Veniturile agențiilor de turism se formează din mărimea comisionului obținut sau adaosului comercial atribuit produselor și serviciilor turistice. Astfel, acestea pot deveni subiecți ai sectorului IMM, cu cota impozitului pe venit de 4% din obiectul impunerii, cu condiția că mărimea veniturilor nu a depășit 1,2 mil. lei. Odată aprobat în politica de contabilitate, acest regim de impozitare nu poate fi modificat pe parcursul anului și nu permite deducerea cheltuielilor suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale. Totodată, dacă veniturile încasate în baza adaosului comercial sau a comisionului obținut au depășit 1,2 mil. lei într-o oricare perioadă de 12 luni consecutive, agenția trebuie să se înregistreze în calitate de contribuabil al TVA, iar cota impozitului pe venit achitată va constitui 12%.

Odată cu intrarea în vigoare a modificărilor operate în Codul civil al Republicii Moldova la 01.03.2019 (CC), s-a schimbat şi modul de formare a pachetelor de servicii de călătorie. Pentru a fi mai expliciți în comentarea modificărilor efectuate, o să facem trimiteri la legislația turistică sectorială, care în momentul de față este în vigoare, dar care necesită a fi ajustată conform normelor operate în CC.

La 30 octombrie curent va intra în vigoare procedura declarării periodice a mărfurilor exportate de către agenții economici prin intermediul trimiterilor poștale internaționale, aprobată prin Ordinul Serviciului Vamal nr.408-O din 04.09.2019. Acest subiect, dar și multe altele legate de consolidarea parteneriatului dintre Serviciul Vamal și mediul de afaceri au fost discutate pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. În cadrul evenimentului, directorul interimar al Serviciului Vamal, Iurie Ceban, s-a referit la unele priorități ale organului vamal pentru următoarea perioadă, printre care se regăsesc extinderea declarației electronice pentru toate destinațiile, inclusiv pentru perfecționarea activă, modernizarea ASYCUDA, aprobarea noului Cod vamal, dezvoltarea e-Comerț, implementarea procedurilor vamale simplificate etc.

În perioada 5 – 15 martie 2019, inspectorii Direcţiei unităţi de comerţ, alimentaţie publică şi protecţia consumatorilor în comun cu inspectorii din patru subdiviziuni teritoriale/municipale pentru siguranța alimentelor (mun. Chişinău, mun. Orhei, r-nul Anenii-Noi, r-nul Hânceşti) au efectuat controale la 12 unităţi comerciale, inclusiv stații PECO, privind respectarea legislaţiei în vigoare (în special art. 30, lit. l) din Legea 1100 din 30 iunie 2000 cu privire la fabricarea şi circulaţia alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice). În urma controalelor efectuate s-a constatat că, în 11 unităţi din cele supuse verificărilor, au fost comercializate băuturi alcoolice după orele 22:00. De asemenea, au fost constatate şi alte încălcări:

Furnizorului de serviciu poștal universal îi sunt rezervate serviciile de trimiteri de corespondență în limita de greutate de până la 100 g cu tarif pentru distribuire egal sau mai mare de 3 ori decât tariful furnizorului de serviciu poștal universal, stabilit pentru trimiterile de corespondență din prima treaptă de greutate, iar către anul 2021 drepturi exclusive nu se mențin. Ministerul Economiei și Infrastructurii propune spre consultare proiectul de lege pentru modificarea Legii comunicațiilor poștale. Scopul proiectului este completarea cadrului normativ în vederea liberalizării sectorului poștal și asigurării realizării angajamentelor RM asumate prin Acordul de Asociere RM-UE.

Întreprinderea A SRL, platitor de TVA, resident al RM, presteaza servicii de elaborare a unei platforme web (servicii IT), pentru întreprinderea B AO, de asemenea platitor TVA, resident RM. Serviciile se prestează în cadrul proiectului X, sustinut de o organizație din UK, nerezidentă RM, care achită costul lucrărilor fără TVA. Organizația din UK nu este indicătă în Anexa la HG nr.246 din 8 aprilie 2010. Această situație poate fi considerată ca export de servicii?

Măsurile propuse de Ministerul Finanțelor pentru a fi incluse în Planul de acțiuni al Guvernului au fost discutate ieri, 8 august, în cadrul unor consultări publice. Potrivit ministrului Finanțelor, Natalia Gavrilița, documentul reprezintă viziunea guvernării și are misiunea de a ghida activitatea autorităților publice în următoarea perioadă. Totodată, ministrul a asigurat că documentul va fi îmbunătățit și ajustat, inclusiv cu propunerile prezentate în cadrul discuțiilor publice.

Parlamentul a votat proiectul hotărârii privind aprobarea Strategiei securității informaționale a Republicii Moldova pentru anii 2019-2024 si a Planului de acțiuni pentru implementarea acesteia. Scopul Strategiei este corelarea și integrarea domeniilor prioritare cu responsabilități și competențe de asigurare a securității informaționale la nivel național, destinate protejării suveranității, independenței și integrității teritoriale a țării.

Darea de seama EMPOLDEP pentru anul 2018 va fi prezentată sau a aceasta a fost anulată? Formularul EMPOLDEP17 a fost aprobat prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 21 din 02.02.2017 despre aprobarea formularului Dării de seamă privind plata pentru emisiile de poluanți, deversări și depozitarea deșeurilor şi a Instrucțiunii de completare a ei, publicat în Monitorul Oficial al RM nr. 60-66 din 24.02.2017.

Partea I. 2. Condițiile cerute de la evenimentul justificator   Din conținutul art. 904 din CC se desprind următoarele condiții pe care un eveniment trebuie să le reunească pentru a justifica o neexecutare a unei obligații contractuale.   (1) Evenimentul să fie un impediment pentru neexecutare Justificarea se poate aplica oricărei obligații, inclusiv obligației pecuniare. Art. 904 nu se aplică doar obligațiilor contractuale, ci obligațiilor din orice sursă: contracte, delicte, îmbogățire nejustificată. De exemplu, în situația când un contract a fost anulat, iar vânzătorul trebuie să restituie prețul conform art. 1990, dacă vânzătorul nu îl restituie în termen, el trebuie să repare prejudiciul (inclusiv se aplică art. 942), cu excepția cazului când se poate prevala de dispozițiile art. 904.

În anul 2020, economia Republicii Moldova ar putea crește cu 3,6%, iar în anul 2021 creșterea economică în Moldova se prognozează a fi la nivel de 3,8%. Prognozele au fost prezentate în cadrul unui eveniment organizat de Biroul Băncii Mondiale în Moldova, fiind prezentate perspectivele economice pentru țara noastră. În cadrul evenimentului au fost trecute în revistă evoluțiile recente ale economiei RM. Astfel, reducerea impozitelor, majorarea salariilor și remiterile au sprijinit creșterea veniturilor disponibile, având o contribuție de 3,2% la consumul privat.

Veniturile obținute și obligațiile fiscale onorate din aceste venituri în Republica Moldova de către cetățenii tării noastre vor fi confirmate prin intermediul unor formulare aprobate de către Serviciul Fiscal de Stat. Modelele acestora sunt anexe la Ordinul nr.82 din 27 februarie 2019 a autorității fiscale, publicat în MO al RM din 15 martie curent. Conform documentului, solicitanții urmează să depună la subdiviziunea SFS în raza căreia sunt domiciliați, o cerere, modelul căreia de asemenea este aprobat, la care vor obține conformarea în termen de cel mult trei zile lucrătoare din momentul înaintării cererii, pe purtători de hârtie cu antetul subdiviziunii care eliberează confirmarea.

Ministerul Justiției în comun cu Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor (SPCSB) au elaborat proiectul de lege privind procedura de constatare a încălcărilor în domeniul prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului și modul de aplicare a sancțiunilor. Proiectul a fost discutat în cadrul ședinței secretarilor de stat din 12 septembrie curent și transpune prevederile directivelor europene în domeniu în legislația națională. Proiectul legii stabilește modul de constatare a încălcărilor legislației cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi a finanțării terorismului de către entitățile raportoare, precum și modul de aplicare a sancțiunilor. Prevederile acestuia se propun a fi aplicate faptelor (acţiuni sau inacţiuni) săvârşite pe teritoriul RM, ce au ca obiect sau pot avea ca efect încălcarea legislației în domeniu.

Serviciul Vamal a făcut totalurile pentru luna februarie a anului curent. Astfel, veniturile colectate de autoritate la bugetul de stat constituie 1,51 mld. lei sau cu 9% mai mult față de aceeași perioadă a anului 2018. Numărul declarațiilor vamale perfectate în această perioadă se cifrează la 46 103. Totodată, în primele două luni ale acestui an, instituția a încasat la bugetul de stat 2,75 mld. lei, înregistrând o creștere cu 61,8 mil. de lei comparativ cu perioada similară a anului precedent.

Biroul relații cu diaspora (BRD) din cadrul Cancelariei de Stat lansează apelul pentru o nouă rundă de granturi în cadrul Programului Diaspora Engagement HUB (DEH). DEH este un program de granturi tematice, destinat cetățenilor originari din RM aflați peste hotare și se desfășoară cu suportul financiar al Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) în cadrul proiectului „Consolidarea capacităților instituționale ale Republicii Moldova în domeniul migrației și dezvoltării”, în faza a II-a.

Rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei (în continuare — IT) practică o diversitate vastă de activităţi, fapt ce provoacă diverse întrebări privind modul de contabilizare a costurilor privind crearea, implementarea și gestionarea tehnologiilor informaţionale, precum și prezentarea informaţiilor aferente în situaţiile financiare. Cadrul normativ de bază pentru entităţile ce activează în acest domeniu îl reprezintă Legea nr. 77 din 21.04.2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei (în continuare — Legea) și HG 1144 din 20.12.2017 cu privire la crearea parcului pentru tehnologia informaţiei „Moldova IT park”.

Legea nr. 180 din 26.07.2018 privind declararea voluntară şi stimularea fiscală (Lege), în vigoare din 17.08.2018, prevede dreptul persoanei de a declara bunurile voluntar și ca urmare a beneficia de garanțiile oferite de lege subiecților declarării voluntare. Conform art.1 din lege, declarare voluntară a bunurilor semnifică declararea benevolă de către subiecții declarării sau de către reprezentanții acestora a bunurilor pentru care a fost achitată taxa de declarare voluntară a bunurilor. Bunuri reprezintă mijloacele bănești, bunurile imobiliare, valorile mobiliare, cotele-părți în întreprinderi, mijloacele de transport, precum şi diferențele

Din 22 martie 2019, persoanele care practică activități declarate prin lege ca activități ce constituie monopol de stat vor fi scutite de taxa pentru unitățile comerciale şi/sau de prestări servicii. În Monitorul Oficial de vineri a fost publicată Legea nr. 26 din 11 martie 2019 pentru modificarea unor acte legislative. Astfel, art. 295 din Codul fiscal a fost completat cu prevederi de înlesniri la plata taxelor locale. Norma (lit.g2) prevede scutirea de la achitarea taxei pentru unitățile comerciale şi/sau de prestări servicii.

Întreprinderea este producător de țigări. Procesul tehnologic de producere a țigărilor presupune un lanț de procese tehnologice consecutiv de la colectarea frunzelor de tutun, dospirea, uscarea, fermentarea, maturarea până la prelucrarea țigărilor și împachetarea lor. Desfășurarea activității de întreprinzător menționate presupune că, întreprinderea, pe lângă producția finală obține și un șir de rebuturi și deșeuri.

Executorii judecătorești vor fi obligați să ridice mijloacele de transport declarate în căutare în termen de trei zile lucrătoare de la momentul comunicării reţinerii acestora de către organele afacerilor interne. Parlamentul a votat săptămâna trecută în lectură finală un proiect de lege ce vine cu modificări la Codul de executare și la Legea privind executorii judecătorești.