Întreprinderile mici și mijlocii vor primi granturi pentru implementarea planurilor de acțiuni de ecologizare privind utilizarea eficientă a resurselor, aplicarea modelelor de producție și consum durabile, introducerea eco-inovațiilor în procesele tehnologice, reducerea și gestionarea deșeurilor, prevenirea poluării și gestionarea resurselor de apă etc. În acest sens se prevede finanțarea nerambursabilă pentru implementarea acțiunilor de ecologizare de valoare mică, care va constitui până la 70% din costul proiectului investițional, dar nu va depăși 200 mii lei. În Monitorul Oficial din 6 decembrie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 592 din 27 noiembrie 2019 cu privire la aprobarea Programului de ecologizare a întreprinderilor mici și mijlocii.

Costuri indirecte de producție (în continuare – CIP) sunt numite costurile condiționate de managementul activității centrelor de responsabilitate (subdiviziunilor) (în continuare – CR), întreținerea, deservirea și exploatarea mijloacelor fixe (clădirilor, încăperilor, halelor, utilajelor, instalațiilor

Potrivit prevederilor art.115 alin.(3) din Codul fiscal,  pentru fiecare perioadă fiscală, subiecții impozabili nerezidenți care desfășoară activitate de întreprinzător fără deținerea formei organizatorico-juridice în Republica Moldova, care prestează servicii prin intermediul rețelelor electronice şi obțin venituri de la persoanele fizice rezidente ale RM  care nu desfășoară activitate de întreprinzător, precum şi nerezidenții care desfășoară activitate de întreprinzător fără deținerea formei organizatorico-juridice în RM, prin intermediul cărora are loc achitarea de către persoanele fizice rezidente ale Moldova care nu desfășoară activitate de întreprinzător a serviciilor de care beneficiază prin intermediul rețelelor electronice de la alți nerezidenți,  trebuie să verse la buget suma TVA, în una dintre valutele MDL/USD/EUR, cel târziu la data stabilită pentru prezentarea declarației pe această perioadă.

Indicele prețurilor de consum menținut în limita de 5,7%, exportul de produse majorat cu 9,4%, crearea a 300 de afaceri noi și circa 900 de locuri de muncă prin programele de stat pentru susținerea întreprinderilor mici și mijlocii sunt obiectivele ce se conțin în Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2020-2023 (în continuare – Plan). Documentul a fost aprobat de Executiv și publicat în „Monitorul oficial”. La compartimentul dezvoltarea economică durabilă Planul mai prevede elaborarea și aprobarea în perioada vizată a trei programe noi în sectorul întreprinderilor mici și mijlocii;

Comisia Extraordinară pentru Sănătate Publică a aprobat, prin Hotărârea nr. 49 din 5 martie curent, reluarea activității centrelor comerciale în zilele de sâmbătă și duminică cu respectarea anumitor condiții. Astfel, magazinele vor lucra în conformitate cu prevederile din Instrucțiunea cu privire la măsurile de prevenire și control al infecției Covid-19. Așadar, administratorii centrelor comerciale vor fi obligați să monitorizeze starea de sănătate a angajaților, să efectueze cu strictețe termometria fiecărui vizitator și să permită accesul acestora în incinta clădirilor doar cu purtarea măștilor de protecție. Intrarea în magazine va fi restricționată pentru persoanele care vor manifesta simptome de febră. La fel, persoanele vor fi admise în centrele comerciale în baza normativului 1 vizitator/4m2 din suprafața comercială liberă.

În perioada în care sunt desfășurate adunările generale anuale în cadrul societăților pe acțiuni, în care cota statului depășește 50% din capitalul social, propunem analiza modificărilor și completărilor importante care au intrat în vigoare în Legea nr.1134/1997 privind societățile pe acțiuni la 1 ianuarie 2021, fiind aprobate prin Legea nr.18/2020.   Amintim, modul de înfiinţare, dizolvare (lichidare) şi statutul juridic al societăţilor pe acţiuni (SA), drepturile şi obligaţiile acţionarilor, ale membrilor organelor de conducere şi ale altor persoane cu funcţii de răspundere ale societăţii, drepturile şi interesele legale ale creditorilor şi acţionarilor acestor societăţi este stabilit în Legea nr.1134/1997, cu modificările și completările ulterioare1.

O persoană fizică cetăţean a depus prin procură solicitarea prezentării certificatului privind lipsa sau existența restanțelor față de buget pentru o altă persoană fizică, prezentând doar copia procurii. SFS a refuzat eliberarea certificatului. Care-s prevederile legislaţiei la acest capitol?

Încasările în bugetul public național (BPN) administrate de Serviciul Fiscal de Stat au constituit în luna ianuarie a anului curent 3,4 mld.  lei, ceea ce reprezintă o creștere cu peste 147,1 mil. lei sau cu 4,5% în raport cu perioada similară a anului precedent. Respectiv, la cele patru componente ale BPN au fost înregistrate următoarele venituri.   În perioada menționată, în bugetul de stat s-au încasat circa 1,6 mld. lei, cu 177,0 mil. lei mai mult comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020 sau o creștere de 12,7 %.   

Articolul 102 alin.(10) din Codul fiscal reglementează că subiectul impozabil are dreptul la deducerea sumei TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate dacă dispune:  

Astăzi,1 martie 2021, Agenţia Servicii Publice lansează primului centru destinat deservirii mediului de afaceri - Centrul multifuncțional nr.5, cu sediul în mun. Chișinău, str. Alexandru cel Bun, nr.56. În cadrul oficiului  vor fi deservite persoanele juridice,  autoritățile publice centrale și locale din mun. Chișinău, precum și persoanele fizice.   Conform informației prezentate de ASP, persoanele juridice, întreprinzătorii individuali și persoanele fizice abilitate prin lege să îndeplinească un serviciu de interes public, în cadrul Centrului vor putea obține:  

Marți, 10 august 2021, Curtea constituțională (CC) a pronunțat Hotărârea nr. 24 aferent sesizării privind neconstitutționalitatea art.129 pct.19) din Codul fiscal (sesizarea nr. 39a/2021). Articolul contestat stabilește că secretul fiscal reprezintă orice informație de care dispun organele cu atribuții de administrare fiscală, inclusiv informația despre contribuabil ce constituie secret comercial, cu excepţia informaţiei despre încălcarea legislației fiscale.   Autorul sesizării a solicitat CC să verifice constituționalitatea art.129 pct.19) din CF, care în opinia sa contravine prevederilor normelor constituționale stabilite la art. 34 [dreptul la informație], art. 54 [restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți] și art. 58 [contribuții financiare]. 

SRL ALFA suportă cheltuieli pentru hrana angajaților. Cheltuie constituie 55 lei pentru un prânz pe zi lucrătoare pentru fiecare angajat. Salariul mediu al angajaților pentru 2021 este de 4000 lei.   Are entitatea dreptul de a deduce în scopuri fiscale cheltuielile privind hrana organizată a salariaților, dacă salariul mediu pe angajat este mai mic decât ¾ din salariul mediu lunar pe economie? În cazul descris (dacă salariul mediu e mai mic decît ¾ din salariul mediu lunar pe economie) cheltuielile ce depășesc 45 lei se consideră sau nu facilitate acordată de angajator? Sunt permise acestea spre deduceri în scopuri fiscale? Are obligația agentul economic de a calcula impozite salariale la suma integrală de 55 lei sau doar suma care depășește limitele stabilite de legislație (55 lei – 45 lei)? Cum se reflectă aceste plăți/cheltuieli în dările de seamă fiscale?

Cum urmează a fi declarate de către angajator în tabelul nr. 2 din Darea de seamă IPC21 perioadele în cazul angajaţilor care, aflându-se în concediu ordinar plătit, au fost rechemaţi prin ordinul conducătorului instituţiei şi au continuat să lucreze, iar ulterior au solicitat acordarea zilelor de concediu care nu au fost utilizate?

Grupul tehnic al Observatorului pieței muncii pe lângă Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) a prezentat datele preliminare ale sondajului Prognoza pieței muncii și Barometrului profesiilor pentru 2021, inclusiv pe regiuni. Datele au fost obținute în urma chestionării unui eșantion de 2949 angajatori din diverse ramuri ale economiei naționale, din care 74,3% din sectorul privat, 18,7% din sectorul public şi 7% altă formă de proprietate, ponderea cea mai mare constituind angajatorii cu un număr mai mic de 50 angajați (cca 68%). Sondajul a fost efectuat în perioada 18 noiembrie - 24 decembrie 2020.  

Suntem o întreprindere înregistrată în calitate de rezident al Parcului IT și achităm lunar impozitul unic, în componența căruia se conține și impozitul pe venit din salariu. Recent am încheiat un contract civil de prestarea a serviciilor cu o persoană fizică terță. Suntem obligați să reținem impozitul pe venit la sursa de plată din venitul care se va achita persoanei menționate, dacă achităm impozitul unic? În cazul în care urmează să reținem impozitul pe venit la sursa de plată, care este modul de calculare, achitare și  declarare a acestuia și la ce clasificație economică urmează să achităm acest impozit?  

Dacă agentul economic efectuează plăţi în natură acţionarilor (asociaţilor) săi conform cotei de participaţie a acestora (dividende, plăţi în cazul lichidării sau sub altă formă), atunci se consideră că această proprietate a fost vândută acţionarului (asociatului) de către agentul economic la preţul ei de piaţă. Baza valorică  a proprietății obținute de acționari persoane fizice este prețul de piață respectiv.   Totodată, faţă de întreprinderi, instituţii şi organizaţii, indiferent de tipul lor de proprietate şi forma de organizare juridică, care efectuează plăţi în numerar, inclusiv prin intermediul terminalului de plată în numerar (terminalului cash-in), în sumă ce depăşeşte cumulativ plafonul lunar maxim de 100 000 lei, în baza obligaţiilor lor financiare, încălcând modul stabilit de decontare prin virament, se aplică sancţiuni conform legislației.  

Noțiunea de „fonduri nestatale de pensii” din Codul fiscal poate fi substituită cu cea de „fonduri de pensii facultative”, care vor fi definite drept fonduri care sunt create şi care activează în baza Legii nr.198/2020 privind fondurile de pensii facultative.   Proiectul pentru modificarea a 15 legi ce țin de activitatea fondurilor de pensii facultative, a administratorilor acestora, modului de obținere a actelor permisive, responsabilitatea pentru încălcarea prevederilor etc. a fost examinat ieri, 20 mai, de secretarii de stat.  

Casa Naţională de Asigurări Sociale precizează unele aspecte ce țin de depunerea în mod electronic a cererii pentru reexaminarea pensiei pentru limită de vârstă. Conform ultimelor date statistice ale instituţiei, prin intermediul bannerului „e-Cerere Reexaminare pensie” de pe pagina oficială a CNAS au fost depuse 4286 de cereri online din cele 10346 înregistrate către data de 6 ianuarie 2021.     Pentru a fi acceptată spre examinare, cererea online completată de către solicitant urmează a fi completată corect, cu bifarea tuturor câmpurilor disponibile; solicitantul să fie beneficiar de pensie pentru limită de vârstă; să confirme stagiul necesar de cotizare pentru reexaminare după stabilirea dreptului la pensie;

În Instrucțiunea privind modul de înregistrare a obligațiunilor emise de autoritățile administraţiei publice locale aprobată prin Hotărârea CNPF nr. 18/1/2018 vor fi operate modificări. Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) a elaborat proiectul ce are ca scop impulsionarea plasamentelor publice de obligațiuni emise de autoritățile  publice  locale și facilitarea accesului la respectivele instrumente de către investitori, precum și pentru aducerea în concordanță cu ultimele prevederi, în contextul creării Depozitarului central unic al valorilor mobiliare.   Astfel, principale modificări ce se propun în proiect derivă din derularea programului  ce vizează promovarea obligațiunilor guvernamentale locale

Aspecte generale Parteneriatul public-privat (PPP) se bazează pe cooperarea între partenerul public şi partenerul privat asumându-şi riscurile şi responsabilitățile în scopul sporirii eficienței patrimoniului public în baza unui contract.