fondatorii (membrii) GȚ, care realizează un venit total de peste 2 salarii medii lunare, vor achita în continuare taxa fixă, lunar câte 1/12 din suma anuală, până la data de 25 a lunii următoare celei de gestiune.

Taxa de organizare a licitaţiilor şi loteriilor pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale se calculează de către subiecții impunerii, prin înmulțirea venitului din vânzări a bunurilor declarate la licitaţie sau valoarea biletelor de loterie emise cu cota taxei stabilită de către autoritatea administraţiei publice locale (art. 293 alin. (1) din Codul fiscal).

Defalcările din impozitul pe veniturile persoanelor fizice vor fi incluse în bugetele satelor/comunelor și orașelor/municipiilor în mărime de 100%. Excepție sunt municipiile-reședință de raion, pentru care va fi stabilită o cotă de 50% din defalcările respective. Parlamentul a votat în prima lectură proiectul de Lege pentru modificarea Legii privind finanțele publice locale. Proiectul are ca scop fortificarea autonomiei financiare a autorităților publice locale prin majorarea veniturilor disponibile ale acestora.

 În conformitate cu prevederile art. 20 lit. u) din Codul fiscal, Premiul Național al Republicii Moldova în domeniul literaturii, artei, arhitecturii, științei şi tehnicii, care nu se include în venitul brut, se consideră sursă de venit neimpozabilă. Prevederile privind acordarea Premiului Național, sunt stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 504/2018.

Excluderea fenomenului practicilor comerciale neloiale din relațiile contractuale dintre furnizor și cumpărător la livrarea de produse agricole și alimentare va fi reglementată de un capitol aparte ce se propune a fi inclus în Legea nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior (Legea nr. 231/2010).   Ministerul Economiei a elaborat proiectul de lege cu privire la modificarea și completarea unor acte normative, necesitatea aprobării cărora este determinată de existența practicilor comerciale neloiale (PCN) în cadrul lanțului de aprovizionare. În calitate de soluție în acest sens se propune ajustarea cadrului normativ național la prevederile Directivei (UE) privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare

În cadrul postului fiscal la entitatea „N” SRL este sigilat depozitul entității la finele zilei de lucru și desigilat în dimineața zilei următoare. Entitatea „N” consideră neîntemeiată sigilarea depozitului, deoarece accesul în depozit este îngreunat, iar în depozit se păstrează și mărfuri care aparțin altor entități. Ce prevede legislația în vigoare la acest capitol?

Prin prisma art. 74 din Codul familiei nr. 1316 din 26.10.2000 (Cod) părinții sunt obligați să-și întrețină copiii minori și copiii majori inapți de muncă care necesită sprijin material. Plata pensiei de întreținere se determină prin două moduri: • în baza unui contract încheiat între părinți sau între părinți și copilul major inapt de muncă; • în caz că lipsește acest contract menționat mai sus pensia de întreținere se încasează pe cale judecătorească, la cererea unuia dintre părinți, a tutorelui copilului sau a autorității tutelare teritoriale.

În anul 2021 cheltuielile medii lunare de consum ale populației au constituit în medie pe o persoană 3039,5 lei, fiind în creștere cu 8,9% față de nivelul anului 2020, comunică Biroul Național de Statistică. Totodată, autoritatea precizează că, în termeni reali, cu ajustarea la indicele preţurilor de consum, populaţia a cheltuit în medie cu 3,6% mai mult comparativ cu anul 2020.   În funcţie de mediul de reşedinţă, cheltuielile de consum ale gospodăriilor casnice din mediul urban sunt cu 1317,4 lei sau de 1,5 ori mai mari faţă de cheltuielile populației din mediul rural.  

Potrivit prevederilor pct. 82 din Regulamentul cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor juridice şi persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător, aprobat prin Anexa nr.1 a Hotărîrii de Guvern nr.693/2018, în scopul aplicării art.49 din Codul fiscal, noţiunea de mărfuri (servicii) produse în zona economică liberă corespunde genurilor de activitate pasibile desfăşurării activităţii în zona economică liberă care sînt stabilite la art.6 alin.(10) din Legea nr.440-XV din 27 iulie 2001 cu privire la zonele economice libere.

Casa Naţională de Asigurări Sociale reaminteşte că data de 25 ianuarie 2022 reprezintă termenul limită de declarare şi de plată a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii la bugetul asigurărilor sociale de stat. În conformitate cu anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale: - Categoriile de angajatori specificaţi la pct. 1.1, 1.2, 1.3, 1.5 din anexa menţionată au obligaţia să prezinte Darea de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă

Urmează oare a fi luată în calitate de bază impozabilă cu impozitul aplicat agenților economici subiecți ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (4%), în cazul vânzării mărfii la preț mai mic de sinecost și decât cel de piață către o persoană interdependentă, afiliată sau cu care există relații specifice?     Potrivit prevederilor art.541 alin.(1) din Codul fiscal (CF), subiecţi ai impunerii  cu impozitul aplicat agenţilor economici ai sectorului IMM stabilit de Capitolul 71 al Titlului II din CF, sunt agenţii economici care nu sunt înregistraţi ca plătitori de TVA, cu excepţia gospodăriilor ţărăneşti (de fermier),

Agentul economic, genul de activitate al căruia este comercializarea materialelor de construcții, pe parcursul unei perioade fiscale a efectuat plăți sub formă de premii pentru angajații care au obținut cele mai bune rezultate la vinderea produselor, precum și ajutor material angajaților care au doi sau mai mulți copii. În scopuri fiscale cheltuielile menționate se vor permite la deducere sau nu? Se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător, se spune în art. 24 alin. (1) din CF.

Valoarea contractului de asigurare subvenționată a culturilor pentru anul 2019 este de 100800.00 lei. Evident, factura fiscală, emisă de Compania de asigurări la data de 01.12.2018, este tot de 100800.00 lei. Suma achitată în termen, până la 01.12.2018, conform contractului de asigurare este de 50400.00 lei. Când se recunoaște venitul (100800.00-50400.00) — 50400.00 lei, care s-a format în urma reducerii de 50% – în anul 2018 sau în anul 2019?

Proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative, aici avându-se în vedere Codul fiscal  și Legea contabilității și raportării financiare nr.287/2017, este înregistrat în Parlament. Documentul vine cu propunerea de excludere a sintagmei „L.Ș.” din documente primare de strictă evidență utilizate în activitatea de întreprinzător (inclusiv din facturile fiscale), fiind inclusă prevederea expresă a lipsei necesității de aplicare a acesteia.   Încă o propunere ține de acceptarea în contabilitate în calitate de document confirmativ al faptei economice a bonului fiscal emis de către echipamentele de casă și control (ECC) pentru achizițiile achitate cu cardul bancar corporativ. Potrivit proiectului, deși bonul urmează să conțină elementele obligatorii stabilite de alin.(7) din art.11 din Legea nr.287/2017, prin derogare de la acestea