Prin contractul de franciză, o parte – francizorul, conferă celeilalte părți – francizatului, în schimbul unei redevențe, dreptul de a desfășura o activitate comercială (activitate de franciză) în cadrul rețelei francizorului, având ca scop furnizarea unor produse în numele și pe contul franci-zatului.

În conformitate cu prevederile art. 101 alin. (5) din Codul fiscal, dacă depășirea sumei TVA la valorile materiale, serviciile procurate se datorează faptului că subiectul impozabil a efectuat o livrare care se scutește de TVA cu drept de deducere, acesta are dreptul la restituirea sumei achitate cu care a fost depășită TVA la valorile materiale, serviciile procurate și/sau la stingerea sumelor din contul restituirii impozitelor, în conformitate cu prevederile prezentului articol, ale art.103 alin.(3) şi ale art.125, în limitele cotei-standard a TVA, stabilite la art.96 lit.a), sau cotei reduse a TVA, stabilite la art.96 lit.b), înmulţite cu valoarea livrării, ce se scutește de TVA cu drept de deducere.

În activitatea entităților un volum semnificativ de livrări de bunuri revine livrărilor în ambalaje, iar suma TVA achitată sau care urmează a fi achitată la buget în aceste operații este condiționată de faptul dacă ambalajele sunt nerestituibile sau restituibile.   În articolul „Contabilitatea TVA în livrările de bunuri în ambalaje” care va fi publicat în ediția din februarie a revistei „monitorul fiscal FISC.md”, elaborat de Vasile Bucur, autorul specifică că nerestituibile se consideră ambalajele de transport care se livrează în baza actului de vânzare-cumpărare, iar restituibile – cele care se procură (se vând) în baza condițiilor de returnare negociate de ambele părți (vânzător și cumpărător). Fiecărei dintre aceste grupe de ambalaje (nerestituibile și restituibile) corespund unele particularități inerente acestora.

Potrivit art. 1096 din Codul civil (Cod), părţile unui contract pot conveni ca debitorul (promitentul) să efectueze prestaţia nu creditorului (stipulantului), ci terţului (beneficiarului), indicat sau neindicat în contract, care obţine în mod nemijlocit dreptul să pretindă prestaţia în folosul său.

Ministerul Economiei propune completarea Legii nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior (Legea nr. 231/2010) cu articolul ce are drept scop combaterea practicilor comerciale neloiale (PCN). Proiectul a fost inclus pe ordinea de zi a ședinței secretarilor de stat și, după cum afirmă autorii, a fost elaborat în baza Directivei (UE) și a Consiliului privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar (Directiva).   Studiile realizate au demonstrat că PCN-urile apar frecvent în lanțul de aprovizionare cu alimente și că acestea pot fi dăunătoare în principal întreprinzătorilor mai mici, precum ar fi producătorii agricoli și IMM-urile procesatoare de produse alimentare.

Serviciul Fiscal de Stat a propus pentru consultări publice proiectul modificărilor și completărilor la Ordinul SFS nr. 427/2018 cu privire la stabilirea modului, structurii și termenelor de prezentare a informației de către subiecții nominalizați în art. 92 și art. 226/11 din Codul fiscal, aprobarea cărora rezultă din necesitatea corelării prevederilor actului normativ cu prevederile CF, puse în aplicare din 1 ianuarie 2023.

La situația din 30 decembrie 2022, activele oficiale de rezervă au depășit $4,47 mil., majorându-se cu $199,72 mil. în comparație cu datele din 30 noiembrie a anului precedent, când acestea au însumat peste $4,27 mil.

Entitatea „Intermediar” SRL prestează servicii de intermediere „Beneficiar” SA, în baza unui contract încheiat între părți. Obiectul contractului constituie identificarea de către „Intermediar” SRL a unor cumpărători pentru bunurile comercializate de „Beneficiar” SA, în schimbul unui comision de 10% (stabilit prin contract). Respectiv, cumpărătorul achită intermediarului prețul integral al mărfii livrate, ceea ce nu reprezintă un venit al entității „Intermediar” SRL. Pot fi considerate plățile pentru marfa livrată sume colectate în numele unor părți terțe?

În articolele anterioare, a fost descris procesul de „Anularea facturii fiscale în SIA „e-Factura”, emise prin ciclul scurt” și „Anularea facturii fiscale în SIA „e-Factura”, emise prin ciclul lung” . Există însă necesitatea de a anula factura fiscală sau facturile fiscale din alte statute ale sistemului „e-Factura”, cum ar fi din statutul „Aplicată prima semnătură” în situația în care, spre exemplu, s-a creat o serie de facturi fiscale cu data de

Prin prisma art.104 lit.c1) din Codul fiscal și Hotărârea Guvernului nr.246/2010, reprezintă copia scrisorii emise pe blancheta oficială de către implementator, prezentată de către cumpărător furnizorului, act confirmativ pentru efectuarea unei livrări scutite de TVA cu drept de deducere?   Potrivit prevederilor art.104 lit.c1) din Codul fiscal, se scutesc de TVA cu drept de deducere importul şi/sau livrarea pe teritoriul țării a mărfurilor, serviciilor destinate:

În prezentul articol se propune examinarea regimului fiscal aplicat unor cheltuieli suportate de angajatori pe parcursul anului 2020 ținând cont de specificul acestuia an prin prisma instituirii stării de urgență/stării de urgență în sănătate publică:     - Cheltuieli aferente echipamentelor de protecție, dezinfectanților, măștilor medicale, ventilatoare medicale, etc. procurate și donate către instituțiile medico-sanitare publice ce urmează a fi utilizate pentru combaterea infecției cu Coronavirus (COVID-19)

La situația din 31 octombrie 2022, activele oficiale de rezervă au constituit $4 333,36 mil., în creștere cu $105,82 mil. în comparație cu indicatorii înregistrați la 30 septembrie anul curent, când acestea au însumat $4 227,54 mil.

În conformitate cu art.3 alin.(1) al Legii contabilității și raportării financiare nr.287/2017 (în continuare – Legea nr.287/2017), documentul primar reprezintă confirmare documentară care justifică producerea faptelor economice sau care acordă dreptul de a le efectua (produce); certifică producerea unui eveniment. Potrivit prevederilor art.11 alin.(1), (3) și (4) din Legea prenotată, faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare.   Documentele primare se întocmesc în timpul efectuării (producerii) faptelor economice, iar dacă acest lucru este imposibil – nemijlocit după efectuarea (producerea) faptelor respective, cu utilizarea formularelor tipizate de documente primare aprobate de Ministerul Finanţelor şi alte autorităţi publice sau poate elabora şi utiliza formulare de documente primare, aprobate de conducerea acesteia, ținând cont

În Uniunea Europeană (UE), emiterea facturii fiscale este reglementată în principal prin Directiva 2006/112/CE privind TVA-ul.

Dropshipping este o formă de vânzare cu amănuntul în care e-vânzătorul nu are produse în stoc, adică face comenzi de la un furnizor / producător care le livrează direct clientului și numai după ce clientul finalizează comanda.

Principiul taxării inverse este aplicat de subiecții impunerii care procură pe teritoriul RM proprietatea întreprinderilor înregistrate în calitate de plătitori de TVA, declarate în proces de insolvabilitate, cu excepţia celor în procedură de restructurare şi realizare a planului, în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii nr. 149/2012 (în continuare – întreprindere în proces de insolvabilitate),

Cabinetul de miniștri a aprobat în ședința din 21 decembrie curent proiectul de lege de modificare a unor acte normative, ce are drept scop stimularea comerțului electronic.

Conform prevederilor art. 1667 din Codul civil (CC), prin contract de intermediere, o parte (intermediar) se obligă față de cealaltă parte (client) să acționeze în calitate de mijlocitor la încheierea unui sau mai multor contracte între aceasta şi terț.

În Monitorul Oficial de astăzi, 18 decembrie 2020, a fost publicat Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 585 din 26 noiembrie 2020 privind modificarea și completarea Regulamentului cu privire la sistemul informațional automatizat de creare și circulație a facturilor fiscale electronice „e-Factura”, aprobat prin Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr.317 din 26.06.2020. În temeiul art.1323 alin. (10), art. 133 alin. (1) pct.17) și alin.(2) pct.4) și pct.8) din Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, ediție specială), cu modificările și completările ulterioare, și Ordinului Ministerului Finanțelor nr.118 din 28 august 2017 „Cu privire la aprobarea formularului tipizat de document primar cu regim special „Factura fiscală” și a Instrucțiunii privind completarea acestuia”,

Compania X neplătitoare de TVA prestează servicii de reparație persoanei fizice. Apare oare obligația de a elibera factura fiscală pentru serviciile prestate, în cazul în care persoana fizică nu solicită factura fiscală?