Subdiviziunile de audit intern (SAI) vor colabora cu Curtea de Conturi şi îi vor remite acesteia copia Planului anual al activităţii de audit intern și copia Raportului anual al activităţii de audit intern. În Monitorul Oficial de vineri, 7 decembrie 2018, au fost publicate modificările la Legea privind controlul financiar public intern și Legea privind administrația publică locală. Astfel, Legea privind controlul financiar public intern va fi completată cu un articol nou (art.281) ce va reglementa interacțiunea auditului intern cu auditul public extern, potrivit căruia subdiviziunile de audit intern vor prezenta documentele menționate mai sus.

Ministerul Finanţelor a făcut publică lista primelor 20 de comunități, selectate în luna august 2018, care vor beneficia de sprijin din partea Programului Comunitatea Mea, care este un program al Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) cu un buget în valoare de $20,5 mil. (grant) şi are scopul de a susține autoritățile publice locale în asigurarea unei guvernări eficiente, transparente și responsabile față de cetățeni. Aceste localităţi sunt:

În Monitorul Oficial din 23 noiembrie curent Curtea de Conturi a publicat Hotărârea cu privire la Raportul auditului situațiilor financiare consolidate ale Ministerului Apărării la 31 decembrie 2017. Curtea menționează că, deși Ministerul Apărării și entitățile din subordine au efectuat autoevaluarea sistemului de management financiar și control, fiind emisă Declarația de bună guvernare, în vederea asigurării bunei guvernări a resurselor financiare publice și a patrimoniului public, auditul a constatat unele deficiențe în gestionarea mijloacelor financiare și a bunurilor publice.

Regulamentul privind evaluarea, raportarea sistemului de management financiar şi control şi emiterea declaraţiei privind buna guvernare va fi subsituit de regulamentul ce prevede un nou concept de raportare a sistemelor de control intern managerial (CIM) – raportarea prin cascadă a acestora. Entitățile publice vor consolida rapoartele entităților din subordine, iar către Ministerul Finanțelor vor prezenta rapoarte ministerele, autoritățile administrative centrale și cele ale administrației publice locale de nivelul II.

Serviciul de Stat de Arhivă (SSA) a aplicat necorespunzător metodologia de calcul a plăților salariale, ce a generat diminuarea transferurilor la bugetul public național pentru plata impozitului pe venit și a contribuțiilor de asigurări sociale în valoare totală de 13,3 mii lei. În Monitorul Oficial din 18 ianuarie curent a fost publicată Hotărârea Curții de Conturi cu privire la Raportul auditului rapoartelor financiare ale Serviciului de Stat de Arhivă încheiate la 31 decembrie 2017. Astfel, Curtea menționează că rapoartele financiare ale SSA nu oferă o imagine corectă, în conformitate cu cerințele normelor de contabilitate și de raportare financiară în sistemul bugetar din Republica Moldova.

Cabinetul de miniștri a aprobat în ședința din 11 noiembrie curent proiectul de lege pentru aderarea Republicii Moldova la Protocolul privind schimbul de informații în formă electronică dintre statele-membre ale Comunității Statelor Independente în scopul efectuării administrării fiscale. După cum a menționat secretarul de stat al Ministerului Finanțelor, Tatiana Ivanicichina, protocolul are ca obiectiv reglementarea principiilor de realizare a schimbului de informație pentru eficientizarea administrării fiscale.

Cabinetul de miniștri a aprobat în cadrul ședinței din 31 iulie curent Acordul dintre Guvernele Republicii Moldova și Republicii Finlanda privind asistența reciprocă și cooperarea în domeniul vamal, întocmit la Helsinki la 11 martie 2020.  

Deși a fost instituit cadrul normativ și instituțional pentru dezvoltarea și evidența resurselor și sistemelor informaționale de stat, acesta nu este pe deplin aplicat și funcțional, necesitând a fi ajustat la realitățile tehnologice și instituționale actuale, menționează Curtea de Conturi în Raportul de audit al performanței privind evidența resurselor și sistemelor informaționale de stat. Documentul a fost publicat vineri, 23 noiembrie curent în Monitorul Oficial. Conform documentului, se atestă lipsa unei evidențe centralizate a resurselor şi sistemelor informaționale de stat. Astfel, unele instituții își creează independent sisteme informaționale (SI) nerespectând cadrul regulator în domeniu, inclusiv fără elaborarea și coordonarea conceptelor tehnice în modul stabilit.

Autoritățile continuă elaborarea planurilor de acțiuni pentru următorii doi ani, scopul cărora este combaterea corupției. În acest sens, Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare și Mediului propune spre consultare Planul sectorial anticorupție în domeniul agroalimentar pentru anii 2018-2020. Acesta conține 36 de acțiuni, implementarea cărora va fi efectuată din contul mijloacelelor bugetare ale instituțiilor implicate, a ministerului de resort, Agenția pentru Intervenții și Plăți în Agricultură și Agența Națională pentru Siguranța Alimentelor, precum și din surse extrabugetare.

Platformele electronice de achiziții publice în cadrul Sistemului informațional automatizat „Registrul de stat al achizițiilor publice” (MTender) vor fi acreditate de o Comisie în componența căreia vor fi incluşi reprezentanți ai Ministerului Finanțelor, Agenției Achiziții Publice, Centrului de Tehnologii Informaționale în Finanțe, Agenției de Guvernare Electronică, Serviciului Tehnologiei Informației și Securitate Cibernetică și un reprezentant al societății civile, înaintat de Consiliul economic de pe lângă Prim-ministru.

Odată cu adoptarea Legii nr. 246/2017 cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală (Legea nr. 246/2017) a fost inițiat un proces amplu de reformare a sectorului întreprinderilor de stat atât la nivel de politici, cât și la nivel de întreprinderi. Legea în cauză a venit să substituie Legea nr. 146/1994 cu privire la întreprinderea de stat (Legea nr. 146/1994) și a avut drept scop asigurarea unei abordări echitabile a activităţii întreprinderilor de stat (ÎS) și întreprinderilor municipale (ÎM).

Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru reprezintă unul din partenerii Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) în realizarea Evaluării lacunelor legislative în domeniul insolvabilității în Moldova și Vă îndemnăm să participați în acest sondaj, precum și să rugați partenerii Dvs să completeze chestionarul, pentru a obține date solide și complete ce ar permite identificarea clară a lacunelor și formularea de propuneri de îmbunătățire a cadrului normativ în domeniul insolvabilității și restructurării companiilor.   BERD, prin intermediul programului de Tranziție legală, a demarat Evaluarea lacunelor legislative în domeniul insolvabilității în cele 38 de state în care își desfășoară proiectele. Scopul exercițiului este de a identifica lacunele în legislațiile naționale din domeniul insolvabilității, iar concluziile vor reprezenta un instrument funcțional pentru guverne în procesul de reevaluare a legilor.

Comisia Europeană va oferi țării noastre peste 12 mil. euro în scopul susținerii potențialului de creștere al Republicii Moldova și fortificării capacităților în domeniul guvernanţei economice. Astăzi, 25 iulie, la Guvern a fost aprobată inițierea negocierilor asupra Acordului de finanțare dintre Executivul Republicii Moldova și Comisia Europeană cu privire la consolidarea potențialului de creștere al Moldovei printr-un mediu economic transparent, eficient, competitiv și rezistent.

Serviciile acordate de către instituțiile statului (servicii publice) sunt importante pentru organizarea vieții cotidiene a oricărei comunități. Infrastructura pentru serviciile publice precum drumurile, spitalele, rețelele de distribuire a apei, rețelele de distribuire a energiei electrice și termice, rețelele de telecomunicații, transportul public etc., în mod tradițional, este construită, exploatată și întreținută de către instituțiile publice și finanțată din bugetul public. În același timp, în unele țări, pe parcursul timpului, guvernele au atras sectorul privat pentru a participa la dezvoltarea, finanțarea și întreținerea infrastructurii serviciilor publice și acordarea unor servicii comunității din numele statului în baza unor angajamente reciproc avantajoase.

„Deși Serviciul MPay a înregistrat anumite rezultate, există rezerve de îmbunătățire din punctul de vedere al impulsionării procesului de modernizare tehnologică”, — se spune în Raportul Curții de Conturi privind performanța Serviciului Guvernamental de Plăți Electronice MPay. Serviciul a fost instituit în anul 2013 în contextul implementării Proiectului e-Transformare a Guvernării, pentru a asigura un mecanism unic de achitare a serviciilor publice, impozitelor, taxelor, amenzilor, penalităților și altor plăți la bugetul public național, prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanțelor.

Adoptarea Legii nr. 131/2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015), inclusiv modificările ulterioare, au avut drept scop armonizarea cadrului legislativ în corespundere cu directivele europene, în deosebi cu prevederile Directivei 2014/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26.02.2014 privind achiziţiile publice, oferind autorităţilor publice din RM oportunitatea introducerii de noi concepte şi abordări în domeniul achiziţiilor publice. Și anume, utilizarea fondurilor publice în mod eficient, prin generarea valorii pentru bani (value of money) de către sistemul de achiziţii, în detrimentul alegerii banale a celui mai mic preţ. Autorităților publice în acest sens, revenindu-le responsabilitatea de bază de alegere a celei mai bune oferte din punct de vedere tehnico-economic, care generează valoare economică autentică, şi nu doar executarea unei cheltuieli în limita bugetului planificat, aşa cum încă, în mare parte se mai percepe în prezent.

În relațiile comerciale, începând cu procesul de negocieri și chiar la încheierea contractului, părțile tind să descrie exact toate regulile, drepturile, obligațiile și modul de realizare a acestora, astfel încât contractul încheiat să devină legea acestora și să guverneze relațiile născute din contract.   Cu toate că intrarea într-o relație comercială presupune din start atingerea scopului urmărit prin încheierea contractului, nu este exclusă apariția unui impediment care să nu permită realizarea obligațiilor conform înțelegerii inițiale.

În cadrul entităților publice, care nu dispun de subdiviziune de audit intern proprie în structura organizatorică și nu se află în subordinea unui organ central de specialitate a administrației publice sau a unei autorități a administrației publice locale de nivelul al doilea, se va efectua auditul intern prin asociere. Ministerul Finanțelor propune spre consultare publică proiectul  ordinului cu privire la aprobarea Regulamentului privind activitatea de audit intern prin asociere, ce are ca scop stabilirea cadrului general de organizare și desfășurare a activității de audit intern în entitățile publice prin asociere. 

Parlamentul a aprobat Strategia de dezvoltare a pieţei financiare nebancare pe anii 2018-2022 şi Planul de acțiuni aferent implementării acesteia. Documentul cuprind peste 60 de măsuri, care derivă din angajamentele asumate de Republica Moldova prin Acordul de Asociere cu UE. Strategia este axată pe partu direcții: 1. Elaborarea și punerea în aplicare a cadrului de reglementare comprehensiv cu transpunerea prevederilor legislației comunitare, ceea ce va permite participanților pieței și investitorilor să profite de avantajele pieței unice europene;

Proiectul regulamentului ce stabilește condițiile și procedura de acreditare a platformelor electronice de achiziții (PEA) în cadrul MTender, inclusiv condițiile și procedura de acreditare și sistare a acreditării, dar și atribuțiile Comisiei de acreditare a PEA este propus spre consultare de Ministerul Finanțelor. Conform documentului, în componența Comisiei, care reprezintă un organ colectiv cu statut permanent, abilitat cu funcția de luare a deciziilor privind acreditarea PEA, va fi inclus un secretar de stat al Ministerului Finanțelor, care va avea funcția de președinte al Comisiei.