Ministerul Finanțelor a elaborat proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului privind achizițiile publice de lucrări, ce stabilește mecanismul de inițiere, derulare și atribuire a contractelor de achiziții publice. Documentul a fost elaborat în vederea asigurării unei gestionări mai eficiente a banilor publici de către beneficiari, investitori, proiectanți, antreprenori, precum și pentru a aduce în concordanță cadrul normativ cu Legea nr. 169/2018 privind modificarea Legii privind achizițiile publice. Potrivit documentului, achiziția publică în domeniul respectiv reprezintă atât achiziția lucrărilor, cât și achiziția lucrărilor împreună cu proiectarea lucrărilor de construcții de orice categorie și instalațiile aferente acestora, precum și lucrările de intervenție în timp la construcțiile existente,

Autoritățile, precum și mediul de business sunt preocupate de depășirea problemei deficitului forței de muncă. În acest sens, liberalizarea pieței muncii ar fi una din soluțiile viabile. La ședința de astăzi, 14 februarie 2020, a Grupului de lucru nr.6 (Dezvoltarea Pieței Muncii) din cadrul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru au fost discutate mai multe aspecte ce vizează situația pieței muncii și îmbunătățirea acesteia.

Pe parcursul a 10 ani de activitate, în cadrul Zonei Economice Bălți au fost create 11,5 mii locuri de muncă cu un salariu mediu de peste 10 mii lei, fiind înregistrați 67 de rezidenți – companii străine care au efectuat investiții de $203 mil. și care exportă anual produse industriale în sumă de circa 410 mil. euro. În cadrul ședinței Clubului Presei Economice, Marin Ciobanu, administratorul ZEL Bălți, a prezentat realizările și provocările zonei economice, menționând că povestea de succes a ZEL Bălți a pornit de la colaborarea cu Grupul Draexlmaier, care a devenit rezident în cadrul zonei în anul 2010, creând circa 5200 locuri de muncă.

Plata indemnizației în cazul decesului unuia dintre soți (indemnizația) stabilite, dar neîncasată pe o perioadă de 6 luni de către soțul supraviețuitor, va fi suspendată, însă plata acesteia se va relua din luna în care beneficiarul va depune cererea şi actele ce îi atestă identitatea, indemnizația fiind achitată retroactiv din data suspendării. Normele se conțin în proiectul Regulamentului cu privire la stabilirea şi plata indemnizației în cazul decesului unuia dintre soţi (Regulament) elaborat de către Ministerul Sănătății, Muncii şi Protecției Sociale în vederea implementării prevederilor Legii cu privire la acordarea indemnizației în cazul decesului unuia dintre soţi și urmează a fi examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat.

Contractele atribuite în cadrul procedurilor de achiziție publică rămân executorii și nu se suspendă automat din cauza măsurilor de combatere a Covid-19. Spre deosebire de alte țări, autoritățile din Republica Moldova au altă viziune asupra recunoașterii oficiale a situației generate de COVID-19 drept temei ce ar exclude aplicarea unor penalități în caz de întârzieri sau neexecutare1, nefiind dispuse alte măsuri care ar face mai flexibilă executarea contractelor de achiziții publice2. Astfel, aceste contracte sunt guvernate în continuare de prevederile legale generale, iar autoritățile contractante și operatorii economici trebuie să găsească soluții practice pentru a se adapta la situația de criză.

Sistemul informațional automatizat „Registrul mandatelor de executare” (SIA „RME”) reprezintă o soluţie informatică din categoria Guvern pentru Guvern (G4G) și are ca principal obiectiv asigurarea necesităților informatice și informaționale ale actorilor implicați în procedurile de executare a creanțelor bănești bazate pe dispoziții de drept public conform Codului administrativ. Ministerul Finanțelor propune pentru consultări publice proiectul hotărârii de Guvern ce ține de aprobarea conceptului acestui sistem, care este un instrument-cheie de asigurare a executării creanțelor bănești bazate pe dispoziții de drept public conform Codului administrativ și de evidență a acestui proces, poate asigura accesul on-line la dosarul electronic al procedurii de executare, și, în același timp, poate îndeplini cerințele strategiei naționale de migrare a sistemelor informaționale pe platforma MCloud, schimbul de date cu alte sisteme informaționale prin intermediul platformei MConnect și integrarea lor cu serviciile de platformă precum MSign, MPass, MPay, MNotify și MLog.

Delegația Republicii Moldova condusă de ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, ministrul Economiei și Infrastructurii, Vadim Brînzan, și guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, Octavian Armașu, au participat la şedinţele anuale ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și Grupului Băncii Mondiale, desfășurate la Washington, în perioada 14-20 octombrie 2019.

Conform art. 1242 alin. (1) Cod civil (CC), prin contractul de împrumut o parte (împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părţi (împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeași sumă sau bunuri de același gen, calitate și cantitate la expirarea termenului pentru care i-au fost date. Din esenţa și natura juridică a contractului de împrumut rezultă că acesta este un acord de voinţă între împrumutător și împrumutat, de regulă gratuit, dacă legea sau contractul nu prevede altfel. 

Cum arată viitorul industriei fashion? De ce a venit timpul să spunem „STOP” consumerismului și cum trebuie să „jongleze” designerii cu trendurile anului 2020, ca să vorbească în limbajul universal al modei? Mai mulți experți străini din domeniu au abordat cele mai actuale preocupări ale sectorului la nivel global în cadrul celei de-a IV-a ediții a conferinței „Moldova in Fashion”, desfășurate la Chișinău. Rodica Verbeniuc, director general, Agenția de Investiții: „Moda este o parte indispensabilă a vieții noastre și în loc să dezbatem dacă alinierea la unele trenduri este ceva bun sau nu pentru cultura noastră, ar fi mult mai înțelept să analizăm cifrele și să vedem impactul sectorului asupra dezvoltării economice.

Procedura de executare a creanțelor bănești bazate pe dispoziții de drept public se va efectua conform prevederilor Regulamentului aprobat prin hotărâre de Guvern miercuri, 11 decembrie. Autorii documentului din cadrul Ministerului Finanțelor menționează că elaborarea acestuia a fost condiționată de intrarea în vigoare, la data de 1 aprilie 2019, a Codului administrativ, care introduce o inovație în legislația națională şi anume executarea creanțelor bănești bazate pe dispoziții de drept public.

În primul semestru al anului curent, filialele Î.S. Cadastru au înregistrat 5151 tranzacții cu implicarea clădirilor comerciale, potrivit datelor statistice publicate de Agenția Servicii Publice. Cele mai multe contracte sunt înregistrate asupra bunurilor ce provin din ipotecă – 1806, urmate de imobilele pentru care a fost solicitată înregistrarea primară – 1165 și cele pentru care a fost modificat proprietarul (contracte de vânzare-cumpărare) – 1090.

Modul de închidere a exercițiului financiar-contabil anual, de întocmire, aprobare și prezentare a rapoartelor financiare de către autoritățile și instituțiile (entitățile bugetare) din sistemul bugetar pentru anul 2020 este reglementat de următoarele acte normative de bază: • Legea contabilității nr. 113-XVI din 27.04.2007 (Legea nr. 113/2007); • Legea finanțelor publice și responsabilității bugetarfiscale nr. 181 din 25.07.2014 (Legea nr. 181/2014); • Legea privind finanțele publice locale nr. 397/2003 (Legea nr. 397/2003), • Normele metodologice privind executarea de casă a bugetelor componente ale bugetului public național și a mijloacelor extrabugetare prin Contul Unic Trezorerial al MF (OMF nr. 215 din 28.12.2015), modificat prin OMF nr. 8 din 15.01.2020;

În conformitate cu Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi nr.845/1992, entitatea este obligată să păstreze mijloacele băneşti în instituţii financiare şi să-și  achite obligațiile față de bugetul public naţional, angajaţii, creditorii, precum şi să-și onoreze celelalte obligaţii de plată prin sistemul financiar-bancar, în modul stabilit de actele normative ale Băncii Naţionale a Moldovei. Întreprinderea este liberă să deschidă conturi bancare și să efectueze operațiuni cu acestea,  respectând normele impuse de legislația bancară.

În luna septembrie 2019, Curtea constituțională (CC) a fost sesizată referitor la examinarea constituționalității prevederilor art.8 alin.(2) lit.c) și art.2541 din Codul fiscal (CF). Normele a căror constituționalitate a fost supusă examinării prevăd: Art.8 alin.(2) lit.c) din Codul fiscal: Contribuabilul este obligat să țină contabilitatea conform formelor și modului stabilit de legislatie, să întocmească și să prezinte Serviciului Fiscal de Stat și serviciului de colectare a impozitelor si taxelor locale dările de seamă fiscale prevăzute de legislație, să asigure integritatea documentelor de evidență în conformitate cu cerintele legislatiei.

La Chișinău, în perioada 12-13 iunie, sunt desfășurate lucrările celui de-al IV-lea Atelier de lucru „EU4Digital: Trust & Security” al Panelului pentru Armonizarea Pieței Digitale din cadrul Parteneriatului Estic. Obiectivele acestui instrument regional de cooperare, creat de Comisia Europeană și implementat prin DG Connect, sunt promovarea principalelor domenii ale economiei digitale în regiunea Parteneriatului Estic și implementarea unor proiecte comune de cooperare, în conformitate cu normele și cele mai bune practici ale UE, pe direcțiile legislației în comunicații electronice, securității cibernetice, e–Comerț, inovație și educație digitală, e–Sănătate.

În „Monitorul oficial” din 23 august curent, a fost publicată lista persoanelor cărora, prin decizia Guvernului, le-a fost decernat Premiul național pentru anul 2019. Laureați ai premiului sunt Alexei Sainciuc, pictor și grafician de carte, pentru opera artistică, originalitate și contribuție de excepție la cultivarea valorilor estetice noilor generații prin intermediul artei vizuale; Alexandra Conunova-Dumortier, violonistă, pentru performanța interpretativă în arta muzicală violonistică universală și promovarea imaginii Republicii Moldova în lume.

Investitorii străini în continuare manifestă interes pentru efectuarea investițiilor în țara noastră. Această idee este enunțată în cadrul panelurilor de discuții ce au loc la Moldova Business Week 2019. Republica Moldova, poziționată în clasamentul ”Doing Business 2020” pe locul 48 din 190 de țări, are un rating mai mare decât Ucraina, Belarus, Croația, Italia. Cea mai bună poziție – 13, Moldova o ocupă la capitolul inițierea afacerii și înregistrarea proprietății. De asemenea, se clasează pe locul 33 la capitolul plata taxelor și pe locul 38 la comerțul transfrontalier. În domeniul executării contractelor, țara noastră a urcat de pe poziția 69 pe 62, la plata impozitelor – de pe locul 35 la 33, iar la recunoașterea insolvenței – de la 68 la 67.

Curtea Constituțională a examinat excepția de neconstituționalitate invocată asupra unor prevederi din art. 764 alin. (2) din Codul civil (CC) care stabilește că creditorul gajist trebuie să vândă bunurile gajate fără întârziere nejustificată, la un preţ comercial rezonabil la data vânzării în conformitate cu dispoziţiile art.765 alin. (1) şi ţinând cont de interesele debitorului gajist, fiind liber să stabilească condiţiile de vânzare. Potrivit prevederilor art. 764 alin. (1) din CC, după ce a obţinut în posesie bunul gajat, creditorul gajist este îndreptăţit, dacă a depus sau a înregistrat la registru un aviz de executare în modul prevăzut la art. 752 alin. (9), să procedeze la vânzarea prin negocieri directe, prin tender sau prin licitaţie publică a bunului gajat.

Potrivit Legii cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative nr. 138/2016 au fost operate modificări la Codul fiscal (CF) (Legea 138/2016), fiind completat cu Titlul VI1 „Impozitul pe avere”. Conform art. 2871 din CF, Impozitul pe avere reprezintă impozitul aplicat asupra averii contribuabilului sub formă de bunuri imobiliare cu destinație locativă, inclusiv căsuțele de vacanţă (cu excepția terenurilor) (bunuri imobiliare cu destinație locativă), în cazul în care acestea satisfac condițiile specificate în CF.

Procesul de privatizare constituie un element ce necesită o reglementare vădită și minuțioasă. Reglementările legislative ce țin de subiectul dat, atât domeniul privatizării, cât și cel al deetatizării, au fost sistematizate și enunțate în Legea nr.121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, sub incidența căreia cad proprietatea publică a statului şi proprietatea publică a unităţii administrativ-teritoriale, cu excepţia finanţelor publice şi a locuinţelor.