Transmiterea transfrontalieră a datelor cu caracter personal se aplică în cazul transmiterii către un alt stat, pe orice suport sau mijloc, a datelor cu caracter personal care constituie obiectul prelucrărilor sau care sunt colectate în scopul de a fi supuse prelucrării. Este necesar de menționat faptul că datele cu caracter personal destinate transmiterii către un alt stat sunt protejate în conformitate cu Legea nr. 133 din 08 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal (în continuare – Lege). Conform art. 32 alin. (3) din Lege, transmiterea transfrontalieră a datelor cu caracter personal care fac obiectul unei prelucrări sau care urmează să fie prelucrate după transmitere poate avea loc doar cu autorizarea Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP),

Indemnizațiile pentru incapacitatea temporară de muncă cauzată de boli obişnuite sau de accidente nelegate de muncă, îngrijirea copilului bolnav, prevenirea îmbolnăvirilor și protezare ortopedică, se vor stabili de către angajator pentru primele cinci zile calendaristice din mijloacele financiare ale acestuia, dar nu mai mult de 15 zile calendaristice cumulative pe parcursul unui an, în temeiul certificatului medical, prezentat pe suport de hârtie în original sau copie. În același timp, indemnizațiile se vor stabili de către casele teritoriale ale CNAS, începând cu a 6-a zi de incapacitate, în temeiul informației din certificatul medical, transmise prin intermediul conexiunilor intersistemice securizate, autentificate prin semnătura electronică a persoanei responsabile ale prestatorilor de asistență medicală.

Contribuabilul a efectuat o donație sub formă de mijloace bănești și un bun imobil în folosul altei persoane fizice. Ce obligații fiscale apar în cazul dat dacă aceste persoane se află în relații de afinitate de gradul I (soacră — noră)?

Veniturile colectate de Serviciul Vamal la bugetul de stat, în luna ianuarie a anului curent, constituie circa 1,235 mld. lei, depășindu-se cifra de control cu peste 8,7 mil. lei. Numărul declarațiilor vamale perfectate în această perioadă se cifrează la 35 552. La capitolul combaterea fraudelor vamale, pe parcursul lunii trecute au fost relevate 205 încălcări ale legislației vamale. Cele mai frecvente încălcări se referă la depășirea termenului de aflare pe teritoriul RM a autoturismelor cu numere de înmatriculare străine, încălcarea termenelor de tranzit sau de depunere a declarației vamale, nedeclararea sau declararea neautentică a mărfurilor de larg consum (articole vestimentare și de încălțăminte, piese auto uzate, produse din tutun etc.).

Acordul dintre RM și UE privind procedurile de securitate pentru schimbul și protecția informațiilor clasificate, semnat la Bruxelles la 31 martie 2017, a fost transmis de Guvern Parlamentului, pentru ratificare. Decizia respectivă a executivului se regăsește în Monitorul Oficial din 14 iulie. Scopul Acordului nominalizat este de a asigura protecția informațiilor clasificate, schimbate sau produse în procesul de cooperare dintre Părți sau persoanele juridice din statele Părților. Un alt obiectiv constă în stabilirea unui cadru legal de colaborare, ce va reglementa procedurile privind schimbul și protecția informațiilor clasificate din diferite domenii între RM şi UE.

Parlamentul a aprobat Strategia de dezvoltare a pieţei financiare nebancare pe anii 2018-2022 şi Planul de acțiuni aferent implementării acesteia. Documentul cuprind peste 60 de măsuri, care derivă din angajamentele asumate de Republica Moldova prin Acordul de Asociere cu UE. Strategia este axată pe partu direcții: 1. Elaborarea și punerea în aplicare a cadrului de reglementare comprehensiv cu transpunerea prevederilor legislației comunitare, ceea ce va permite participanților pieței și investitorilor să profite de avantajele pieței unice europene;

Codul vamal va fi completat cu noțiunea de autovehicul de colecție de interes istoric sau etnografic. Ministerul Finanțelor propune pentru consultări publice un proiect de lege, scopul căreia este implementarea prevederilor Legii nr.275/2018 pentru modificarea Legii nr.172/2014 privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor și aducerea cadrului legislativ în concordanță cu prevederile acesteia. Proiectul prevede și modificări la Codul fiscal. În partea ce ține de cotele accizei pentru mijloacele de transport (anexa nr.2 la Capitolul IV din CF) se propune a fi completată cu următoarele poziții tarifare:

Persoana juridică rezident al RM procură bilet la avion de la nerezidentul RM ți face achitare prin card bancar din Moldova. Aceasta este import de servicii și se impozitează cu TVA conform art.93 .9 CF, dacă toată tranzacția se efectuează prin internet din Moldova? Se achită impozitul la sursa de plată a nerezindentului conform art.91 din CF? Cum se procedează în astfel de situații la persoane juridice?

Conform modului de executare a inspecției tehnice periodice și completarea rezultatelor, stabilit prin HG nr. 1047 din 08.11.99, înainte de efectuarea inspecției tehnice periodice obligatorii, posesorii de autovehicule sunt obligați să prezinte expertului:

În cadrul seminarului cu genericul „Sistemul fiscal în Moldova în comparație cu regiunea. Reforma fiscală în Moldova”, organizat de „Mazars România” și „Taxaco Moldova”, în colaborare cu Asociația Contabililor și Auditorilor Profesioniști (ACAP) a fost prezentată o analiză comparativă între sistemele fiscale din Republica Moldova și România, la partea de TVA. Potrivit experților de la Mazars, între sistemele TVA ale celor două țări există mai multe elemente comune, dar și deosebiri ce țin de alinierea la practicile comunitare.

Persoana fizica X solicită restituirea impozitului pe venit achitat/reținut în plus pentru perioada anului 2017, cu anexarea cererii privind acordarea scutirii de către soție, iar suma spre restituire s-a format în urma utilizării scutirii pentru aceasta. Totodată, plătitorul de venituri a acordat soției scutirea personală. Poate beneficia de restituire persoana X în cazul în care soția nu a depus declarația cu privire la impozitul pe venit pentru perioada anului 2017?   În conformitate cu prevederile art.34 alin.(1) din Codul fiscal (CF), persoana fizică rezidentă a Republicii Moldova, aflată în relații de căsătorie, are dreptul la o scutire suplimentară în sumă de 11 280 lei anual, cu condiția că soția (soțul) nu beneficiază de scutire personală.

În perioada 5 februarie – 21 martie 2019 se desfășoară cea de-a doua etapă a campaniei de informare și asistență pentru agenții economici cu genericul ”DCFTA info: business: Întreabă expertul”. Evenimentul are drept scop sporirea vizibilității și nivelului de cunoaștere la nivelul mediului de afaceri a prevederilor Acordului de Asociere/ Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA) și oportunitățile de dezvoltare a companiilor și export în cadrul Acordului de comerț liber cu Uniunea Europeană (UE).

Legea privind regimul străinilor în Republica Moldova se completează cu un capitol ce va reglementa acordarea și prelungirea dreptului de ședere provizorie pentru lucrătorii migranți. În Monitorul Oficial din 1 februarie curent a fost publicată Legea nr. 278 din 29 noiembrie 2018 privind modificarea unor acte legislative. Astfel, legea specifică faptul că imigrarea străinilor în scop de muncă în Republica Moldova se efectuează în funcţie de necesităţile economiei naţionale de forţă de muncă calificată în cazul în care ocuparea locurilor de muncă vacante nu poate fi asigurată cu resurse umane autohtone. În acest context, Guvernul, în baza Clasificatorului ocupaţiilor din Republica Moldova, va aproba şi actualiza, anual sau la necesitate, Lista ocupaţiilor prioritare.

Cadrul legal privind transparența bugetară nu este un impediment crucial în alinierea la bunele practici. Chiar dacă conține câteva constrângeri, cadrul general cu privire la transparență poate fi îmbunătățit prin abordări mai pro-active cu din partea administratorilor de bugete și Autorităților Publice Centrale. Acest lucru este posibil deoarece cadrul general lasă suficient spațiu Ministerului Finanțelor, astfel încât acesta să poată include măsuri de sporire a transparenței bugetare în planurile de activitate (inclusiv, pentru a putea aloca resurse).

Pentru angajații conducători auto ce efectuează transport rutier de pasageri în regim de taxi impozitul este achitat de angajatori, pentru angajații companiilor rezidente ale parcului IT este inclus în componența impozitului unic care, la fel, este achitat de angajator. Care este modul de utilizare de către aceștia a scutirilor personale? Le pot transmite soției/soţului? Angajatorii din domeniul transportului rutier de persoane în regim de taxi, care plătesc angajatului conducător auto salariu (inclusiv primele și facilitățile acordate), sunt obligați să calculeze și să achite la buget un impozit pe venit în mărime fixă de 500 de lei lunar pentru fiecare angajat din venitul ce nu depășește 10000 lei pe lună1.

Din 1 august, precum s-a comunicat în anunțul publicat de către Serviciul Fiscal de Stat pe pagina oficială www.sfs.md la data de 26.07.2019, a fost exclusă opțiunea de înregistrare de pe portalul serviciilor fiscale electronice — www.servicii.sfs.md și de pe portalul Ghișeului unic de raportare electronică – www.raportare.gov.md.

În ultima perioadă tot mai frecvente devin întrebările adresate de către utilizatorii noștri ce țin de efectuarea controlului de stat pentru domeniul de control efectuat de Inspectoratul de Stat al Muncii (ISM). Pentru o mai bună înțelegere a acestei activități, venim cu următoarele constatări. Amintim întreprinzătorilor că toate controalele sunt efectuate în baza analizei criteriilor de risc, iar Metodologia controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor în domeniile de control ale ISM a fost aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. nr. 894 din 12 septembrie 2018.

Actualmente, vânzările online (electronice, prin Internet, virtuale) de mărfuri au intrat în competiție nu doar între ele, ci și cu cele ale magazinelor tradiționale, care au fost nevoite să-și revizuiască modelele de afaceri pentru a rămâne competitive pe piață, acestea fiind impuse atât de situația excepțională și de criză, cât și de faptul că barierele de intrare în mediul online astăzi sunt mai mici decât cele offline.

Prin Legea nr. 281 din 16.12.2016 cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative, Codul fiscal a fost completat cu prevederi care stabilesc o nouă funcție pentru Serviciul Fiscal de Stat (SFS) – constatarea infracțiunilor prevăzute la art. 241–242, 244, 2441, 250– 253 şi 3351 din Codul penal.

Un cetăţean a vândut un apartament în luna iunie 2018 cu 600 000 lei. Baza valorică a apartamentului constituia suma de 400 000 lei. Achitarea pentru apartament conform contractului are loc în două rate: 350 000 lei în iunie 2018 și 250 000 lei în iunie 2019. Contribuabilul nu a prezentat Declaraţia privind impozitul pe venit pentru anul 2018 și nu a achitat impozit pe venit, considerând că acestea sunt obligatorii doar după ce va încasa toată suma plăţii pentru apartament. Cum se determină corect impozitul pe venit în situaţia dată?