În conformitate cu prevederile punctul 4 din Regulamentul cu privire la exploatarea echipamentelor de casă şi de control pentru efectuarea decontărilor în numerar şi/sau prin alt instrument de plată

În Monitorul Oficial din 22 ianuarie 2021 a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 178 din 31 decembrie 2020 privind modificarea şi completarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28 decembrie 2015. În temeiul articolului 11 alineatul (2) din Legea contabilității nr. 113-XVI/2007 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.27-34, art.61), întru ajustarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară

În Monitorul Oficial de astăzi, 31 decembrie 2020, a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 162 din 21 decembrie 2020 privind modificarea şi completarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28 decembrie 2015. În temeiul articolului 11 alineatul (2) din Legea contabilității nr. 113-XVI/2007 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.27-34, art.61), întru ajustarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar,

 Potrivit prevederilor art.104 lit. c1) din Codul fiscal, importul şi/sau livrarea pe teritoriul ţării a mărfurilor, serviciilor destinate proiectelor de asistenţă tehnică, realizate pe teritoriul Republicii Moldova de către organizaţiile internaţionale şi ţările donatoare în limita tratatelor la care aceasta este parte și destinate proiectelor de asistenţă investiţională, finanţate din contul granturilor acordate Guvernului, precum şi din contul granturilor acordate instituţiilor finanţate de la buget, sunt scutite de TVA cu drept de deducere.

Persoanele care traversează frontiera de stat pe sensul de intrare în Republica Moldova vor completa, în mod obligatoriu, fişa epidemiologică, precum şi vor semna declaraţia pe propria răspundere de a respecta regimul de autoizolare de 14 zile, în locurile determinate. în cazul minorilor până la 14 ani, fişa epidemiologică şi declaraţia pe propria răspundere este completată şi semnată de reprezentantul legal sau însoţitorul.   Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică a aprobat noi măsuri de prevenire şi control al infecţiei COVID-19 la traversarea frontierei de stat pe sensul de intrare în Republica Moldova.  

În trimestrul IV al anului 2020 a fost acceptată spre restituire supraplata impozitului pe venit persoanelor fizice (cetățeni) în sumă de 59,6 mil. lei, potrivit datelor publicate de Serviciul Fiscal de Stat. Suma este mai mare cu 4,5 mil. lei comparativ cu aceiași perioadă din anul 2019, când indicatorul a constituit 55,1 mil. lei.   Totodată, pentru anul 2020 suma totală aprobată spre restituire a constituit 114,5 mil. lei, în trimestrul I din anul precedent fiind acceptate spre restituire 4,4 mil. lei, în trimestrul II – 6,4 mil. lei, iar în trimestrul III – 44,1 mil. lei.  

Serviciul Fiscal de Stat anunță că, începând cu data de 13 noiembrie 2020, Sistemul Informațional Automatizat „Cabinetul personal al contribuabilului” va avea un nou design. Acesta va oferi contribuabililor oportunitatea de a  naviga mai facil și rapid. Modificare efectuată în sistem va permite beneficiarilor o conectare automatizată mai interactivă și comodă la serviciile fiscale electronice.   Sistemul „Cabinetul personal al contribuabilului” este disponibil pe pagina oficială a Serviciului Fiscal de Stat - www.sfs.md în partea dreaptă a paginii și are drept obiectiv de bază stimularea interacțiunii contribuabililor cu SFS exclusiv în mediul on-line.

Conform pct. 23, 24 și pct. 25 din Regulamentul cu privire la Registrul unic al echipamentelor de casă şi de control (anexa nr. 1 la Hotărîrea Guvernului nr. 141/2019) bonul de casă, generat în formă electronică şi/sau emis de echipamentul de casă şi de control pe suport de hîrtie, conţine obligatoriu elemente generale pentru toate domeniile de activitate şi specifice în funcţie de domeniul de activitate.

În conformitate cu prevederile art. 42 alin. (1) din Codul fiscal, bază valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanțelor și constituie: a) valoarea activelor de capital procurate; b) valoarea activelor de capital create de contribuabil. În cazul lipsei documentelor de confirmare a valorii bunurilor imobiliare construite cu forţele proprii, baza valorică constituie valoarea de piaţă estimată de organele cadastrale teritoriale;

Sistemul achizițiilor publice din Republica Moldova se confruntă cu anumite provocări ce țin de lipsa personalului calificat, precum și de programe educaționale ce ar spori competențele angajaților din domeniu. În acest context, autoritățile au elaborat și propun pentru consultări publice proiectul ordinului Agenției Achiziții Publice (AAP) cu privire la aprobarea Regulamentului privind certificarea în domeniul achizițiilor publice. Elaborarea cadrului normativ de reglementare a procesului de certificare, stabilirea instituției de învățământ pentru desfășurarea procesului de instruire, a programului de instruire și aprobarea candidaților vor fi puse în sarcina AAP.  

(Continuare. Partea I în nr.  2(65) 2021, partea II în nr. 3(66) 2021) Asociațiile de economii şi împrumut (AEÎ), conform prevederilor art. 7 alin. (1), p. 5 al Legii asociațiilor de economii şi împrumut nr. 139/2007 (Legea nr. 139/2007), în funcție de categoria licenței deținute, suplimentar la serviciile prestate membrilor săi de acordare a împrumuturilor şi a serviciilor aferente împrumuturilor, precum şi acceptarea depunerilor de economii, pot acorda şi alte servicii, cu acordul scris al autorității de supraveghere.

Activitatea caselor de amanet (lombardurilor) este reglementată de Regulamentul cu privire la modul de organizare și funcționare a caselor de amanet (lombardurilor), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 204 din 28 martie 1995.

Libertatea comerțului și activității de întreprinzător, protecția concurenței loiale, crearea unui cadru favorabil valorificării tuturor factorilor de producție este o sarcină importantă a statului, consacrată de Constituția RM . Deși, legislația RM reglementează libertatea stabilirii prețurilor de vânzare, pentru anumite produse de către stat este stabilită o reglementare aparte a prețurilor și tarifelor, reguli speciale de comercializare a acestora. Este vorba de produsele sociale importante, regulile de comercializare a căror le vom expune în cele ce urmează.

Începând cu data de 17 martie 2020, întreprinderea a stabilit șomaj tehnic. Astfel, salariul și indemnizația de șomaj pentru luna martie a fost calculat la 31 martie și achitat la 3 aprilie, iar pentru luna aprilie calculul a fost efectuat la 30 aprilie și achitarea la 4 mai. Obligațiile de declarare și achitare aferente impozitului pe venit, contribuțiilor obligatorii de asistență socială (CAS) și a primelor obligatorii de asistență medicală (PAM) aferente salariului lunii martie și aprilie au fost onorate pentru ambele perioade. Totodată, întreprinderea admite restanțe aferent impozitelor. Este în drept entitatea să solicite subvenționarea obligațiilor aferente indemnizației de șomaj achitate angajaților pentru lunile martie și aprilie, dacă admite restanțe la buget?

În Monitorul Oficial din 12 martie curent a fost publicat Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 93 din 25 februarie 2021 cu privire la modificarea Ordinului IFPS nr. 302 din 3 mai 2012. În temeiul prevederilor art. 1323 alin. (10) din Codul fiscal, precum și întru asigurarea executării prevederilor art. 197 din Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997,

Identificarea  măsurilor suplimentare de subvenționare a locurilor de muncă și încadrare a factorului uman în câmpul muncii în Republica Moldova, precum și susținerea agenților economici, organizațiilor necomerciale în eforturile depuse pentru crearea locurilor de muncă reprezintă necesități caracteristice pieței muncii din țara noastră. Provocările existente pe piața muncii, și anume migrația, îmbătrânirea populației, situația epidemiologică sunt elemente specifice pentru situația actuală, a căror amploare necesită a fi diminuată în limita posibilităților și resurselor financiare disponibile.  

În cadrul desfășurării activității de întreprinzător agenții economici, conform legislației fiscale, cu respectarea anumitor condiții, pot beneficia de dreptul la restituirea TVA. În acest articol vom examina care livrări de mărfuri și servicii pentru export se consideră la aprecierea sumei TVA spre restituire din buget.    Una din condiții este prevăzută la art.101 alin.(5) din Codul fiscal (CF), conform căruia contribuabilul care a efectuat o livrare scutită de TVA cu drept de deducere, iar aceasta a determinat formarea unei depășiri a sumei TVA la valorile materiale, serviciile, față de suma TVA primită sau care urmează a fi primită de la cumpărători (beneficiari) pentru mărfurile, serviciile livrate, are dreptul la restituirea sumei achitate cu care a fost depăşită TVA la valorile materiale, serviciile procurate în limitele cotei-standard a TVA, stabilite la art.96 lit.a), sau cotei reduse a TVA, stabilite la art.96 lit.b), înmulţite cu valoarea livrării, ce se scuteşte de TVA cu drept de deducere. Totodată, menționăm că, pentru a beneficia de dreptul la restituirea TVA, agentul economic trebuie să fie subiect impozabil al TVA, conform art.112 din CF.

În publicația anterioară am prezentat contribuabililor aspecte ce țin de suspendarea activității întreprinderii, iar astăzi vom aminti unele drepturi și obligații ce țin de lichidarea persoanei juridice atât la cererea acesteia, cât și din oficiu sau la decizia instanței de judecată.   Care este modul de lichidare la cererea unei persoane juridice?

În Republica Moldova, o dezvoltare semnificativă a sectorului de asigurări a început din anul 1993, odată cu adoptarea primei legi în domeniu. Pe parcursul anilor, acest sector a suferit modificări și perfecţionări, devenind o importantă componentă economică. Atât activitatea, cât și numărul participanţilor pieţei de asigurări din RM a înregistrat în timp fluctuaţii semnificative rezultate de schimbarea cadrului regulator. Odată cu instituirea, prin Legea nr. 407/2006 cu privire la asigurări (Legea nr. 407/2006), a noilor reguli pe piaţa de asigurări, în special a cerinţelor privind capitalul minim și rezervele obligatorii, numărul companiilor de asigurări s-a redus considerabil ca rezultat al imposibilității de conformare a unora dintre companii la cerința de majorare a capitalului social până la nivelul minim de 15 mil. lei, pentru asigurătorii care practică activitate în categoria „asigurări generale”, și 22,5 mil. lei, pentru cei care practică activitate în categoria „asigurări de viaţă”. Astfel, dacă în anul 2006, în RM activau 321 entități de asigurare, atunci în momentul actual pe piață, conform informațiilor oficiale ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), sunt înregistrate 12 companii2.

În procesul de comercializare a mărfurilor, în special ținând cont de tendințele moderne de încheiere a contractelor complexe, începând cu producătorii mărfurilor și finisând cu consumatorii, la fiecare subiect implicat poate apărea necesitatea de a returna bunurile achiziționate sau de a accepta returnarea bunurilor comercializate anterior.   Izvorul apariției dreptului de retur al mărfurilor poate fi:  – legal – prevăzut de actele normative în vigoare (remedierea, rezoluțiunea sau în unele cazuri revocarea) și este provocat de obicei prin calitatea necorespunzătoare, rebut total sau parțial, neconformități sau vicii ascunse etc.; sau