Modul de organizare, funcționare, statutul juridic, dar şi protecția socială și serviciul funcționarului public cu statut special sunt prevăzute în noua Lege cu privire la Serviciul Vamal, publicată în Monitorul Oficial din 2 martie 2018. Conform prevederilor documentului, Serviciul Vamal este o autoritate administrativă din subordinea Ministerului Finanțelor, care implementează politica vamală a statului prin aplicarea uniformă și imparțială a legislației în domeniul în scopul asigurării securității economice a statului. Activitatea Serviciului Vamal este un gen special de activitate în serviciul public şi este parte componentă a sistemului organelor de drept și al organelor securității statului.

Proiectul de lege ce stabilește alte criterii de determinare a câştigătorilor în cadrul achiziţiilor publice este propus de Ministerul Finanţelor spre consultare publică. Astfel, criterii de atribuire pot deveni: preţul cel mai scăzut, costul cel mai scăzut, cel mai bun raport calitate-preţ și cel mai bun raport calitate-cost. Respectiv, la determinarea ofertei câștigătoare în cadrul procedurilor de atribuire se stabilesc cele ce au la bază eficiența achiziției pe termen lung, îmbinând aspecte atât de calitate, cât și de cost.

Legea privind deșeurile va fi completată cu un articol ce va reglementa incinerarea și coincinerarea deșeurilor. În acest sens Guvernul a aprobat un proiect de hotărâre.

Examinînd propunerea Preşedinteluil Republicii Moldova, prezentată cu titlu de iniţiativă legislativă (nr.286 din 25 septembrie 2017) de excludere a veniturilor sub formă de dobânzi de la VMS din lista veniturilor neimpozabile, Guvernul a decis respingerea acesteia.

Afirmația a fost enunțată în cadrul conferinței finale a proiectului regional cu genericul Ecologizarea economiei în Vecinătatea Estică EaP – Green, componenta achiziții publice durabile, care a avut loc astăzi. În cadrul evenimentului au fost discutate perspectivele de dezvoltare a sectorului de achiziții publice durabile în țara noastră, precum și prezentate practici internaționale în acest sens.

Persoana fizică – cetățeanul RM a primit dividende de la o companie din România pe parcursul anului 2019. Dat fiind faptul că contribuabilul a dorit să-și onoreze obligațiunile în țara sa de rezidență, acesta a prezentat un document ce certifică că este rezidentul RM și, respectiv, aceste plăți nu au fost supuse impozitării la sursa de plată în România. Care este corectitudinea supunerii impozitării acestui venit, luând în considerație că între Guvernele Moldovei și României este încheiat un acord privind evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital? La ce cotă — 6%, 10% sau 12% — urmează a fi supus impozitării venitul menționat?

În cazul în care salariatul lucrează pentru diferiți angajatori același număr de ore, acesta va putea stabili individual locul de muncă de unde va primi tichetele de masă, prin anunțarea angajatorului, dar nu mai mult de o dată pe lună. Deputații au votat ieri un proiect de lege ce are drept scop elucidarea unor elemente cu privire la implementarea Legii cu privire la tichetele de masă, evidențiate în procesul de elaborare a legislației conexe de către instituțiile statului în colaborare cu mediul de afaceri. Proiectul prevede că numărul total al tichetelor de masă pe suport de hârtie acordate salariatului ce desfășoară munca în schimburi trebuie să fie egal

Pe parcursul a 10 ani de activitate, în cadrul Zonei Economice Bălți au fost create 11,5 mii locuri de muncă cu un salariu mediu de peste 10 mii lei, fiind înregistrați 67 de rezidenți – companii străine care au efectuat investiții de $203 mil. și care exportă anual produse industriale în sumă de circa 410 mil. euro. În cadrul ședinței Clubului Presei Economice, Marin Ciobanu, administratorul ZEL Bălți, a prezentat realizările și provocările zonei economice, menționând că povestea de succes a ZEL Bălți a pornit de la colaborarea cu Grupul Draexlmaier, care a devenit rezident în cadrul zonei în anul 2010, creând circa 5200 locuri de muncă.

Un proiect ce prevede expres că doar șomerii înregistrați la agenția teritorială pentru ocuparea forței de muncă din cadrul familiilor beneficiare de ajutor social vor presta activități de interes social a fost susținut de Guvern.

Deputații, în ședința plenară din 10 noiembrie curent au votat, în lectură finală, proiectul legii privind modificarea și completarea Legii bugetului de stat pentru 2017(rectificarea bugetului).

Guvernul nu a susținut inițiativa legislativă ce prevede completarea Legii cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală cu prevederi conform cărora persoanele asigurate care, pe parcursul anului bugetar precedent, nu au beneficiat de servicii medicale incluse în Programul unic, să beneficieze de servicii și/sau bunuri destinate întremării sănătății și alte măsuri de prevenire și profilaxie a maladiilor. În aviz se menționează faptul că autorii nu au stabilit lista sau spectrul acestora, costul estimativ per serviciu, ceea ce nu permite stabilirea resurselor financiare necesare acoperirii acestor servicii și, prin urmare, creează premise de a reglementa o normă cu caracter incert.

Din alocațiile aprobate în bugetul de stat pentru anul 2019, vor fi efectuate către bugetele autorităților administrației publice locale transferuri cu destinație specială în sumă de 294,3 mii lei și alte transferuri curente cu destinație generală în sumă de 2604,5 mii lei, în scopul acoperirii parțiale a cheltuielilor pentru implementarea Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. În Monitorul Oficial de vineri, 25 octombrie, a fost publicată Hotărârea nr. 498 din 23 octombrie curent privind repartizarea unor alocații aprobate prin Legea bugetului de stat pentru anul 2019.

Transferurile cu destinație specială, utilizate contrar destinației, vor fi virate în mărimea sumei respective, până la finele anului bugetar, la bugetul de la care au fost primite. Ministerul Finanțelor propune spre consultare un proiect de lege ce are drept scop îmbunătățirea disciplinei fiscale și a managementului riscurilor bugetar-fiscale, precum și alinierea la practica bancară internațională.

Sechestrarea și urmărirea bunurilor unui debitor este o procedură complexă și complicată, care necesită cunoașterea interacțiunii mai multor acte normative și legislative. Aplicarea corectă a acestora garantează respectarea intereselor părților implicate în proces. Astăzi venim cu generalizarea procedurii respective, care va fi utilă atât debitorilor cât și creditorilor, indiferent de statutul acestora (persoane fizice sau juridice).

Conform celei mai recente actualizări, nivelul general de implementare a foii de parcurs în ultimele două săptămâni a crescut de la 16,67% până la 21,57%. Domeniul cu cel mai înalt nivel de implementare ține de climatului investițional și a mediului de afaceri, unde nivelul de implementare este de 50%, urmat de reforma de guvernanță în sectorul financiar-bancar și domeniul educație, cultură, știință, acestea din urmă fiind implementate în proporție de 25%.

Parlamentul a votat în prima lectură un proiect de lege ce prevede statutul juridic, modul de organizare și funcționare a comitetelor sectoriale pentru formare profesională. Potrivit proiectului, acestea vor avea drept misiune dezvoltarea de parteneriate sociale la nivelul ramurilor economiei în domeniul formării profesionale pentru a sprigini învățământul profesional tehnic și formarea continuă, precum și în vederea corelării formării profesionale a anagjatorilor și salariaților cu cerințele pieței forței de muncă.

Guvernul a adoptat Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței.

Pe data de 27 octombrie, ultima duminică a lunii octombrie, Republica Moldova va trece la ora de iarnă, transferând acele ceasornicului cu o oră înapoi. Astfel, ora 4:00 a dimineții va deveni ora 3:00, anunță Guvernul. Trecerea la ora de iarnă este efectuată în conformitate cu propunerea Comisiei Economice Europene, concomitent cu statele-membre ale Comunității Europene. Reamintim că, în martie 2019, Comisia Europeană a votat pentru renunţarea la schimbarea orei începând cu anul 2021 din motiv că trecerea la ora de iarnă poate afecta organismul uman. Astfel, fiecare stat membru al UE va putea alege dacă să rămână la ora permanentă de vară sau la cea de iarnă. Despre aceasta,țările UE trebuie să informeze Comisia până în luna aprilie 2020.

Potrivit art.120 din Titlul IV al Codului fiscal, subiecţii impunerii cu accize sunt:

Extinderea colaborării comercial-economice dintre Moldova și Canada și crearea condițiilor pentru investițiile persoanelor fizice și juridice ale unui stat pe teritoriul celuilalt sunt tot mai aproape. Parlamentul a votat astăzi în lectură finală proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Canadei privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor. Potrivit secretarului de stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii, Iuliana Drăgălin, tratatul are ca scop consolidarea raporturilor economice și investiționale reciproc avantajoase, crearea condițiilor favorabile pentru desfășurarea activității investiționale a agenților economici în ambele țări,