Guvernul din Ungaria ar putea introduce din 2015 noi suprataxe în sectoare economice unde companiile realizează „supraprofit“, continuând astfel politicile controversate prin care a echilibrat bugetul şi a stimulat creşterea economică prin taxarea suplimentară a unor sectoare dominate de jucători străini pentru a evita introducerea unor măsuri de austeritate.

România ocupă locul patru între statele din Europa Centrală şi de Est (ECE) cu 48 de companii prezente în Top 500 al celor mai mari firme din regiune realizat de Coface, locul cinci după afacerile realizate de acestea, de 46,4 miliarde euro, şi poziţia a treia după profit, de 2,05 miliarde euro. Faţă de 2012, când erau 54 de firme din România, 6 companii au părăsit topul Coface.

Pe data de 23 mai Ministerul muncii, protecției sociale și familiei a publicat în Monitorul Oficial Nr. 120-126 Ordinul Nr. 22 din 03.03.2014 cu privire la aprobarea Clasificatorului ocupaţiilor din Republica Moldova (CORM 006-14).

Conform prevederilor art. 187, alin. (21) din Codul Fiscal al Republicii Moldova, începînd cu 1 ianuarie 2012 subiecţii impunerii cu TVA din municipiile Chişinău, Bălţi şi Comrat prezintă rapoarte Serviciului Fiscal de Stat exclusiv în format electronic. Aceste acţiuni se înscriu în Strategia Naţională de edificare a societăţii informaţionale — „Moldova electronică”, prin care au fost puse bazele unei abordări sistemice asupra sporirii capacităţii tehnologiilor informaţionale în toate domeniile de activitate social-economică, inclusiv în sectorul public.

Banca Națională a Republicii Moldova (BNM) atenționează că activitatea economică a țării înregistrează anumite regrese. Instituția face referire la mai multe date ale Biroului Național de Statistică care relevă că pe anumite sectoare ale economiei au avut loc descreșteri.

Ministerul Economiei informează că Iniţiativa Central Europeană (ICE) a lansat apelul pentru propuneri de proiecte pentru 2014, în cadrul Programului de schimb de Know-how finanţat de Austria (Know-how Exchange Programme – KEP AUSTRIA).

PIB-ul pe cap de locuitor din Polonia va creşte de la 67% din media Uniunii Europene în 2012 la 74% până în 2017 „mul­ţu­mită creşterii dinamice a econo­miei“, potrivit unei analize pregătite de mi­nisterul polonez de finanţe. Polonia s-ar apropia astfel ca PIB per capita de nivelul din 2012 al Greciei, stat care a intrat în zona euro în 2001 dar a cărui economie a scăzut cu peste 20% de la izbucnirea crizei economice mondiale.

Creşterea economică se va diminua esenţial în anul 2014, estimativ pînă la circa 3,0%, potrivit Centrului Analitic Independent „Expert Grup”, informează MOLDPRES. „Totuşi, şi această prognoză este supusă unor riscuri externe majore, asociate în mare parte cu înrăutăţirea situaţiei economice din Rusia şi Italia, care ar putea submina şi mai mult cererea pentru export şi influxurile de remiteri”, se arată într-o analiză semnată de Adrian Lupuşor, directorul „Expert Grup”.

Prim-ministrul Iurie Leancă a îndemnat oamenii de afaceri din Franța să investească în economia Republicii Moldova, asigurîndu-i că Guvernul de la Chişinău va depune toate eforturile pentru a aduce standardele europene în ţara noastră, a facilita investiţiile străine şi a asigura condiţii bune pentru dezvoltarea unor afaceri profitabile în Moldova, transmite NOI.md.

În conformitate cu prevederile art. 793 alin. (1) al Codului fiscal, aplicarea tratatelor internaţionale care reglementează impozitarea sau includ norme ce reglementează impozitarea se efectuează în modul stabilit de prevederile tratatelor internaţionale şi ale legislaţiei fiscale din Republica Moldova.

Oficialităţile europene se uită la exemplul Belgiei, care a înfiinţat cooperative energetice, pentru a mări independenţa energetică a Uniunii Europene (UE), dar şi pentru a reduce emisiile de carbon din atmosferă, scrie EurActiv. UE a cheltuit anul trecut aproape 1,25 miliarde de euro pe zi pe importurile de energie, potrivit celor mai recente estimări ale Comisiei Europeane. Preţul este cu atât mai mare cu cât Rusia, pricipala sursă externă de energie a Europei, îşi foloseşte resursele ca armă geopolitică.

Forţa de muncă în Republica Moldova: ocuparea şi şomajul în trimestrul II 20141 Biroul Naţional de Statistică anunţă că, în trimestrul II 2014 populaţia economic activă (populaţia ocupată plus şomerii) a Republicii Moldova a constituit 1328,6 mii persoane, fiind în creştere cu 3,1% (40,2 mii) faţă de tr. II 2013. Structura populaţiei active s-a modificat după cum urmează: ponderea populaţiei ocupate s-a majorat de la 95,3% la 96,4%, iar ponderea şomerilor a scăzut de la 4,7% la 3,7%.

Tendinţe îngrijorătoare se atestă în economia moldovenească în primele trei luni ale acestui an, constată Centrul Analitic Independent „Expert Grup” în ultimul număr al publicaţiei „Realitatea Economică”, informează MOLDPRES.

Serviciul „e-Factura” a fost lansat în Republica Moldova la 11 februarie 2014. În doar 3 luni acesta a reușit să-și justifice pe deplin existența, iar cifrele vorbesc de la sine. 826 de companii (957 utilizatori unici) au optat pentru gestiunea electronică a facturilor, simplu, sigur și comod și s-au abonat la serviciul „e-Factura”. În perioada de referință au fost generate 1907 de facturi, dintre care au fost finisate 1858. Recordul în ceea ce privește valoarea totală fără TVA a unei facturi înregistrează la momentul actual 1 490 317 lei. Totalul sumei de facturare pentru perioada de referință se ridică la 25 589 294,01 de lei și Total TVA 3 958 853.51 de lei.

Autoritatea fiscală națională este în plin proces de modernizare, prioritățile Fiscului fiind axate pe repoziționarea Serviciului Fiscal de Stat, din o instituție de control în una care oferă servicii contribuabililor și asigură cele mai bune condiții pentru ca aceștia să-și onoreze voluntar obligațiunile față de buget, a declarat astăzi Șeful SFS, Ion Prisăcaru, în cadrul unei întrevederi cu Ambasadorul Italiei la Chișinau, Enrico Nunziata, și cu reprezentanții întreprinderii ”Ferpont”, rezident al Zonei Economice Libere Bălți, subzona Strășeni.

Uniunea Europeană a avertizat că va exclude băncile, fondurile de hedging, asigurătorii şi alte companii financiare dintr-un acord comercial negociat cu Statele Unite, din cauza dezacordurilor privind colaborarea în domeniul reglementărilor serviciilor financiare, relatează Financial Times. Autorităţile de la Bruxelles şi Washington discută termenii unui pact care ar putea fi cel mai amplu acord comercial regional din lume, care să acopere aproape jumătate din producţia economică mondială şi o treime din comerţul mondial.

Ritmul de creștere înregistrat de economia mondială va fi, în cel mai bun caz, unul moderat, din cauză că încetinirea activității în marile economii emergente va contracara progresele realizate în SUA și Europa, a anunțat, marți, Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (OECD), transmite Reuters. În aceste condiții, OECD a solicitat Băncii Central Europene și Băncii Japoniei să mențină stimulentele monetare, însă, în același timp, organizația crede că Rezerva Federală Americană a luat decizia corectă atunci când a început să reducă programul de achiziție de obligațiuni.

Pe data de 29 mai la ședința Clubului de presă cu participarea Viceministrului Economiei, Octavian Calmîc, și Ambasadorul Delegației Uniunii Europene, Pirkka Tapiola, s-au discutat cele 32 de «mituri» legate de semnarea Acordului de asociere și Acordul de comerț liber aprofundat și cuprinzător între Republica Moldova și Uniunea Europeană.

Ministerul Economiei al RM a organizat la 15 mai curent, o masă rotundă cu participarea şefilor secţiilor economie a Consiliilor raionale al cărei subiect a constituit promovarea îmbunătăţirii performanţei de mediu a întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) din ţara noastră. Proiectul-pilot cu acelaşi generic a fost prezentat de Lilia Palii, coordonatorul proiectului şi directorul Direcţiei generale dezvoltarea mediului de afaceri al Ministerului Economiei.

Italia şi Spania vor să-şi stimuleze economiile încă nerefăcute după criza datoriilor prin reforme majore ale sistemelor fiscale. Italia vrea să le dea angajaţilor cu venituri mici mai mulţi bani pentru consum, iar Spania speră să stimuleze angajările prin reducerea cu 75% a contribuţiilor sociale plătite de angajatori. Planul de reformă economică prezentat de noul premier al Italiei Matteo Renzi cuprinde reducerea cu 10 miliarde euro a impozitelor pe forţa de muncă şi alte tăieri de taxe pentru companii însumând 2,4 miliarde de euro, scrie The Wall Street Journal. Rata şomajului din Italia a atins un nou maxim în ianuarie, de aproape 13%.