Entitatea din Republica Moldova a procurat un automobil de la o persoană juridică din Germania. La importul unității de transport au fost achitate TVA, accizele și procedurile vamale. Ulterior, vânzătorul a restituit la contul cumpărătorului TVA achitat pentru automobil la momentul procurării. Această sumă este calificată, pentru entitatea din Moldova, drept venit sau diminuare de preț? Cum va fi reflectată în evidența contabilă? Care este regimul fiscal al acestor plăți?

Nu. Subiecții impunerii cu taxa de organizare a licitațiilor și loteriilor pe teritoriul unității administrativ-teritoriale

Ministerul Economiei și Infrastructurii recunoaşte, că ritmul de creștere a PIB-ului va fi mai mic decât cele 4%, prognozate anterior.

Ministerul Economiei şi Infrastructurii comunică că extinderea activității Zonelor Economice Libere (ZEL), în special a proiectelor investiționale în domeniul industriei automotive, lărgirea și diversificarea piețelor de desfacere la export în rezultatul valorificării oportunităților oferite de Acordul de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană, evoluțiile favorabile ale sectorului agricol din anul trecut, precum și sporirea cererii interne și externe față de produsele industriale autohtone au constituit principalii factori care au determinat creșterea industriei cu 8,1% în perioada ianuarie-mai 2018 față de aceeași perioadă a anului precedent.

Restituirea TVA la investiţii capitale este reglementată de art.1011 din Codul fiscal şi Regulamentul privind restituirea TVA, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.93 din 01.02.2013.

Modul de determinare a creșterii și pierderilor de capital se reglementează de cap. 5 „Creșterea și pierderile de capital” din Titlul II al Codului fiscal (CF) și Hotărârea Guvernului cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venit nr.693 din 11.07.2018 (HG nr.693/2018). Potrivit art. 18 lit. e) din CF, creșterea de capital definită la art. 40 alin. (7) reprezintă sursă de venit impozabilă care se include în venitul brut.

La începutul anului 2019, în Republica Moldova 558,4 mii persoane au depăşit vârsta de 60 ani şi peste, ceea ce constituie 20,8% din numărul total al populației cu reședință obișnuită. Circa 60% din numărul total al vârstnicilor sunt femei, fiecare a treia persoană are între 60-64 ani, iar 11,3% sunt persoane care au depășit vârsta de 80 ani, comunică Biroului Național de Statistică. Totodată, conform datelor Casei Naţionale de Asigurări Sociale, la 1 ianuarie 2019, numărul pensionarilor a constituit 703,9 mii persoane, inclusiv 21,4 mii pensionari angajați ai organelor de forță. Circa 75% din totalul pensionarilor sunt cei pentru limita de vârstă – 526,7 mii. Persoanele în vârstă de 60 ani și peste dețin o pondere de 91,0% în totalul pensionarilor pentru limita de vârstă, dintre aceștia 67,7% fiind femei.

La Ministerul Economiei și Infrastructurii a avut loc o întrevedere cu noua Șefă a misiunii Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) în Moldova, Angela Sax. Părţile au pus în discuţie Strategia BERD pentru Republica Moldova pentru anii 2017 – 2020, reformele realizate pentru îmbunătățirea climatului de afaceri și atragerea investițiilor, precum și despre domeniile-cheie de colaborare, cum ar fi dezvoltarea economică, reabilitarea infrastructurii, diversificarea surselor de energie.

În primele opt luni ale anului 2019, veniturile totale ale bugetului de stat au constituit 24 741,1 mil. lei, dintre care veniturile generale și colectate – 24 548,7 mil. lei, iar veniturile proiectelor finanțate din surse externe – 192,4 mil. lei, comunică Ministerul Finanțelor. Comparativ cu perioada similară a anului 2018, veniturile totale ale bugetului de stat sunt mai mari cu 6,2% sau cu 1 438,6 mil. lei în urma creșterii veniturilor generale și colectate cu 6,9%. Partea de cheltuieli în perioada de referință constituie 27 131,5 mil. lei, fiind mai mari cu 14,8% față de perioada similară a anului 2018. Veniturile administrate de către Serviciul Fiscal de Stat, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2018, sunt mai mari cu 3,2%, constituind 11 008,0 mil. lei.

La Chişinău a avut loc reuniunea celei de a XIX Comisii interguvernamentale moldo-belaruse pentru cooperarea comercial-economică, co-prezidate de Mihail Rusîi, viceprim-ministrul Republicii Belarus şi Chiril Gaburici, ministru al Economiei şi Infrastructurii al RM. În cadrul comisiei au fost discutate proiectele în derulare, precum și un sir de inițiative noi – de asamblare a autobuzelor, livrarea medicamentelor, prelucrarea produselor agricole, crearea unui complex integrat de produse lactate în Republica Moldova.

Alexei Repede, Preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Moldoveni de Pretutindeni (AOAMP) şi Valeriu Cosarciuc, Preşedintele Federaţiei Naţionale a Fermierilor din Moldova (FNFM), au semnat Acordul de Colaborare dintre cele două organizaţii. Semnarea acordului a pornit de la necesitatea de a susţine şi a dezvolta sectorul agricol din Republica Moldova, precum şi în vederea extinderii şi dezvoltării relaţiilor de colaborare între AOAMP şi FNFM. Totodată, este nevoie de a crea condiţii favorabile pentru dezvoltarea agriculturii competitive în ţară.

Prin intermediul Programului de Atragere a Remitențelor în Economie „PARE 1+1", gestionat de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM), 27 proiecte investiționale noi create de lucrătorii migranţi sau rudele acestora vor beneficia de susţinere financiară. Aceştia au semnat cu ODIMM contractele de finanțare nerambursabilă în sumă totală de 6,63 mil. lei. Potrivit estimărilor, vor fi create circa 60 de noi locuri de muncă, iar investiţiile cumulative în economia naţională vor constitui 16,54 mil.lei.

Ministerul Finanțelor a comunicat că la concursul pentru funcția de director al Serviciul Vamal s-au înscris 22 candidați, dintre care 21 au depus dosarul în termen (până la 30 septembrie 2019), iar un candidat – după expirarea acestuia. La următoarea etapă, Comisia de concurs va verifica respectarea de către candidați a criteriilor de eligibilitate, aprobate prin Ordinul nr. 117 al ministerului din 2 septembrie curent privind aprobarea Regulamentului de desfășurare a concursului privind selectarea directorului Serviciului Vamal, iar concursul a fost anunțat pe data de 3 septembrie.

În anul 2017 volumul mărfurilor transportate de întreprinderile de transport, feroviar, auto, fluvial şi aerian a crescut cu 23,8% comparativ cu anul 2016, constituind 17,3 mil. tone. Pentru prima dată în ultimii 4 ani volumul mărfurilor transportate pe cale feroviară a înregistrat creșteri.

În Monitorul Oficial din 6 decembrie curent, Serviciul Vamal a publicat Ordinul nr. 525-O din 20 noiembrie 2019 referitor la aprobarea Instrucțiunii cu privire la procedura de înregistrare și revocare a înregistrării exportatorilor în/din sistemul exportatorilor înregistrați (REX). Prevederile ordinului vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2020. Instrucţiunea este elaborată în vederea facilitării comerţului extern şi a simplificării procedurii de certificare a originii preferențiale a mărfurilor.

În Moldova este planificată modificarea regulilor creditării nebancare pentru minimizarea riscurilor îndatorării excesive a consumatorilor persoane fizice și protecția beneficiarilor produselor de creditare. Anunțul a fost făcut de către vicepreședintele Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF) Iurie Filip și șeful direcției generale creditare nebancară de la CNPF, Alina Cebotariova. Ei au menționat că proiectul de lege elaborat de CNPF, care prevede modificări la o serie de acte normative, după consultări și aprobarea de Guvern, va fi remis Parlamentului. Scopul modificărilor propuse este perfecționarea bazei normativ-juridice privind activitatea organizațiilor de creditare nebancară (OCN), pentru protecția drepturilor consumatorilor, dar și ajustarea unor legi din domeniul de reglementare, legate de activitatea organizațiilor de creditare nebancară la prevederile Legii privind organizațiile de creditare nebancară.

În anul 2018, Guvernul1 a creat, în contextul reformei administrației publice centrale, Instituția Publică „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (I. P. CTIF) prin fuzionarea a trei întreprinderi de stat: Fintehinform, Fiscservinform și Vamservinform, care a preluat obligațiile și funcțiile acestor întreprinderi. Pe lângă funcțiile existente ale celor trei entități, Guvernul i-a atribuit instituției create un set de funcții noi, printre care acordarea suportului instituțional în ținerea evidenței contabile în autoritățile și instituțiile bugetare, organizarea instruirilor în domeniile finanțe publice, fiscal, vamal și achiziții publice.

Biroul Național de Statistică informează că, în ianuarie-septembrie 2019, au fost eliberate 2315 autorizaţii de construire, numărul acestora fiind în descreștere cu 8,6% comparativ cu ianuarie-septembrie 2018. Pentru clădiri rezidenţiale au fost eliberate 1444 autorizații (93,5% de la indicatorul anului precedent), iar pentru cele nerezidenţiale – 871 (respectiv, 88,1%). Conform statisticilor, după mediul de rezidenţă, în ianuarie-septembrie 2019, în mediul urban au fost eliberate 1230 autorizații de construire, în scădere cu 6,8% față de aceeași perioadă a anului precedent. În mediul rural sunt eliberate 1085 autorizații, ceea ce constituie cu 10,6% mai puţin față de ianuarie-septembrie 2018.

Pe lângă Ministerul Finanțelor este instituit Consiliul de contabilitate și raportare financiară, misiunea căruia este dezvoltarea continuă și perfecționarea domeniului. Acesta este instituit ca organ consultativ pentru examinarea proiectelor actelor normative în domeniul dat, inclusiv a proiectelor Standardelor Naţionale de Contabilitate, indicaţiilor metodice, regulamentelor, instrucţiunilor şi altor acte normative ce reglementează ținerea contabilității și raportarea financiară. În Monitorul Oficial de astăzi a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 101 din 28 iunie 2019 cu privire la aprobarea componenței nominale a Consiliului de contabilitate și raportare financiară de pe lângă Ministerul Finanțelor.

Epopeea documentării corecte și corespunzătoare a tranzacțiilor economice aferente serviciilor de publicitate și promovare prin intermediul rețelelor de socializare (Facebook și Instagram), dar și prin intermediul altor motoare de căutare precum Google, este mai veche, însă nu pe deplin soluționată. Actualitatea dilemelor legate de acest subiect a revenit în prim-plan odată cu pandemia, când comerțul electronic sau așa numitul e-commerce, a căpătat o dezvoltare și răspândire vertiginoasă, iar magazinele online au apărut ca „ciupercele după ploaie”. Astfel a crescut și cererea de publicitate și promovare online pentru mediul de afaceri autohton.