În ultima perioadă, tot mai frecvente sunt cazurile în care fondatorul întreprinderii de stat sau societății pe acțiuni în care cota statului depăşeşte 50% din capitalul social (statul) solicită majorarea capitalului social cu surplusul din reevaluarea activelor imobilizate. Motivele invocate se bazează pe faptul că entitățile menționate au fost dotate cu imobilizări (în mare parte clădiri, edificii etc.) de către stat, valoarea acestora, consemnată în capitalul social fiind valoarea stabilită la data depunerii în capitalul social al entității (fondării). Ulterior, valoarea de piață a activelor menționate a suferit modificări, de regulă în partea majorării acesteia.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 684 din 11 iulie 2018 a fost aprobat Regulamentul cu privire la evaluarea, administrarea și valorificarea bunurilor infracționale (sechestrate), care a intrat în vigoare din data de 12 octombrie 2018 (în continuare – Regulament), care stabilește principiile, organizarea şi desfășurarea activității de evaluare, administrare şi valorificare a bunurilor infracţionale.

În Registrul de Stat al controalelor a fost publicat Graficul controalelor planificate pentru anul 2019 de către Serviciul Fiscal de Stat. Conform informației făcute publice, controale prin metoda de verificare totală vor fi efectuate de către toate subdiviziunile teritoriale ale autorității fiscale la 882 agenți economici. Amintim că, obiectivul strategic al SFS este promovarea unui nivel sporit de conformare voluntară a contribuabililor. Pentru aceasta sunt applicate măsuri, acțiuni și procedee, scopul cărora este asigurarea deservirii și tratarea corectă a contribuabililor, în funcție de criteriile de risc, care includ și comportamentul fiscal al contrubuabilului. În procesul de selectare a modului tratamentului (de conformare benevolă sau forțată) efectuată analiza detaliată a informației de care dispune fiscul, iar în baza acestora se identifică și sunt evaluate riscurile de conformare.

Baza valorică a activului de capital se determină în conformitate cu prevederile articolului 42 din Codul fiscal. Astfel, conform prevederilor alin. (1) din articolul menționat, bază valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanţelor şi constituie:

Structura financiară a Asociației de economii și împrumut (AEÎ) este cel mai important factor generalizator în determinarea potențialului de creștere, a capacității de a genera avantaje economice, venit, profit și a durabilității financiare generale. Indicatorii ce determină structura financiară a AEÎ exprimă cele mai importante elemente patrimoniale ale acesteia. Structură financiară se consideră eficientă dacă ea asigură AEÎ protecția activelor și creșterea lor reală. Grupa de indicatori E. Eficiența structurii financiare utilizați în sistemul PEARLS estimează activele, datoriile și capitalul propriu și recomandă o structură „ideală” a bilanțului AEÎ:

Comentariul prezintă o analiză sumară a costurilor de corupţie în Republica Moldova, având la bază meta analizele disponibile. Pierderile anuale aduse Republicii Moldova de pe urma actelor de corupţie se cifrează în intervalul 8%-13% din Produsul Intern Brut sau de circa 11,8-17,7 mlrd. lei pentru anul 2016. Aceste sume depășesc toate cheltuielile din 2016 pentru toţi pensionarii și pentru indemnizaţiile de asistenţă socială.

Potrivit art.96 lit.b) din Codul Fiscal, se stabilesc cote reduse a TVA în mărime de:

Curtea de Conturi a realizat o misiune de audit în cadrul Ministerului Sănătăţii, precum şi a unor instituţii subordonate, iar datele Raportului auditului cu genericul Autenticitatea şi concludenţa situaţiilor financiare consolidate ale Ministerului Sănătăţii au fost prezentate în cadrul unui eveniment.

Potrivit art.24 alin.(1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de către contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.

Entitatea comercială reprezintă veriga fără de care nu poate funcționa ciclul economic al unei țări, aceasta manifestându-și contribuția atât în plan economic, cât și social. Din punct de vedere economic, entitatea are rolul de a produce bunuri și/sau servicii, a le comercializa și crea valoare adăugată și, eventual, a obține profit. Din punct de vedere social, aceasta contribuie la satisfacerea necesităților populației prin bunurile și serviciile furnizate, la dezvoltarea civilizației umane prin promovarea progresului tehnico-științific etc.

La însoțirea mărfii pe parcursul transportării acesteia și la transmiterea valorilor materiale spre prelucrare/păstrare la terți fără transmiterea dreptului de proprietate și returnarea acestora va fi utilizat un formular nou – avizul de însoțire a mărfii. Ministerul Finanțelor propune pentru consultări publice proiectul hotărârii de Guvern cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului. Autorii își propun drept scop îmbunătățirea mecanismelor de reglementare a procesului de utilizare a documentelor primare cu regim special de către mediul de afaceri. Conform proiectului, un formular similar este utilizat în țările europene.

Toate PET-urile din Moldova, deșeuri care rămân în mare parte după consumul băuturilor răcoritoare, pot fi reciclate în jumătate de an. Problema majoră constă în faptul că nu are cine să le colecteze și să le sorteze. Aceasta este afirmația lui Vasile Bejenari, fondatorul companiei Gelibert, producător de băuturi răcoritoare din Republica Moldova. Declarația a fost făcută în cadrul conferinței de presă „Daunele de milioane ale reducerii taxei ecologice”, la care au participat mai mulți producători autohtoni. Potrivit președintelui Asociației producătorilor de conserve Speranța Con,Ștefan Golubciuc, pe parcursul a zece ani, în bugetul de stat, au ajuns circa 2,5 mld. lei, bani suficienți pentru crearea unei infrastructuri necesare pentru colectarea, sortarea, reciclarea și utilizarea deșeurilor. Totodată, ultimele inițiative legislative și anume modificările propuse la Legea nr. 1540 din anul 1998, ar duce la pierderi de aproximativ 70 de milioane la bugetul de stat, bani care ar putea, totuși, soluționa problema.

Inspectoratul de Stat al Muncii (ISM) a publicat raportul de activitate pentru trimestrul I al anului curent. Astfel, în primul trimestru al anului 2019, inspectorii de muncă au efectuat 302 controale la entitățile cu un număr de 19292 salariaţi. În sectorul public au fost efectuate 191 controale și 111 – în sectorul privat. Din numărul total, 188 constituie controale planificate (dintre care 137 în sectorul public și 51 în sectorul privat) şi 114 au fost inopinate (din care 54 în sectorul public și 60 în sectorul privat). În urma acțiunilor de inspecție, au fost întocmite procese-verbale de control, în care au fost consemnate 1936 încălcări şi abateri de la prevederile actelor legislative şi normative din domeniul raporturilor de muncă.

Am importat marfa, însă aceasta nu corespune calității – varul nu intra în reacție cu apa. Întreprinderea vânzatoare a întocmit pentru comparator invoice cu minusul costului mărfii necalitative. Acest invoice trebuie prezentat la biroul vamal? Marfa necalitativă o trecem la cheltuieli? La efectuarea urmatoarei operaţiuni de import sa prezentăm în vamă invoice-ul cu minus? Cum să procedam în acest caz din punctele de vedere fiscal, vamal şi contabil?

Donarea unor bunuri în folosul persoanelor fizice se efectuează prin încheierea unui contract de donaţie, în conformitate cu prevederile art. 1198 din Codul civil. În conformitate cu prevederile art. 40 alin. (4) din Codul fiscal, persoana care face o donaţie (donatorul) se consideră că a vîndut bunul donat la un preţ ce reprezintă mărimea maximă din baza lui valorică ajustată sau preţul lui de piaţă la momentul donării.

Entitățile cu capital de stat din RM sunt reprezentate de întreprinderile de stat și de societățile comerciale cu capital integral sau majoritar public, acestea fiind persoane juridice care desfășoară activitate de întreprinzător în baza: bunurilor proprietate de stat transmise în administrare; aportului în capitalul social; proprietăţii obţinute în urma activităţii economico-financiare.

Serviciul Fiscal de Stat continuă acțiunile de conformare voluntară și informare a cetățenilor privind riscurile fenomenului „salariului în plic” și muncii ”la negru”. În acest scop au fost selectați 125 de contribuabili din toate domeniile de activitate economică ale Republicii Moldova (agricultură, comerț, producerea şi comercializarea produselor de panificare şi patiserie, construcție, producerea betonului, hârtiei etc.).

Agenții economici vor putea importa nămol roșu (reziduu de bauxtină) și zgura de furnal. Parlamentul a votat în lectură finală un proiect de lege ce prevede modificări la Legea privind deșeurile. Acestea prevăd completarea tabelului nr. 7 din Lege, ce conține lista materiei primă secundară pasibilă importului cu cele 2 poziții menționate. Potrivit autorilor, proiectul a fost elaborat ca urmare a adresării conducerii SA „Combinatul de ciment din Râbnița” către comisia parlamentară mediu și dezvoltare regională, care s-a confruntat cu problema lipsei nămolului roșu și a zgurii de furnal pe teritoriul RM – deșeuri destinate utilizării în calitate de materie primă secundară în industria de producere a cimentului.

Excluderea sintagmei ”anul fiscal” din art. 19 al Legii nr. 132 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate (Legea nr.132) este propusă în scopul evitării interpretăriii că verificarea declarațiilor de averi și interese se face doar pentru un an fiscal și vizează doar această perioadă, precum și pentru a nu restrânge termenul de control a declarațiilor depuse.

Medicii de familie pot elibera certificate de concediu medical cu durata de la 1 până la 10 zile calendaristice, în una sau mai multe etape, dar certificatul de concediu medical poate fi prelungit la recomandarea medicilor specialiști de profil, în etape succesive de maximum 28 — 31 de zile calendaristice. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale propune pentru consultări publice proiectul hotărârii de Guvern „Cu privire la modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 469/2005”. Documentul a fost elaborat în contextul punerii în aplicare a modificărilor operate în luna noiembrie la Legea nr. 289/2004 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale. Acestea prevăd că, începând cu 1 iulie 2019, vor întra în vigoare reglementările ce țin de stabilirea și plata îndemnizațiilor cu privire la incapacitatea temporară de muncă și celor de maternitate.