Curtea Constituțională a suspendat prin Decizia nr.39 de astăzi acțiunea Legii nr. 56 din 2 aprilie 2020 privind instituirea unor măsuri de susţinere a cetăţenilor şi a activităţii de întreprinzător în perioada stării de urgenţă şi modificarea unor acte normative până la soluţionarea în fond a cauzei. Amintim, aceasta a fost publicată în Monitorul oficial și a intrat în vigoare pe data de 7 aprilie 2020. Legea a fost adoptată prin asumare de răspundere de Guvernul RM și prevede:

Deducerea provizioanelor destinate acoperirii eventualelor pierderi ce ţin de nerestituirea creditelor nebancare şi neachitarea dobânzilor aferente şi acoperirii creanţelor ce ţin de nerecuperarea ratelor şi a dobânzilor de leasing financiar este permisă și organizaţiilor de creditare nebancară. Limita provizioanelor va fi calculată conform regulamentelor Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare. În Monitorul Oficial a fost publicată Legea nr.23 pentru modificarea unor acte legislative din 27 februarie curent, care prevede modificări și completări la un șir de acte legislative ce țin de activitatea organizațiilor de creditare nebancară, birourilor istoriilor de credit, de asigurare etc., iar normele indicate supra sunt incluse în Codul fiscal.

Întreprinderea „X” a fost sancționată de Serviciul Fiscal de Stat (SFS) pentru neinstalarea terminalului POS cu amendă în mărime de 6 000 lei, în ziua recepționării deciziei fiind achitate 3 000 lei (50 % din amendă). După expirarea a 30 zile s-a constatat că SFS nu a adoptat decizia de reducere a amenzii achitate, deși agentul economic la alte plăți obligatorii la bugetul public național (BPN) nu a admis restanță. Întreprinderea s-a adresat SFS cu o cerere de acordare a reducerii de 50%. Ce prevede legislația la compartimentul dat?

Politici aferente activității de întreprinzător Extinderea infecției COVID-19 provoacă efecte negative asupra economiei mondiale prin reducerea circuitului de bunuri și servicii, respectiv, a consumului, investițiilor și comerțului internațional. Economia națională nu este o excepție de la aceste evoluții, fiind în fața unor provocări asupra sistemului de sănătate și cel economic fără precedent. Astfel, conform prognozei actualizate pentru anul 2020, PIB-ul național va înregistra o descreștere în termeni reali, față de anul 2019, cu 3,0%, exporturile – cu 3,8% și importurile – cu 7,6%. În aceste condiții, se impune necesitatea implementării unor politici menite să atenueze efectele negative ale răspândirii infecției COVID-19 asupra sectorului privat.

În activitatea oricărei entități survin situații în care utilajele, echipamentele deținute nu produc efectele economice corespunzătoare sau randamentul scontat și, prin urmare, este necesară casarea acestora. Procedura de casare presupune totalitatea operațiunilor aferente scoaterii definitive din folosință și din inventar a unui bun a cărui folosire, reparare sau modernizare nu mai este economică.  Cu toate acestea, anumite elemente sau părți componente ale unui bun, ce necesită a fi casat, pot fi comercializate sau reutilizate. Astfel, complexitatea procesului de casare a bunurilor, intervențiile atât în structura bunului, cât și la nivel contabil, necesită reglementare riguroasă în vederea asigurării principiului eficienței în gestionarea activelor unei entități, în special acelei unde statul este proprietar.

În Monitorul Oficial din 6 martie 2020 Ministerul Economiei și Infrastructurii, Confederația Națională a Patronatului şi Confederația Națională a Sindicatelor au publicat Convenția colectivă (nivel național) cu privire la modelul Tabelului de evidență a timpului de muncă (nr. 17 din 28 februarie 2020).   Aceasta a fost elaborată în scopul asigurării aplicării corecte și uniforme a prevederilor art. 106 din Codul muncii, precum și în vederea asigurării evidenței timpului de muncă prestat efectiv de fiecare salariat, inclusiv a muncii suplimentare, a muncii în zilele de repaus, în zilele de sărbătoare nelucrătoare, precum și a absențelor de la lucru din diferite motive. Astfel, unităților, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare, se recomandă să țină evidența timpului de muncă, utilizând următorul model al Tabelului:  

Modul de închidere a exercițiului financiar-contabil anual, de întocmire, aprobare și prezentare a rapoartelor financiare de către autoritățile și instituțiile (entitățile bugetare) din sistemul bugetar pentru anul 2020 este reglementat de următoarele acte normative de bază: • Legea contabilității nr. 113-XVI din 27.04.2007 (Legea nr. 113/2007); • Legea finanțelor publice și responsabilității bugetarfiscale nr. 181 din 25.07.2014 (Legea nr. 181/2014); • Legea privind finanțele publice locale nr. 397/2003 (Legea nr. 397/2003), • Normele metodologice privind executarea de casă a bugetelor componente ale bugetului public național și a mijloacelor extrabugetare prin Contul Unic Trezorerial al MF (OMF nr. 215 din 28.12.2015), modificat prin OMF nr. 8 din 15.01.2020;

În Monitorul Oficial din 2 aprilie curent a fost publicată Legea nr. 18 din 20 februarie 2020 pentru modificarea Legii nr. 1134/1997 privind societățile pe acțiuni. Documentul prevede că acționarii vor avea dreptul de a introduce nelimitat puncte pe ordinea de zi a adunării generale, cu condiția ca fiecare punct să fie însoțit de o justificare, precum și de a adresa întrebări și prezenta proiecte de hotărâre pentru punctele incluse. De asemenea, legea prevede instituirea obligației societății de a răspunde în termeni stabiliți la întrebările adresate de acționari privind subiectele de pe ordinea de zi a adunării generale.

În contextul în care, prin Legea nr. 122/2019 pentru modificarea unor acte legislative (Legea nr.122) au fost operate și modificări ce se reflectă asupra regimului fiscal al tichetelor de masă și aplicarea acestora provoacă întrebări, venim cu unele explicații, în special privind modul de declarare în tab. nr. 3 din Darea de seamă IPC18 a sumelor contribuțiilor de asigurări sociale şi dacă va fi sau nu modificat formularul IPC18 (pentru reflectarea în acesta a cotribuțiilor aferente valorii tichetelor de masă) după 1 ianuarie 2020.

Veniturile acumulate de Serviciul Fiscal de Stat la bugetul public național (BPN) în primele trei luni ale anului 2020 au crescut, comparativ cu perioada similară a anului 2019, cu 4,8 %, anunță SFS. Astfel, în perioada de referință au fost înregistrate încasări în sumă de 9,8 miliarde lei. În raport cu perioada similară a anului precedent, s-a înregistrat o creștere de 448,5 milioane lei.

În primele 7 luni ale anului 2019, veniturile înregistrate în sectorul public au constituit 35 mld. lei, cu un ritm de creștere de 6,7%, potrivit informației operative cu privire la evoluţia social-economică a Republicii Moldova publicată de Ministerul Economiei și Infrastructurii. Astfel, cele mai multe acumulări de venituri la BPN au fost înregistrate din contul impozitelor și taxelor, care dețin ponderea de 63,7% (22,3 mld. lei). Acestea au înregistrat o creștere de 5,3% față de cele acumulate în perioada similară din anul 2018. În volumul total al impozitelor și taxelor, ponderea majoritară o dețin încasările din impozite și taxe pe mărfuri și servicii – 69,1%. Totodată, în această perioadă încasările din TVA s-au majorat cu 7,9%, iar cele din accize – cu 9,5%.

În cadrul ședinței de ieri, 4 decembrie, Cabinetul de miniștri a dat aviz pozitiv pentru un proiect de lege ce se referă la modificarea art.29 din Legea cu privire la asigurări. Proiectul vine cu modificarea procedurilor ce reglementează modul de vânzare de către companiile de asigurare a acțiunilor noi emise drept rezultat al anulării acestora pe motivul nerespectării cerințelor de calitate a acționariatului.

Pe parcursul anului 2019, au fost stabilite încălcări ale legislației în domeniul raporturilor de muncă ce țin de diminuarea fondului de salarizare, impozitului pe venit, contribuțiilor și primelor de asigurare obligatorie. În acest sens, Serviciul Fiscal de Stat a adoptat 406 decizii asupra cazurilor de încălcare a legislației, în rezultatul cărora au fost calculate suplimentar la bugetul de stat obligații aferente plăților salariale în sumă totală de 23,2 mil. lei, dintre care au fost achitate 15,3 mil. lei. Datele sunt prezentate în Raportul general al activităților de minimizare a practicii de achitare a „salariilor în plic” și a muncii „la negru” realizate de grupurile multidisciplinare pentru anul 2019.

O mămică din cadrul întreprinderii a plecat în concediu de îngrijire al copilului până la vârsta de 3 ani în luna decembrie 2019. În luna mai 2020 persoana a decis să revină la serviciu şi a activat până la data de 31 iulie 2020, după care din anumite circumstanţe ce ţin de îngrijirea copilului a decis să plece în continuare în concediu de îngrijire al aceluiaşi copil. Urmează ca angajatorul să prezinte formularul IRM 19 în cazul în care, angajatul după revenirea la serviciu pentru o anumită perioadă, iarăşi pleacă în concediu de îngrijire a aceluiaşi  copil?

Deducerea în scopuri fiscale a cheltuielilor aferente fondului de salarizare estimate de SFS în cadrul controlului fiscal privind corectitudinea calculării salariului Conform Programului de conformare voluntară pentru anul 2019 a Serviciului Fiscal de Stat (SFS), segmentele prioritare propuse pentru monitorizate în anul curent de către SFS sunt: — construcția; — agricultura; — restaurantele și alte activități de servicii de alimentație; — transportul; — servicii de înfrumusețare/îngrijire și sănătate; — întreținerea și repararea autovehiculelor; — comerțul cu ridicata a produselor alimentare.

Întreprinderea X a achitat în folosul fondatorului său 20 mii lei pentru acoperirea cheltuielilor personale ale acestuia. Cum se impozitează suma dată? Cheltuielile personale se impozitează? Care este limita cheltuielilor personale? Sunt considerate drept cheltuili nedeductibile? Se reflectă acestea în Darea de seamă VEN12?

Veteranii de război vor fi incluși în categoria persoanelor asigurate de către Guvern în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală. Guvernul a aprobat ieri, 4 martie, un proiect de hotărâre de Guvern ce are ca scop protecția socială a veteranilor de război și a membrilor familiilor celor căzuți pe câmpul de luptă. Astfel, se propune includerea acestora în categoria persoanelor specificate în art.4 al Legii cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală.

Veniturile administrate de Serviciul Fiscal de Stat în bugetul public național (BPN) în primele două luni ale anului 2020 au crescut, comparativ cu perioada similară a anului 2019, cu 12 %. Astfel, în perioada de referință au fost înregistrate încasări în sumă de 6,3 mld. lei, majorarea constituind 670,4 mil. lei. La cele patru componente ale BPN au fost înregistrate următoarele rezultate.

În Monitorul Oficial din 10 mai curent a fost publicat Ordinul SFS nr. 194 din 25 aprilie 2019 privind aprobarea Regulamentului cu privire la procedura de comunicare a actelor emise de Serviciul Fiscal de Stat. Documentul a fost elaborat în scopul stabilirii modului de aducere la cunoștință a actelor emise de SFS, precum și a citațiilor. Astfel, conform Regulamentului, actele SFS se expediază destinatarului prin poștă, după caz, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire sau prin orice alt mijloc care să asigure transmiterea și confirmarea primirii actului, cum ar fi – telegramă, fax sau e-mail ori se înmânează personal destinatarului.

Încasările bănești în numerar sub formă de împrumut (credite) primite de la fondatori și persoane fizice, precum și rambursarea mijloacelor financiare nu se înregistrează în echipamentul de casă și de control (ECC). Încasarea în numerar a dobânzilor/comisioanelor stabilite în baza contractului de împrumut (credit) în ECC se înregistrează. Aceste precizări sunt incluse în proiectul hotărârii Executivului propus de Ministerul Finanțelor pentru consultări publice și vizează modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 141/2019 cu privire la aplicarea echipamentelor de casă și de control (HG nr. 141/2019).