Inginerii, programatorii, contabilii, muncitorii din producţie, dar şi oamenii cu profesii sau meserii tradiţionale din sectorul medical, din educaţie sau din agricultură vor fi la mare căutare şi în următorii zece ani — aceasta a fost una dintre concluziile celei de-a XV-a ediţii a dezbaterilor HR Insider, întâlnirile lunare organizate de ZF Corporate, serviciul online de ştiri cu plată al Ziarului Financiar.

În zona economică liberă Bălţi vor fi create 1.000 locuri de muncă noi şi vor fi atrase investiţii de 25 de milioane de euro. Astăzi, premierul Iurie Leancă a avut o întrevedere cu directorul zonei libere Marin Ciobanu, care a dat asigurări că în cel mult două săptămâni, va fi încheiat un nou contract cu firma producătoare de piese auto care activează deja pe teritoriu.

Cultura şi creaţia — muzică, teatru, cinema, cărţi, televiziune, radio, presă, arte şi jocuri video — generează în Franţa o cifră de afaceri mai mare decât cele generate de industria automobilului şi de industria produselor de lux, potrivit unui studiu publicat joi. Cifra de afaceri directă generată de industriile culturale şi creative (ICC) din Franţa este de 61,4 miliarde de euro, depăşind astfel industria automobilului, care generează 60,4 miliarde de euro şi de industria luxului, care generează 52,5 miliarde de euro, potrivit unui studiu realizat de cabinetul Ernst & Young, pe baza datelor din anul 2011.

Casa Naţională de Asigurări Sociale continuă să fortifice cooperarea reciproc avantajoasă cu Asociaţia creştină a lucrătorilor din Italia (ACLI). Începînd cu anul trecut, au avut loc un şir de întîlniri cu reprezentanţii acestei organizaţii non profit, în cadrul cărora au fost abordate probleme privind protecţia socială a cetăţenilor moldoveni în Italia.

Deseori se vorbeşte despre necesitatea majorării salariilor din Moldova. Totuşi, până în prezent niciunul din guverne nu a reuşit să aducă salariul minim pe economie cel puţin la nivelul minimului de existenţă. Şi această stare de fapt nu poate fi depăşită atâta timp cât autorităţile nu vor schimba abordările dinspre menţinerea cu orice preţ a locurilor de muncă spre eficientizarea activităţii.

Ministerul Economiei constată o majorare a investiţiilor străine directe în economia națională, a exporturilor și importurilor, precum și o micșorare a cererii de resurse energetice într-o analiză privind Balanța de plăți în I semestru al anului 2013.

Populația din Republica Moldova este pe bună dreptate una muncitoare — acest lucru este confirmat și de datele statistice. Cei mai mulți moldoveni lucrează săptămânal 40 de ore și mai mult. Astfel, din 1,2 milioane de persoane ocupate înregistrate anul trecut, aproape 64% au un program de lucru de 40 și peste 40 de ore.

Cheltuielile, suportate de investitori pentru pregătirea și instruirea personalului în legătură cu crearea locurilor noi de muncă, vor fi acoperite din mijloacele prevăzute în bugetul de stat. Compensația nu va depăși 50 la sută din suma cheltuielilor, ce au revenit la fiecare angajat – guvernul a aprobat un Regulament în acest sens.

Un nou studiu al Organizației Internaționale a Muncii (OIM) plasează R. Moldova printre economiile cel mai dependente de transferurile de bani făcute de muncitorii emigrați, transmite Radio „Europa Liberă”. Studiul plasează R. Moldova pe locul cinci într-un clasament al acestor țări, spunând că ponderea remitențelor în Produsul Intern Brut al țării a fost în 2013 de 24,5 la sută. R. Moldova este întrecută de Tadjikistan, Kârgâzstan, Nepal și Lesotho.

Banca Mondială anticipează o creștere medie anuală de 8% a sumelor trimise de către muncitorii din țările europene în curs de dezvoltare și ai Asiei Centrale aflați peste hotare, transmite businessmagazin.ro.

Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei propune extinderea perioadei de probă la angajare pentru muncitorii necalificaţi – până la 30 de zile, comparativ cu 15 zile în prezent. Potrivit autorilor proiectului de iniţiativă, extinderea termenului va asigura verificarea efectivă a aptitudinilor profesionale ale candidaţilor, transmite IPN.

Reformele în sistemul de administrare fiscală din Moldova sunt implementate de peste 20 de ani, însă pînă în prezent, serviciul fiscal şi contribuabilii se află pe diferite părţi ale baricadelor. Noi îi acuzăm pe inspectorii fiscali de corupţie şi idei preconcepute, iar ei – de nedorinţa de a ne onora obligaţiile financiare faţă de stat. Şi unii, şi alţii au suficiente motive pentru aceste acuzaţii. Ion Prisăcaru, care a fost numit în vara acestui an în funcţia de şef al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, a decis să spargă aceste stereotipuri. El propune inspectorilor fiscali să aibă grijă de contribuabili, iar contribuabililor – să-şi împartă conştient veniturile cu statul. Despre aceasta Ion Prisăcaru i-a relatat, într-un interviu, jurnalistei Irina Astahova.

Japonia, singura mare economie în care salariile au scăzut în continuu în ultimii 15 ani, a reuşit să scape de ameninţarea deflaţiei, însă riscă acum să se afunde într-o nouă criză dacă angajatorii nu vor majora salariile pe măsura creşterii preţurilor, scrie Business Week. Principalele obiective ale prim- ministrului Shinzo Abe sunt, pe de o parte, readucerea inflaţiei pe un trend crescător şi motivarea oamenilor să înceapă să consume, iar pe de altă parte, să convingă marile companii să majoreze salariile.

Ministrul finantelor Antol Arapu explică ce se întâmplă atunci când leul moldovenesc se depreciază, care sunt evoluţiile pe fondul cărora moneda europeană şi dolarul au crescut şi continuă să crească, dar şi despre efectele deprecierii leului asupra economiei ţării. Europa Liberă: Ce păreri aveți despre fluctuația leu-dolar, leu-euro?

Şeful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, Ion Prisăcaru, a efectuat astăzi o vizită de documentare la întreprinderea „Alfa-Agil” SRL, unul dintre cele mai importante branduri de pe piaţa comercializării de produse electrocasnice din ţară.

Conducerea Serviciului Fiscal de Stat şi-a fixat priorităţile, la colectarea de venituri la Bugetul Public Naţional, pe promovarea unor politici de conformare fiscală benevolă a contribuabililor. Obiectivul Programului de conformare este de a promova un nivel ridicat de conformare voluntară, utilizând, în acest scop, o gamă largă de instrumente orientate, în primul rând, la informarea, instruirea şi deservirea corectă a contribuabililor. Un obiectiv important pentru Serviciul Fiscal de Stat ţine de micşorarea presiunii asupra contribuabililor oneşti, care execută la timp şi în volum deplin obligaţiile fiscale. În acelaşi timp, autoritatea fiscală naţională îi va identifica şi îi va sancţiona în continuare pe acei contribuabili, care se eschivează de la plata impozitelor, taxelor şi altor plăţi obligatorii.

Conducerea Serviciului Fiscal de Stat şi-a fixat priorităţile, la colectarea de venituri la Bugetul Public Naţional, pe promovarea unor politici de conformare fiscală benevolă a contribuabililor. Obiectivul Programului de conformare este de a promova un nivel ridicat de conformare voluntară, utilizând, în acest scop, o gamă largă de instrumente orientate, în primul rând, la informarea, instruirea şi deservirea corectă a contribuabililor.

Banca Naţională a Moldovei (BNM) a semnat astăzi cu Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM) un Memorandum de Înţelegere privind realizarea unor acţiuni comune în domeniul transferurilor internaţionale de mijloace băneşti, informează MOLDPRES.

Ministrul economiei sociale din Franta, Benoit Hamon, acuza Germania ca ar cauta un avantaj incorect prin mentinerea platilor la un nivel scazut artificial. Intr-o interventie pentru BBC, acesta a cerut guvernului de la Berlin sa “joace corect” si sa mareasca salariile, pentru o competitie corecta.

Venitul din investiții sau investițional şi venitul financiar, obținut în străinătate se declară prin Declarația cu privire la impozitul pe venit CET, care se depune pînă la 31 martie al anului următor anului de gestiune. Conform art. 12 din Codul fiscal, venit din investiţii constituie venitul obţinut din investiţiile de capital şi din investiţiile în activele financiare, dacă participarea contribuabilului la organizarea acestei activităţi nu este regulată, permanentă şi substanţială. Venit financiar este venitul obţinut sub formă de royalty (redevenţă), anuităţi, de la darea bunurilor în arendă, locaţiune, de la uzufruct, pe diferenţa de curs valutar, de la activele ce au intrat în mod gratuit, alte venituri obţinute ca rezultat al activităţii financiare, dacă participarea contribuabilului la organizarea acestei activităţi nu este regulată, permanentă şi substanţială. Aceste tipuri de venit se înscriu în rîndul 1.9 al Declarației CET.