Întreprinderea X a achitat în folosul fondatorului său 20 mii lei pentru acoperirea cheltuielilor personale ale acestuia. Cum se impozitează suma dată? Cheltuielile personale se impozitează? Care este limita cheltuielilor personale? Sunt considerate drept cheltuili nedeductibile? Se reflectă acestea în Darea de seamă VEN12?

Începând cu 8 septembrie 2019, va fi pusă în aplicare procedura de constatare amiabilă a accidentului de autovehicul. În acest sens, Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) anunță că șoferii implicați într-un accident rutier vor utiliza formularul ”Constatare amiabilă de accident” în relația cu companiile de asigurare, fără a mai fi necesară documentarea accidentului la poliţie. Formularul se eliberează la cerere de către compania de asigurări de la care a fost procurată polița de răspundere civilă auto internă (RCA). Acesta urmează a fi completat doar în cazul în care ambii conducători auto implicați în accident dispun de asigurare RCA, prejudiciul nu depășește 10 mii lei și, de comun acord, este stabilită persoana vinovată de producerea accidentului, despre care fapt se fixează în formular. În caz contrar, accidentul urmează a fi documentat de către organele de poliție.

În contractul încheiat între doi agenți economici a fost stabilită clauză penală, conform căreia, în cazul nerespectării termenului de livrare a mărfii, furnizorul urmează să achite pentru fiecare zi de întârziere o penalitate în mărime de 0,05% din valoarea mărfii. Furnizorul, însă, nu a putut să-și onoreze obligația în termenii stabiliți, deoarece materia primă pentru fabricarea mărfii a fost livrată cu întârziere, ceea ce a perturbat procesul de producere, fapt care a cauzat depășirea termenului de livrare și, respectiv, achitarea unei penalități în mărime de 10 000 lei. Dat fiind faptul că suma penalității este prevăzută în contract, se va permite oare aceasta la deducere în scopuri fiscale?

(Continuare. Partea I/ continuare partea I în nr. 7 (62))   Determinarea și deducerea cheltuielilor pentru reparații Atribuirea cheltuielilor/costurilor ulterioare aferente reparației sau dezvoltării la cheltuieli curente ori la costuri ulterioare care urmează a fi capitalizate se efectuează în conformitate cu SNC sau IFRS (pct. 20 din Regulament). Cheltuielile/costurile ulterioare care, potrivit prevederilor SNC sau IFRS, urmează a fi capitalizate, în scopuri fiscale se vor capitaliza prin majorarea valorii de intrare cu suma cheltuielilor/costurilor ulterioare suportate (pct. 22 din Regulament). Vom prezenta schematic cheltuielile/costurile ulterioare suportate ce urmează a fi deduse sau capitalizate în scopuri fiscale (Figura 2). Situația cea mai complicată pentru contabil apare atunci când acesta urmează să califice care costuri aparțin costurilor de întreținere și asistență tehnică, costurilor cu reparația curentă sau costurilor cu reparația capitală.

Prin regulamentul intern al unităţii nu se pot stabili limitări ale drepturilor individuale sau colective ale salariaţilor. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la сonţinutul regulamentului intern al unităţii. Regulamentul intern al unităţii se întocmește în fiecare unitate și nu poate cuprinde prevederi care contravin legislaţiei în vigoare, clauzelor convenţiilor colective și ale contractului colectiv de muncă.

În ultima perioadă tot mai multe companii îşi unesc eforturile şi activele pentru a penetra pe piaţă şi în scopul obţinerii unor beneficii suplimentare, fără a institui o formă organizătorico-juridică. Respectiv, în procesul activităţii acestora apar mai multe întrebări, iar la unele din ele vom oferi răspunsul astăzi.

Introducere   Contractul este mecanismul juridic prin care bunurile circulă și serviciile sunt prestate în cadrul unei economii. Fiecare contract este o piesă mică dintr-un puzzle mare, o strategie de afaceri a întreprinderii. Pe lângă funcția strict juridică, de a fi o sursă de obligații, care pot fi constrânse, la nevoie, prin recurgerea la instanța de judecată sau la arbitraj, contractul este, din punct de vedere psihologic și economic, un plan de activitate.  Întreprinderile au nevoie de certitudine că li se vor livra bunurile ori li se vor presta serviciile pe care le așteaptă, sau că ele vor fi plătite la timp pentru bunurile sau serviciile lor. Atunci când planifică, părțile contractante conștientizează riscurile și iau măsuri pentru a le diminua: fie se asigură că activitatea proprie este bine organizată pentru a asigura controlul calității; fie transferă riscul celeilalte părți contractante prin clauze contractuale; fie contractează o poliță de asigurare prin care o societate de asigurări preia riscul contra unei prime de asigurare.   

Conform prevederilor art. 954 din Codul civil (СС), arvuna este o suma de bani sau un alt bun pe care o parte contractantă o dă celeilalte părţi pentru a confirma încheierea contractului şi a-i garanta executarea. În caz de dubii, suma plătită este considerată avans. Convenţia cu privire la arvună trebuie să fie întocmită în formă autentică, dacă legea cere această formă pentru actul juridic, din care rezultă obligaţia garantată. În celelalte cazuri, convenţia cu privire la arvună trebuie să fie întocmită în scris, sub sancţiunea nulităţii absolute. La rândul său, art. 955 din CC stabilește că, arvuna se ia în calcul la executarea prestaţiei, iar în cazul în care aceasta nu s-a efectuat, se restituie.

Salariile în plic prejudiciază în fiecare an bugetul public naţional cu aproximativ cinci mld. de lei. Peste 80% din economia Republicii Moldova este una nefiscalizată, iar cel mai mare procent de angajări nedeclarate se inregistrează în agricultură, construcţii, comerţ, în domeniul hotelier şi cel de agrement.

Codul civil defineşte contractul de donaţie drept unul prin care o parte, numită donator, măreşte din contul său, cu titlu gratuit, patrimoniul altei persoane, numită donatar. Altfel spus, donaţia este un contract solemn prin care donatorul, cu intenţie liberală îşi micşorează patrimoniul său în favoarea donatorului, fără a urmări de la aceasta o contraprestaţie. Art. 1198 din Codul civil (CC) defineşte contractul de donaţie şi, pornind de la definiţia expusă în articolul respectiv, ajungem la concluzia, conform căreia contractul de donaţie constituie un contract prin care o parte se obligă a transmite celeilalte părţi, cu titlu gratuit, în proprietate un bun. Prin urmare, drept efect al contractului încheiat apare obligaţia donatorului de a transmite bunul.

Noțiunea de malpraxis ar putea fi inclusă în legislația națională. În Monitorul Oficial din 30 noiembrie curent a fost publicat avizul Guvernului asupra proiectului de lege pentru modificarea Legii cu privire la drepturile și responsabilitățile pacientului, prin care proiectul, cu unele propuneri suplimentare, se susține. Astfel, potrivit documentului, malpraxis este eroarea profesională săvârşită în efectuarea actului medical, generatoare de prejudicii asupra pacientului, implicând răspunderea civilă a lucrătorului medical, a instituţiei medicale şi a producătorului de produse medicale.

Orice persoană, săvârşind o faptă socialmente periculoasă prevăzută de Codul penal (CP), cauzează prejudicii societăţii. Toate relaţiile ocrotite de legea penală şi care sunt încălcate ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni, în teoria şi practica dreptului penal constituie obiectul infracţiunii. Obiectul juridic generic al infracţiunilor prevăzute la Capitolul X din CP, în care se regăsește și art. 2441 – Evaziunea fiscală a persoanelor fizice, îl constituie relaţiile sociale cu privire la economia națională, bazate pe principiile de desfășurare a activității economice: libertatea activității, exercitarea acesteia în temeiuri legale, concurența loială a subiectelor, buna-credință a subiectelor, interzicerea formelor vădit infracționale ale conduitei subiectelor activității economice.

În conformitate cu art. 947 alin. (1) din Codul civil, clauza penală este o prevedere contractuală prin care părţile evaluează anticipat prejudiciul, stipulînd că debitorul, în cazul neexecutării obligaţiei, urmează să remită creditorului o sumă de bani sau un alt bun (penalitate).

Contractul sau relațiile dintre consumatorii-turiști, în general persoanele fizice, pe de o parte, și organizatorii/tur-operatorii sau intermediarii/agențiile de turism, pe de altă parte, sunt reglementate de prevederile Codului civil întrate în vigoare la 01.03.2019 (CC). Astfel, conform normelor CC, pentru a comercializa un produs sau un serviciu turistic, este obligatoriu de a fi încheiat contractul de servicii turistice/de călătorie.

Instanţa de judecată (dosarul nr.1ra-1528/17) a constatat că S.Ion, activând în calitate de administrator al SRL ”X” din s.Z, r-nul Edineţ, purtând răspundere pentru organizarea şi ţinerea contabilităţii, asigurarea controlului înregistrării pe conturile contabile a tuturor operaţiunilor economice efectuate şi respectarea metodologiei contabilităţii, încălcând prevederile art.8 alin.(2) lit.e), 228, 234 din Codul Fiscal la situaţia din 09.11.2013, conform datelor din fişa generalizată al contului personal, nu a onorat obligaţiile privind achitarea impozitelor, taxelor şi altor plăţi obligatorii faţă de bugetul public naţional, formând restanţă la plăţile de bază în sumă de 662 093 lei.

Declaraţia persoanelor fizice cu privire la impozitul pe venit se prezintă Serviciului Fiscal de Stat nu mai târziu de data de 30 aprilie a anului următor anului fiscal de gestiune. În contextul declarării stării de urgență, potrivit prevederilor pct. 26 alin. (1)-(3) al Dispoziției nr.3 cu modificări a Comisiei pentru Situații Excepționale a RM, termenul de declarare și achitare a impozitului pe venit pentru 2019 de către persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător a fost extins până la 29 mai 2020.

Conform art. 954 din Codul civil (CC), arvuna este o sumă de bani sau un alt bun pe care o parte contractantă o dă celeilalte părţi pentru a confirma încheierea contractului și a-i garanta executarea. În caz de dubii, suma plătită este considerată avans. Convenția cu privire la arvună trebuie să fie întocmită în formă autentică dacă legea cere forma autentică pentru actul juridic din care rezultă obligația garantată. În celelalte cazuri, convenția cu privire la arvună trebuie să fie întocmită în scris, sub sancțiunea nulității absolute.

Prin Ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 118 din 5 mai 2017 a fost aprobat Formularul chitanţei de încasare a amenzii la locul constatării contravenţiei (în continuare — chitanţă) şi Instrucţiunea privind modul de completare a chitanţei, ordinul fiind publicat în MO nr. 335-339 din 15 septembrie 2017.

Urmează sau nu să fie preavizat cu o lună înainte administratorul societăţii cu răspundere limitată despre eliberarea din funcţie? Conform art. 264 din Codul muncii, în caz de încetare a contractului individual de muncă încheiat cu conducătorul unităţii în baza ordinului (dispoziţiei, deciziei, hotărîrii) organului abilitat sau al proprietarului unităţii (art.263 lit.b)), în lipsa unor acţiuni sau inacţiuni culpabile, conducătorul este preavizat în scris cu o lună înainte şi i se plăteşte o compensaţie pentru încetarea contractului individual de muncă înainte de termen, în mărime de cel puţin 3 salarii medii lunare. Mărimea concretă a compensaţiei se stabileşte în contractul individual de muncă.

Pe parcursul judecării unei cauze civile, Judecătoria Chişinău (sediul Ciocana) prin încheierea din 07 iulie 2017, a solicitat Plenului Curţii Supreme de Justiţie emiterea unui aviz consultativ în privinţa următoarei chestiuni: