În Republica Moldova urmează a fi implementată o soluție IT ce va automatiza și eficientiza procesele de monitorizare a riscurilor de spălare a banilor și a transparenței acționariatului băncilor supravegheate. Evenimentul de lansare a sistemului a avut loc astăzi, 20 aprilie 2021, fiind prezentate principalele funcționalități prevăzute pentru viitoarea soluție IT, dar și obiectivele urmărite prin implementarea acesteia.

Dare de seamă fiscală (Declarație) reprezintă orice declaraţie, informaţie, calcul, notă informativă, alt document, care este prezentat sau Serviciului Fiscal de Stat, privind calcularea, achitarea, reţinerea impozitelor, taxelor, primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii,

Potrivit prevederilor art.111 alin.(5) din Codul fiscal, locul livrării serviciilor prevăzute la art.95 alin.(11), prestate de către nerezidenții care desfășoară activitate de întreprinzător fără deținerea formei organizatorico-juridice în Republica Moldova pentru persoanele fizice rezidente ale Republicii Moldova care nu desfășoară activitate de întreprinzător, se consideră Republica Moldova dacă este îndeplinită cel puțin una dintre următoarele condiții:

Întreprinderea noastră a importat în luna septembrie produse care dețin certificate emise de către autoritățile Uniunii Europene ce confirmă că produsele sunt ecologice (ex. fertilizanți – Ferticell Universal 0-0-1). Se încadrează produsele importate în noțiunea de poluant și suntem oare obligați să achităm taxa pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului?  

Contractul cu o rețea mare de supermarketuri este deja în sine o realizare pentru furnizor. Însă lupta pentru accesul la cumpărător și atragerea atenției acestuia nu se finalizează cu încheierea unui astfel de contract.   În activitatea economică a producătorilor de bunuri din diferite domenii de activitate, inclusiv din ramurile panificației, agriculturii, industriei ușoare etc. entitățile deseori apelează la transferuri de plăți în favoarea distribuitorilor, rețelelor de supermarketuri (denumiți în practică „retaileri de produse”) cu scopul de a accelera procesul de vânzare cu amănuntul a bunurilor lor (vânzărilor retail).

De trei ani angajații din Republica Moldova se bucură de cardurile Up Dejun. Operatorul francez este numărul 1 pe piața tichetelor de masă, cu peste 35 de mii de carduri emise și o rețea de acceptare de aproximativ 800 de comercianți.   Youssef Achour, Președinte Director Grup Up: „În cele 30 de țări în care operăm, piața de beneficii este în plină efervescență din mai multe motive. Unul dintre motive este legat de participarea soluțiilor noastre la politicile de relansare economică. Un al alt motiv este legat de nevoia de a veni în întâmpinarea clienților, partenerilor și utilizatorilor noștri cu soluții inovatoare,

Potrivit prevederilor art.95 alin.(11) din Codul fiscal, serviciile prestate prin rețelele informaționale de telecomunicații, inclusiv prin rețeaua internet, în mod automatizat, cu utilizarea tehnologiilor informaționale prestate de către nerezident care desfășoară activitate de întreprinzător fără deținerea formei organizatorico-juridice în Republica Moldova constituie obiect al impunerii în cadrul „e-Commerce VAT”.  

În Monitorul Oficial din 14 august curent a fost publicat Ordinul Serviciului Vmala nr. 263-O din 31.07.2020 cu privire la aprobarea modelului-tip al Dării de seamă privind mărfurile înmagazinate în antrepozitul vamal în proces de lichidare.   Astfel, în darea de seamă privind mărfurile înmagazinate în antrepozitul vamal în proces de lichidare se va indica denumirea mărfurilor antrepozitate aflate în stocuri, poziția tarifară, poziția tarifară a mărfurilor antrepozitate aflate în stocuri, cantitatea mărfurilor antrepozitate aflate în stocuri, valoarea statistică a mărfurilor antrepozitate aflate în stocuri, numărul declarației vamale de plasare a mărfurilor în regim vamal de antrepozitar și denumirea agentului economic.

În luna noiembrie 2020 inflaţia anuală a constituit 0,93%, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Preţurile medii de consum în luna noiembrie faţă de luna octombrie 2020 au crescut cu 0,16%, majorarea fiind determinată de creșterea preţurilor la produse alimentare cu 0,70% și la mărfurile nealimentare cu 0,23%. Totodată, prețurile în luna noiembrie 2020 comparativ cu decembrie 2019 au crescut cu 0,07%.   Comparativ cu luna octombrie curent, au crescut preţurile la vinete cu 43,4%, tomate – cu 30,6%, struguri proaspeți – cu 22,5%, ouă de găină – cu 17,6%,   ulei de floarea soarelui – cu 3,7%, miere de albine – cu 0,9%,

 Articolul 96 din Codul fiscal stabilește următoarele cote ale TVA:   a) cota-standard – în mărime de 20% din valoarea impozabilă a mărfurilor şi serviciilor importate şi a livrărilor efectuate pe teritoriul Republicii Moldova;

Importul a 25 de troleibuze pentru reînnoirea parcului de transport public din mun. Chișinău va fi efectuat cu aplicarea facilităților fiscale și vamale.   Astfel, prin derogare de la prevederile Codului vamal, Codului fiscal, ale Legii privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor și ale Legii cu privire la tariful vamal, se permite, cu titlu de excepție, Î.M. „Regia Transport Electric Chișinău” introducerea în țară și plasarea sub regim vamal de import a 25 de troleibuze, clasificate la poziția tarifară 8702, cu scutire de plata drepturilor de import.

Cele mai importante modificări ale legislației fiscale și vamale pentru anul 2022, care se regăsesc în Legea nr. 204/2021 cu privire la modificarea unor acte normative, se rezumă și la trei aspecte importante pentru rezidenții parcului pentru tehnologia informației. Astfel, update-ul legislativ nu a ocolit sectorul IT, dar, din contra, a încercat să soluționeze dilemele existente și interpretabile.   În continuare, se prezintă o sistematizare a  modificărilor legislative intrate în vigoare din 1 ianuarie  2022.   Revizuirea metodei de calculare a amortizării

Care sunt reglementările de care agenții economici trebuie să țină cont când stabilesc prețurile de comercializare la produsele social importante? Care este autoritatea care verifică modul de formare a acestor prețuri și ce riscă agenții economici pentru nerespectarea prevederilor legislației?   Republica Moldova a adoptat sistemul economic în care deciziile ce privesc producția și distribuția de bunuri este bazată pe interacțiunea dintre cerere și ofertă, care determină prețurile bunurilor și serviciilor. Excepție fac doar o anumită categorie de bunuri/ produse, prețul cărora este reglementat de către stat. În acest context, Legea nr. 231/2010  cu privire la comerțul interior statuează că produsele și serviciile se comercializează pe teritoriul RM la prețuri libere de vânzare, cu excepția celor reglementate.

ODIMM anunță că 300 de femei, inclusiv 200 antreprenoare, vor avea posibilitatea să-și dezvolte abilități noi sau să își perfecționeze aptitudinile în lansarea și gestionarea propriilor afaceri, în identificarea locurilor de muncă și în gestionarea mai bună a propriilor resurse financiare, iar 35 de tinere vor obține granturi nerambursabile care le vor permite să acopere toate investițiile, în cadrul schemei de granturi oferită de ODIMM. Mai mult ca atât, va fi creată și o rețea durabilă cu până la 100 de membre antreprenoare în vederea susținerii reciproce și apărării propriilor necesități socio-economice în fața autorităților.  

În activitatea economică a producătorilor de bunuri din diferite domenii de activitate, inclusiv din ramurile panificației, agriculturii, industriei ușoare etc. entitățile deseori apelează la transferuri de plăți în favoarea distribuitorilor, rețelelor de supermarketuri (denumiți în practică «retaileri de produse») cu scopul de a accelera procesul de vânzare cu amănuntul a bunurilor lor (vânzărilor retail). Spre exemplu, una și aceeași operațiune poate fi numită fie ca «plată pentru intrarea mărfurilor în rețea», fie ca «plată pentru plasarea produselor pe rafturile comerciale prioritare în comparație cu ale concurenților» sau, pur și simplu, «plată pentru furnizarea de servicii furnizorului». 

În perioada stării de urgență declatate în legătură cu pandemia de COVID – 19, Sistemul Informaţional de Gestionare a Finanţelor Publice (SIGFP) administrat de Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), a funcționat fără blocaje și incidente informatice în toate raioanele republicii, se arată într-un raport al CTIF. În primele patru luni ale anului 2020 nu au fost înregistrate reclamații din partea utilizatorilor SIGFP din cadrul autorităților și instituțiilor publice locale. Toate solicitările de asistență și suport tehnic parvenite de la utilizatori au fost îndeplinite la timp și integral de către administratorii de rețea în teritoriu ai CTIF.

Contextul economic global, precum și cel național, a reflectat necesitatea efectuării unor intervenții pe dimensiunea reglementărilor fiscale și vamale în vederea promovării unui sistem de impozitare care să asigure: consolidarea veniturilor bugetare necesare finanțării cheltuielilor publice, în special urmare majorării cheltuielilor pe domeniul sănătății și protecției sociale; creșterea veniturilor disponibile ale populației, în special a familiilor cu copii; echitate și simplitate în procesul de conformare, raportare și achitare a impozitelor.  

În conformitate cu prevederile art.11 alin.(1) din Legea privind plata pentru poluarea mediului nr.1540-XIII din 25.02.1998, subiecții taxei pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului sînt persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, şi persoanele fizice care desfășoară activitate de întreprinzător, sub orice formă stabilită de legislație, şi care: 

Anual, în al doilea semestru al anului de învățământ, instituțiile de învățământ profesional tehnic, în temeiul art. 67 din Codul educației al RM, organizează stagii de practică ale elevilor/ studenţilor în întreprinderi, instituţii şi alte organizaţii interesate în funcţionarea drept bază de practică. În conformitate cu pct. 13 și 15 din Regulamentul privind stagiile de practică în producție în învățământul profesional tehnic secundar (în continuare – Regulament), stagiile de practică în producție a elevilor se organizează și se desfășoară în baza Contractului privind efectuarea stagiului de practică în producție, încheiat între instituția de învățământ și unitatea economică. 

În Monitorul Oficial din 18 decembrie curent a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 156 din 09.12.2020 privind modificarea Clasificației bugetare. În temeiul articolului 27 din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181/2014 și în scopul reglementării şi perfecționării modului de reflectare a unor indicatori bugetari,