Mâine, 15 februarie 2019, va ieși de sub tipar nr. 49-58 al Monitorului Oficial al Republicii Moldova, în care vor fi publicate următoarele documente oficiale: În PARTEA I — Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova:

Selectarea, numirea și monitorizarea activităţii administratorilor Zonelor Economice Libere va fi efectuată de Ministerul Economiei, și nu de Guvern. Modificări în acest sens a aprobat Parlamentul în Legea privind ZEL.

Întreprinderile mici și mijlocii vor primi granturi pentru implementarea planurilor de acțiuni de ecologizare privind utilizarea eficientă a resurselor, aplicarea modelelor de producție și consum durabile, introducerea eco-inovațiilor în procesele tehnologice, reducerea și gestionarea deșeurilor, prevenirea poluării și gestionarea resurselor de apă etc. În acest sens se prevede finanțarea nerambursabilă pentru implementarea acțiunilor de ecologizare de valoare mică, care va constitui până la 70% din costul proiectului investițional, dar nu va depăși 200 mii lei. În Monitorul Oficial din 6 decembrie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 592 din 27 noiembrie 2019 cu privire la aprobarea Programului de ecologizare a întreprinderilor mici și mijlocii.

Entitatea procură de la persoana fizică un  activ de capital, însă plata se va efectua în rate. Cum urmează de a determina creșterea de capital în cazul dat?  În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (2)-(3) din CF, contribuabilii specificați la alin. (1) al aceluiași articol au obligația de a reține în prealabil, ca parte a impozitului, o sumă în mărime de 12% din plățile efectuate în folosul persoanei fizice, exceptând  întreprinzătorii individuali și gospodăriile țărănești (de fermier), al persoanelor menționate la cap. 10¹, 10² și 10³, pe veniturile obținute de către aceasta conform  art. 18 din CF.

Serviciile acordate de către instituțiile statului (servicii publice) sunt importante pentru organizarea vieții cotidiene a oricărei comunități. Infrastructura pentru serviciile publice precum drumurile, spitalele, rețelele de distribuire a apei, rețelele de distribuire a energiei electrice și termice, rețelele de telecomunicații, transportul public etc., în mod tradițional, este construită, exploatată și întreținută de către instituțiile publice și finanțată din bugetul public. În același timp, în unele țări, pe parcursul timpului, guvernele au atras sectorul privat pentru a participa la dezvoltarea, finanțarea și întreținerea infrastructurii serviciilor publice și acordarea unor servicii comunității din numele statului în baza unor angajamente reciproc avantajoase.

Conform art. 901 alin. (35) din Codul fiscal, aferent veniturilor, obținute de persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător, în legătură cu livrarea producției din fitotehnie și horticultură în formă naturală, inclusiv a nucilor și a produselor derivate din nuci, și a producției din zootehnie în formă naturală, în masă vie și sacrificată, cu excepția laptelui natural, se aplica reținerea finală a impozitului pe venit la sursa de plată în mărime de 6%. 

În conformitate cu prevederile art.266 alin.(1) și alin.(3) din Codul fiscal, cererea de compensare ori de restituire a sumelor plătite în plus sau a sumelor care, conform legislației fiscale, urmează a fi restituite poate fi depusă de contribuabil în termen de 6 ani din data efectuării şi/sau apariției lor. Cererea depusă după expirarea termenului de 6 ani este nevalabilă. În acest caz, nu se va efectua nici o compensare ori restituire, cu excepția cazurilor prevăzute la alin.(2). Depunerea cererii suspendă curgerea termenului indicat.

Necesitatea implementării raportării informațiilor privind impozitul pe venit în cadrul Uniunii Europene (UE) a fost stabilită de Parlamentul European în rezoluția sa din 26 martie 2019, prin care a fost subliniată necesitatea unei raportări publice pentru fiecare țară în parte ca mijloc de creștere a transparenței entităților și de consolidare a controlului public.

Serviciul Fiscal de Stat a înmânat certificate de credibilitate și diplome de gratitudine pentru 150 de contribuabili pentru manifestarea transparenței și corectitudinii în activitatea desfășurată. Exprimăm gratitudine și suntem recunoscători tuturor contribuabililor și agenților economici pentru implicare și aportul considerabil întru susținerea economiei naționale prin onorarea în termen a obligațiilor față de buget, promovarea civismului fiscal și spiritului de conformare voluntară la prevederile legislației fiscale.

O echipă de experți ai Băncii Mondiale, condusă de Directorul de țară pentru Moldova, Anna Akhalkatsi, a vizitat Ministerul Economiei și Infrastructurii. În discuțiile cu ministrul Economiei, Anatol Usatîi, părțile s-au axat pe subiecte ce țin de sporirea competitivității la export a întreprinderilor din Moldova, reducerea constrângerilor şi a poverii cadrului de reglementare asupra mediului de afaceri, implementarea la maxim a Ghișeului unic electronic, dar și continuarea reformelor în domeniul întreprinderilor de stat (procesul de privatizare). Anatol Usatîi a trecut în revistă prioritățile și planurile pentru anul 2020 ce vizează securitatea energetică, reabilitarea drumurilor, modernizarea infrastructurii, dezvoltarea transportului rutier, atragerea investițiilor străine etc.

Crearea unui sistem de transport rutier durabil și eficient, care contribuie la dezvoltarea echilibrată în concordanță cu cerințele economice, sociale și de mediu este scopul Agenției Naționale Transport Auto (ANTA), reflectat în Programul de dezvoltare strategică a autorităţii pentru anii 2018-2020. Documentul,elaborat cu suportul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) în cadrul Programului „Reforme Structurale în Moldova”, a fost prezentat în cadrul evenimentului intitulat „Parteneriate pentru îmbunătățirea performanței coridoarelor comerciale”.

Potrivit prevederilor art. 901 alin. (36) din Codul fiscal fiecare comisionar reține un impozit în mărime de 12% din plățile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor țărănești (de fermier), pe veniturile obținute de către acestea aferente desfacerii prin unitățile comerțului de consignație a mărfurilor.

În art. 52 alin. (1) din Codul fiscal, sînt specificate organizațiile care sînt atribuite la organizații necomerciale. Potrivit articolului 83 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal, persoanele juridice rezidente, inclusiv cele specificate la art.512 şi 513, cu excepția autorităților publice şi instituțiilor publice, indiferent de prezența obligației privind achitarea impozitului sînt obligate să prezinte Declarația cu privire la impozitul pe venit.

Pandemia a impus mai multe provocări, inclusiv pentru domeniul fiscal, atât la nivel local, cât și internațional. Pentru a fi la curent cu noile măsuri implementate în contextul COVID, precum și cu alte aspecte ale fiscalității și activității economice, experți din țara noastră și  de peste hotare au avut ocazia să facă un schimb de opinii în cadrul conferinței online e-TAXCON 20, organizate în luna septembrie de Camera de Comerț Americană din Moldova (AmCham Moldova). Mai multe detalii din culisele acestui eveniment ne oferă Mila Malairău, directorul executiv al AmCham Moldova și Veronica Sirețeanu, policy manager la AmCham Moldova, coordonator al Comitetului pe fiscalitate.  

În conformitate cu prevederile lit. c) alin. (2) art. 83 din Codul fiscal (CF), organizațiile necomerciale sunt obligate să prezinte Declarația cu privire la impozitul pe venit utilizând formularul ONG17.

Proiectul Regulamentului privind organizarea și funcționarea Comisiei Naționale pentru Antreprenoriat Social ce va reglementa atribuțiile și componența Comisiei, drepturile și obligațiile membrilor ei, procedura de examinare a solicitării privind atribuirea statutului de întreprindere socială, controlul privind conformarea la statutul de întreprindere socială sau întreprindere socială de inserție este propus spre consultare de Ministerul Economiei și Infrastructurii.

În temeiul art.11 alin. (l) — (4) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15 decembrie 2017, faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare, aprobate de Ministerul Finanțelor, documentele primare se întocmesc în timpul efectuării (producerii) faptelor economice, iar dacă acest lucru este imposibil – nemijlocit după efectuarea (producerea) faptelor respective. Concomitent, conform art.12 alin. (l) din Legea menționată, documentele primare cu regim special se întocmesc conform formularelor tipizate şi se utilizează în cazul:

În temeiul art.11 alin. (l) — (4) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15 decembrie 2017, faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare, aprobate de Ministerul Finanțelor, documentele primare se întocmesc în timpul efectuării (producerii) faptelor economice, iar dacă acest lucru este imposibil – nemijlocit după efectuarea (producerea) faptelor respective.

În primele 7 luni ale anului 2019, veniturile înregistrate în sectorul public au constituit 35 mld. lei, cu un ritm de creștere de 6,7%, potrivit informației operative cu privire la evoluţia social-economică a Republicii Moldova publicată de Ministerul Economiei și Infrastructurii. Astfel, cele mai multe acumulări de venituri la BPN au fost înregistrate din contul impozitelor și taxelor, care dețin ponderea de 63,7% (22,3 mld. lei). Acestea au înregistrat o creștere de 5,3% față de cele acumulate în perioada similară din anul 2018. În volumul total al impozitelor și taxelor, ponderea majoritară o dețin încasările din impozite și taxe pe mărfuri și servicii – 69,1%. Totodată, în această perioadă încasările din TVA s-au majorat cu 7,9%, iar cele din accize – cu 9,5%.

Operatorii din domeniul alimentar pot fi obligați să întreprindă măsuri de prevenire a pierderii și risipei alimentare și să suporte cheltuielile aferente, prevede proiectul de lege elaborat de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului care urmează a fi propus Guvernului pentru aprobare. Autorii documentului susțin că implementarea proiectului va asigura tranziția către economia circulară prin menținerea, în limitele legale, a alimentelor în circuitul consumului și evitarea formării deșeurilor alimentare, precum și prin diminuarea cheltuielilor aferente pierderii și risipei alimentare.