Procesul de creare a parcurilor pentru tehnologia informaţiei, precum şi funcţionarea acestora sunt reglementate de Legea cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei nr.77/21.04.2016. Conform art.2, rezident al parcului este persoană juridică sau fizică înregistrată în Republica Moldova în calitate de subiect al activităţii de întreprinzător, care este inclusă în Registrul de evidenţă al rezidenţilor parcului şi care practică, drept activitate principală, una sau mai multe din activităţile prevăzute la art.8 al Legii menționate, în baza unui contract încheiat cu Administraţia parcului. Activitate principală este activitatea care generează 70% sau mai mult din venitul din vânzări al rezidentului parcului.

Poate persoana fizică X — angajată în cadrul unei companii rezidente al Parcului pentru tehnologia informației, — șă efectueze desemnarea procentuală în favoarea unei case de copii?

Standardul contabil IFRS 16 Contracte de leasing, care vine să înlocuiască standardul IFRIC 4, a fost prezenatat participanților seminarului Noutăți legislative 2018 – principalele provocări pentru entități, organizat de Asociația Contabililor și Auditorilor din Republica Moldova. Potrivit auditorului din cadrul companiei române Mazars, Ella Chilea, standardul va fi pus în aplicare în România la 1 ianuarie 2019, dar unele companii care utilizează deja IFRS 15 – Venituri din contracte cu clienții, pot solicita utilizarea lui și mai devreme.

Întreprinderile din domeniul turismului, în lipsa unor prevederi exprese specifice în SNC, se confruntă cu multiple incertitudini ce țin de aplicarea metodologiei evidenței contabile. În același timp, în noul IFRS 15 se regăsesc prevederi care, fiind aplicate de entitățile din domeniul turismului, ar putea constitui soluții contabile pentru acestea. În cel mai proaspăt număr al revistei „monitorul.fisc.md” este publicat articolul „Servicii turistice – soluții contabile prin prisma standardelor internaționale de contabilitate”, care este o încercare de a formula unele propuneri la subiect de autorul nostru fidel, Veaceslav Ciobanu.

O companie austriacă care a deschis o reprezentanță permanentă în Republica Moldova suportă anumite cheltuieli administrative în cadrul activității sale. Se vor permite spre deducere cheltuielile administrative? Cum se vor reflecta corect acestea în Declarația cu privire la impozitul pe venit (forma VEN12)?

Când agenția de turism urmează să reflecte la venituri achitările în rate efectuate de către clienții acesteia? Potrivit art. 3 din Legea cu privire la organizarea şi desfăşurarea activităţii turistice în Republica Moldova nr. 352-XVI din 24.11.2006 (Legea nr. 352/2006), agenţie de turism (denumită, de asemenea, detailist) reprezintă persoană fizică sau juridică care vinde sau oferă spre vânzare servicii turistice proprii sau contractate de la alţi furnizori, precum şi pachete de servicii turistice stabilite de turoperator.

Prima Conferință națională MoldTax ’20 organizată de Proactive Training & Consulting pe data de 1 noiembrie a întrunit peste 100 de participanți interesați de modificările în sistemul legislativ – atât deja puse în aplicare cât și cele ce vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2020. Atmosfera degajată și susținerea unui dialog între speakerii evenimentului și participanții la acesta (contabili, specialiști HR, administratori al întreprinderilor) au caracterizat conferința, iar organizatorii și-au exprimat convingerea că aceasta va deveni o tradiție, pentru că provocările și aspectele noi ale evidenței contabile și raportării financiare nu se sfârșesc aici. „A fi proactiv înseamnă să preiei controlul conștient asupra vieții tale, să fixezi obiective și să muncești pentru a le realiza. În loc să reacționezi la evenimente și să aștepți oportunități, crează-ți propriile evenimente si oportunități”, a sugerat la deschiderea evenimentului directorul PROACTIVE Daniela Secinschii.

În conformitate cu modificările operate la art. 5 din Codul fiscal (CF) prin Legea nr. 257 din 16.12.2020 cu privire la modificarea unor acte normative (Legea nr. 257/2020), începând cu 1 ianuarie 2021, noțiunile de reprezentanță permanentă și reprezentanța entității nerezidente au următorul conținut: pct. 15) din art. 5 al CF definește noțiunea de reprezentanţă permanentă ca loc fix de afaceri prin care nerezidentul desfășoară, integral sau parţial, activitate de întreprinzător în RM, fie direct, fie printr-un agent cu statut dependent, inclusiv:

Ca urmare a încheierii contractului de depozit cu instituția financiară din RM, agentul economic – rezident al parcului IT obține venituri sub formă de dobânzi. Veniturile respective (dobânzile de la depozitul bancar)se vor impozita cu impozitul unic de 7%?

Firma de producere și comerț a importat marfă de uz casnic, care pe perioada de garanție este obligată să efectueze în caz de necesitate reparații fără plată. În acest scop furnizorul de marfă ne livrează piesele de schimb fără plată. Se va permite spre deduceri în scopuri fiscale valoarea pieselor de schimb primite fără plată, utilizate la reparația mărfii în perioada de garanție?

Reprezentanța pe teritoriul Moldovei (cu sediul oficial în România) nu desfășoară activitate de întreprinzător, dar dispune de un autoturism la balanța întreprinderii pe care decide să-l vândă directorului reprezentanței. În cazul dat apare obligația achitării impozitelor și prezentării Dării de seamă? În baza cărui act confirmativ se va efectua această operațiune de înstrăinare a autoturismului?

Context Cu mai mult timp în urmă am participat la o masă rotundă, organizată de redacția revistei Monitorul Fiscal FISC.md, la care au fost puse în discuție problemele de ordin contabil şi fiscal cu care se confruntă întreprinderile din domeniul turismului. La acest eveniment contabilii practicieni, participanți la discuții, au vorbit de multiple probleme contabile (de metodologie) şi fiscale (incertitudini în aplicarea legislației fiscale) cu care se confruntă entitățile din acest domeniu de activitate. De atunci am urmărit cu atenție evoluarea lucrurilor, menite să schimbe situația în domeniul turistic, în partea ce ține de publicațiile pe paginile edițiilor periodice de specialitate, actele normative, scrisorile explicative emise de organele de reglementare şi supraveghere.

Care este modalitatea de deducere a cheltuielilor pentru hrana organizată a angajaților, dacă agentul economic până în luna mai a aplicat regimul general de impozitare, iar începând cu luna iulie acesta s-a înregistrat ca rezident al parcurilor pentru tehnologia informaţiei? Urmează oare aceste plăți să fie constatate ca facilități acordate angajaților?

Stimați cititori, la 9 septembrie 2019 am lansat campania de abonare pentru anul 2020, iar în actuala ediție (nr.6(54)) venim cu informații ce vă vor demonstra că ați făcut alegerea corectă alegându-ne drept sursă de informare și pentru anul viitor. În ediția din octombrie aveți ocazia să aflați mai multe detalii despre baza juridică a răspunderii materiale a angajaților, în materialul elaborat de Olga Donciu și intitulat ”Правовые основы материальной ответственности работников предприятия”. Articolul este disponibil în rubrica Consultații juridice. Totodată, în această rubrică, vă mai propunem:

În cazul efectuării verificării operative, documentele primare elaborate și aprobate de către conducerea entității pot servi ca documente ce confirmă proveniența mărfii expuse spre vânzare în unitatea de comerț? Potrivit art. 3 din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017, documentul primar reprezintă confirmarea documentară care justifică producerea sau acordă dreptul de a efectua (produce) fapte economice, certifică producerea unui eveniment. Faptele economice, conform art. 11 alin. (1) din Lege, se contabilizează în temeiul documentelor primare.

În curând va ieși de sub tipar nr. 5 (53) al P.P „monitorul fiscal fisc.md”, în care, tradițional, veți găsi informații importante, actuale și veridice pentru activitatea Dvs. În primul rând, în această ediție veți avea posibilitatea să aflați aspecte practice ale contabilității costurilor de producție și calcularea costului produselor fabricate. Articolul, elaborat de Ecaterina Cechina și Iuliana Țugulschi, este publicat în rubrica Contabilitate practică.

La momentul actual, un interes deosebit pentru contabili prezintă modificările Standardelor Naționale de Contabilitate care vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2020. În acest sens, se prezintă explicații detaliate cu referință la modificările efectuate pentru fiecare standard care pot fi utile contabililor în funcție de particularitățile activității entității în cadrul căreia activează. Pct.3 în redacție nouă a SNC ”Creanțe și investiții financiare” care cuprinde domeniul de aplicare, stabilește că acesta se aplică tuturor creanţelor şi investiţiilor financiare pe termen lung şi scurt, iar cazurile de neaplicare a standardului și de aplicare a IFRS au fost excluse.

Orice schimbare de politici contabile conduce la rezultate diferite. Modificările de politici contabile se permit doar dacă sunt solicitate de o autoritate competentă (modificare de reglementare) sau dacă au ca rezultat informații mai credibile și mai relevante privind poziția financiară și performanțele entității.   În unele situații, entitățile au tendința de a modifica politicile contabile și de a revizui estimările inițiale în acord cu noile informații disponibile, toate acestea cu scopul de a se adapta cerințelor economice care pot apărea.  

În conformitate cu prevederile art. 17 alin. (4) din Legea contabilităţii şi raportării financiare nr. 287 din 15 decembrie 2017 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr. 1-6, art. 22, în vigoare 1 ianuarie 2019), în cazul pierderii, sustragerii sau distrugerii documentelor contabile, entitatea este obligată să le restabilească în termen de 3 luni de la data constatării faptului respectiv.

Начинаем публикацию серии статей, посвященных порядку составления и представления консолидированных финансовых отчетов на основе нового Национального стандарта бухгалтерского учета (НСБУ) «Представление консолидированных финансовых отчетов». Предметом данного материала являются вопросы составления консолидированного баланса в условиях, когда материнское предприятие контролирует деятельность дочерних предприятий.