(Continuare. Partea I în nr. 3 (66), partea II în nr. 4 (67) 2021) Entitatea cu activitate extractivă este obligată să lichideze excavațiile și să refacă terenurile ocupate cu drumurile temporare și cu alte mijloace fixe în respectarea prevederilor art. 39, lit. (i; m) din Codul subsolului nr. 3/2009, art. 54 lit. (c) din Legea nr. 1515/1993 privind protecția mediului înconjurător (cu modificările și completările ulterioare), art. 29 din Codul funciar nr. 828/1991. Lichidarea excavațiilor exprimă efectuarea lucrărilor de acoperire a golurilor formate după extracția resurselor minerale din sectorul respectiv sau întregul teren contractat. Aceste goluri (gropi) au diferite dimensiuni. Lucrările de lichidare a excavațiilor prevăd astuparea golurilor cu sol nefertil, iar stratul de 1,5-2 m până la suprafața solului – cu sol fertil.

Conform prevederilor art.24 alin. (13) din Codul fiscal, deducerea reziduurilor, deşeurilor şi perisabilităţii naturale se permite în limitele aprobate anual de către conducătorii întreprinderilor. În conformitate cu prevederile Legii privind deşeurile nr.209 din 29 iulie 2016, deşeu reprezintă orice substanţă sau obiect pe care deţinătorul îl aruncă sau are intenţia ori obligaţia să îl arunce.

La Comisia Electorală Centrală executarea cheltuielilor pentru exercițiul bugetar 2016 s-a încheiat la nivel de 86,1%, se arată în Raportul Curții de Conturi privind auditul situațiilor financiare consolidate ale CEC, publicat în Monitorul Oficial din 2 februarie curent. Astfel, nu au fost valorificate alocații în sumă de 20,43 mil. lei.

prima parte Situația de profit și pierdere Situația de profit și pierdere exprimă caracteristica financiară a activității AEÎ în perioada de gestiune și cuprinde informațiile privind: veniturile obținute în toate tipurile de activități, cheltuielile aferente și rezultatul financiar ca diferența dintre acești doi indicatori. Situația de profit și pierdere este completată conform anexei nr. 2. Datele din coloana 3 a Situației de profit și pierdere pentru perioada de gestiune precedentă se înscriu din situația de profit și pierdere întocmită pentru anul precedent.

Curtea de Conturi a auditat situațiile financiare ale Centrului republican de reabilitare a invalizilor, veteranilor muncii și războiului din Cocieri, raionul Dubăsari, care cuprind Bilanțul contabil, Raportul privind veniturile și cheltuielile, precum și Raportul privind executarea bugetului.

Proiectul hotărârii de Guvern, ce urmează a fi discutat în cadrul ședinței secretarilor de stat, prevede reorganizarea prin separare a Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova" în trei societăți pe acțiuni: 1) SA „Infrastructura Căilor Ferate din Moldova”; 2) SA „Transport Feroviar de Marfă”; 3) SA „Transport Feroviar de Călători”. Proiectul a fost elaborat în temeiul Legii nr. 121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, precum și Legii nr. 246/2017 cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală,

Potrivit art. 32 din Legea nr. 287/2017 contabilității și raportării financiare, situațiile financiare individuale ale entităților mijlocii și entităților mari, ale entităților de interes public, precum și situațiile financiare consolidate ale grupurilor sunt supuse auditului obligatoriu. Cele mai importante aspecte ale auditului statutar obligatoriu au fost discutate în cadrul unui seminar organizat de ATA Consult cu scopul popularizării auditului în mediul contabil. Cei circa 50 de participanți au avut ocazia să afle despre subiecții obligați să efectueze auditul, raportul auditorului, procedurile de verificare efectuate de auditor, inclusiv inventarierile și particularitățile auditului în primul an de auditare, precum și a celui de activitate al rezidenților parcului IT.

Autoritatea administrației publice centrale doreşte să transmită o clădire, aflată în gestiunea Întreprinderii de stat X, în proprietatea publică a unei unități administrativ-teritoriale, aflate în gestiunea Întreprinderii municipale Y. Cum are loc această transmitere şi ce aspecte trebuie să ia în considerare părțile care transmit şi primesc bunul respectiv?

Istoria protecției datelor cu caracter personal în Moldova se începe odată cu adoptarea Legii nr. 17 – XVI din 15.02.2007 cu privire la protecția datelor cu caracter personal (abrogată însă la 14 aprilie 2012, la intrarea în vigoare a Legii noi în 2011), când autoritatea responsabilă de control asupra legalității respective a fost desemnat Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal. De atunci majoritatea din noi, mai puțin sau mai mult, este familiarizată cu domeniul dat. Totodată recent a apărut și se utilizează o noțiune nouă — GDPR(General Data Protection Regulation). Astăzi noțiunile sunt utilizate concomitent și din cauza asta la mai mulți apar întrebări cum e mai corect și care este diferența.

Desfășurarea procesului de producţie implică o coordonare și reflectare cât mai rațională a tuturor costurilor și cheltuielilor necesare pentru realizarea produsului finit. Corelația între cost, volumul producţiei și profit reprezintă un instrument important de gestiune, care permite managerilor să ia decizii argumentate privind planificarea și să efectueze, din punct de vedere economic, controlul comportamentului costurilor și cheltuielilor în cursul unei perioade de timp.

În contextul reformei actelor permisive implementate în Republica Moldova, autorizația de antrepozit vamal a fost recunoscută drept un act permisiv, iar procedura de eliberare a acesteia a fost modificată. În paralel, articolele Codului vamal (CV) care reglementează condițiile pe care trebuie să le întrunească un antrepozit vamal au fost modificate și ele. În acest context, spre atenția cititorului se propune o descriere completă și exhaustivă a procedurii de înființare a unui antrepozit vamal conform cadrului normativ în vigoare.

Modul de completare a formularului Declarației TDBSA15 privind suma accizelor calculate la stocul de mărfuri supuse accizelor, atribuite la pozițiile tarifare 220300, 2205, 220600, 2207, 2208, 240210000, 240220, 240290000 şi 2403 a fost modificat prin Ordinul nr.27 din 29 ianuarie 2018 al Ministerului Finanțelor. Documentul a fost publicat la 9 februarie curent în MO și vine cu modificări și completări la Ordinul nr. 58 din 28 aprilie 2015 al aceleiași autorități.  

Prima parte Exemplul 7. Salariul efectiv calculat aferent volumului produselor fabricate în luna iunie 2019 la entitatea „Benefice” SRL a constituit 42 852, 50 lei. Salariul normativ calculat la o tonă de produs finit pentru produsul „Foi de vafele” a constituit 4041,01 lei, pentru produsul „Napolitane cu umplutură de halva” – 6275,30 lei. Presupunem că suma totală a salariului normativ calculat la o tonă de produs finit pe linia de Napolitane a constituit 16 820,35 lei. Volumul efectiv fabricat pentru produsul „Foi de vafele” a constituit – 1220 kg, iar pentru produsul „Napolitane cu umplutură de halva” – 3200 kg. Volumul total fabricat a constituit 6180 kg.

Etapa la care se află pregătirile pentru integrarea emiterii actelor permisive pentru mediul de afaceri în Ghișeul unic a fost analizată la Guvern în cadrul unei ședințe de lucru cu participarea reprezentanţilor Cancelariei de Stat, ministerelor şi agenţiilor implicate în emiterea actelor permisive, precum şi ai Băncii Mondiale, care acordă suport în implementarea proiectului.

Examinând prevederile titlului VI al Codului fiscal, am aflat că am dreptul la scutirea de plata impozitului pe bunurile imobiliare, deoarece am atins vârsta de pensionare dar, totuși, în Avizul de plată a impozitului funciar şi impozitului pe bunurile imobiliare pentru bunurile imobiliare neevaluate de către organele cadastrale în scopul impozitării pentru anul 2017, care l-am primit de la perceptorul fiscal din cadrul primăriei localității rurale, este indicată suma integrală către plată. Pentru a beneficia de scutire la plata impozitului pentru casa în care locuiesc și lotul de pământ de pe lângă locul de trai, există careva condiții suplimentare, în afară de vârsta pensionară?

Conform prevederilor art. 2 din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2017 (în continuare – Lege), prin noțiunea de masă debitoare se înțeleg bunuri, inclusiv mijloace băneşti în numerar şi fără numerar, în monedă națională şi în valută străină, aflate în proprietatea debitorului la data intentării procesului de insolvabilitate, dobândite sau recuperate pe parcursul acestuia, cu excepția bunurilor care, potrivit legii, nu sunt pasibile de executare silită. În cadrul procesului de insolvabilitate, una dintre atribuțiile principale ale administratorului insolvabilității, în temeiul prevederilor art. 66 alin. (1) lit. j) din Lege, este organizarea şi vânzarea la licitație sau prin negocieri directe a bunurilor din patrimoniul debitorului în conformitate cu prezenta lege.

Din data de 15 septembrie 2018, în urma abrogării pct. 5 din Hotărârea Guvernului nr.294, nu se admite utilizarea de către entități a stocurilor de formulare a “Facturii de expediție” și a anexei la acestea neutilizate. Mulţi contribuabili ne pun întrebarea cum să procedeze cu aceste formulare şi care este procedura corectă de scoatere de la evidenţă a “Facturii de expediție”? Potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr.238 din 25 aprilie 2017 cu privire la modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr.294 din 17 martie 1998, documentul primar cu regim special “Factura” a fost substituit cu documentul primar cu regim special “Factura fiscală”.

Obiect al impunerii cu TVA îl reprezintă livrarea de mărfuri, care presupune transmiterea dreptului de proprietate asupra acestora.

Evoluţia sistemului asociațiilor de economii şi împrumut din RM, (în continuare – AEÎ) a determinat necesitățile de dezvoltare a unui sistem informaţional unic activității acestora şi au impus elaborarea unui proces de sintetizare şi generalizare a informaţiilor.

Mijloacele financiare primite de beneficiari în urma desemnării procentuale pot fi utilizate într-un termen ce nu depăşeşte două perioade fiscale după cea în care a fost efectuată desemnarea. Sumele neutilizate în această perioadă urmează a fi restituite la buget până la data-limită de depunere a raportului privind modul de utilizare a sumelor primite. Ministerul Finanțelor propune spre consultare proiectul ordinului cu privire la modificarea și completare Ordinului nr. 188 din 30 decembrie 2014, prin care au fost aprobate Indicațiile metodice privind particularităţile contabilităţii în organizaţiile necomerciale.