Banca Națională a Moldovei (BNM) poate micșora și menține artificial cursul dolarului SUA la nivelul de 17 lei pentru 1 dolar, însă pentru aceasta are nevoie de un miliard de dolari din afara rezervelor valutare ale BNM. Declarația a fost făcută de guvernatorul BNM, Dorin Drăguțanu, care a menționat că acești bani ar trebui să vină în țară sub formă de investiții străine directe și venituri de la export, notează NOI.md.

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare (MAIA), Ministerul Mediului şi Proiectul Băncii Mondiale Agricultură Competitivă în Moldova (MAC-P) au lansat astăzi la Chişinău două Programe de granturi pentru producătorii agricoli în cadrul Proiectului “Agricultura competitivă în R. Moldova”, informează MOLDPRES. Primul program, de granturi privind facilitarea accesului la pieţele de desfacere, este realizat de MAIA şi are un buget de 7 mln de dolari SUA.

Raiffeisen Bank (RBI) a înregistrat o pierdere consolidată de 493 de milioane de euro anul trecut, în condiţiile în care, în 2013, profitul s-a situat la 557 de milioane de euro, banca anunţând că va renunţa la operaţiunile din Slovenia şi Polonia, pentru a-şi consolida capitalul.

Pentru că în curând se face un an de când Federaţia Rusă şi-a închis piaţa pentru vinurile moldoveneşti, iar restricţiile nu sunt nici pe departe de ordin temporar cum declara Moscova la început, e timpul pentru a trage linie şi a vedea cum se mai simte industria vinicolă, dar mai ales ce măsuri trebuie întreprinse pentru a salva vinificatorii, aflaţi la un pas de un colaps financiar.

Tot mai multe cumpărături efectuate de către persoanele fizice din Moldova sunt achitate prin utilizarea cardului bancar, în loc de numerar, fie acestea efectuate în țară, fie în afara ei. Deși în general prețul pe care îl plătești folosind un card bancar este similar cu cel plătit în numerar, află că indirect utilizarea cardului bancar implică unele costuri suplimentare.

Pe parcursul lunii ianuarie a acestui an oferta de valută străină din partea persoanelor fizice a fost de două ori mai mică față de cererea din partea agenților economici. Deficitul de valută a depășit 100 milioane de dolari și a fost acoperit de intervențiile Băncii Naționale prin vânzare de valută străină.

В 2014 г. в Молдове было осуществлено 62 эмиссии акций на сумму 1 млрд 249,59 млн леев, что на 299,53 млн леев (31,53%) больше, чем в 2013 г. Как отмечается в сообщении Национальной комиссии по финансовому рынку, при этом иностранные инвестиции составили 843,19 млн леев (67,48% от общего объема инвестиций за указанный период). При этом объем иностранных инвестиций вырос за прошедший год на 72,2% — с 489,62 млн леев в 2013 г. до 843,19 млн леев в 2014 г.

Banca Națională a Moldovei (BNM) a relatat despre tendințele contradictorii de pe piața valutară a țării în luna februarie 2015, cînd oferta netă de valută străină de la persoanele fizice a acoperit în proporție de doar 12% cererea netă de valută străină din partea persoanelor juridice, iar decalajul dintre cerere și ofertă a fost acoperit parțial de BNM prin intervenții nete de vînzare a 122,9 milioane de dolari SUA, informează Noi.md.

Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional au finalizat evaluarea sectorului financiar al Republicii Moldova în cadrul unui program al acestor două instituţii financiare internaţionale. Şedinţa de încheiere a programului a avut loc miercuri la Banca Naţională a Moldovei (BNM), informează MOLDPRES. Timp de două săptămîni urmau să fie supuse evaluării, în special supravegherea sectorului financiar, guvernarea corporativă, gestionarea situaţiilor de criză, dezvoltarea pieţei de capital.

Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional au finalizat programul de evaluare a sectorului financiar al Republicii Moldova (FSAP), menţionînd progresele înregistrate de ţara noastră şi oferind recomandări pentru neutralizarea sau diminuarea riscurilor din sectorul financiar, relatează NOI.md.

Economia mondială este ameninţată de o nouă criză provocată de un mix otrăvitor de datorii suverane în creştere rapidă şi stagnare economică din cauza inflaţiei lente, avertizează Centrul Internaţional de Cercetări Monetare şi Bancare, o fundaţie care are ca scop schimbul de idei între academicieni, sectorul financiar şi băncile centrale. Statele nu au început încă să îşi plătească datoriile acumulate în urma crizei financiare, astfel că raportul dintre datorii (publice + private) şi PIB la nivel mondial a crescut de la 160% în 2001 la aproape 200% în 2009, după izbucnirea crizei, şi la 215% în 2013.

Băncile din zona euro se împrumută reciproc pentru prima dată după izbucnirea crizei economice mondiale la dobânzi mai mari decât cele de referinţă stabilite de Banca Centrală Europeană (BCE), ceea ce sugerează că acestea revin la comportamentul de dinaintea crizei chiar dacă economia a rămas vulnerabilă. Nivelul mai ridicat al do­bânzilor creditelor inter­bancare poate fi un semn de normalizare din perspectiva unei economii în fază de recuperare, însă riscă să majoreze prea rapid costurile de finanţare pentru com­panii şi gospodării, ceea ce ar pune în pericol revenirea economică, scrie Bloomberg.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) prognozează că în acest an Republica Moldova va înregistra o creştere economică de 3,5 la sută, urmată de un avans de 4,5 la sută în 2015, informează MOLDPRES cu referire la raportul World Economic Outlook, publicat marţi de instituţia financiară internaţională. FMI a revizuit în scădere previziunea de creştere de la 4,0 la sută cît anticipa în octombrie. Creşterea estimată pentru anul 2014 urmează un avans de 8,9 la sută înregistrat în 2013, cînd Republica Moldova a avut una din cele mai puternice creşteri economice din Europa.

Urmare a lipsei de progrese înregistrate de către Bosnia şi Herţegovina la capitolul prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, la 12 decembrie 2014 Comitetul MONEYVAL al Consiliului Europei a adoptat declaraţia privind menţinerea măsurilor de precauţie sporită în privinţa acestei ţări.

Investitorii chinezi, care s-au plictisit investind în marile bănci europene în timpul crizei financiare, se reorientează spre ţinte mai mici: companii financiare mici şi cu probleme, scrie The Wall Street Journal. În ultimele luni s-a făcut remarcată creşterea unor acorduri de mărimea unui „dumicat“, în special pe pieţele europene mai mici, în condiţiile în care firmele europene s-au întors pe tăcute în Europa pentru a se diversifica şi pentru a profita de preţurile mici.

Pentru astăzi, Banca Națională a stabilit un curs de 16 lei și 86 de bani pentru un dolar, cu 10 de bani mai mult decât la sfârșitul săptămânii trecute. Este vorba despre cea mai înaltă cotaţie a dolarului de la punerea în circulaţie a leului moldovenesc.

Tendinţe îngrijorătoare se atestă în economia moldovenească în primele trei luni ale acestui an, constată Centrul Analitic Independent „Expert Grup” în ultimul număr al publicaţiei „Realitatea Economică”, informează MOLDPRES.

Elveţia, un stat ale cărui active financiare sunt luate cu asalt de investitori, şi-a asigurat săptămâna aceasta cele mai mici costuri de finanţare din lume prin obligaţiuni cu scadenţa la zece ani, în timp ce alte ţări europene se pot finanţa pe termen mai scurt la dobânzi ultrareduse sau chiar negative. Pentru unii analişti situaţia este înspăimântătoare deoarece le aminteşte de cei 20 de ani de deflaţie care au îngheţat creşterea economică în Japonia.

Transferurile către persoanele fizice (rezidente şi nerezidente) prin băncile din Republica Moldova au crescut, în primul semestru al acestui an, cu aproape 8 la sută şi au depăşit nivelul dinaintea crizei financiare din anul 2009 cu peste 10 milioane de dolari SUA, informează MOLDPRES cu referire la datele Băncii Naţionale a Moldovei (BNM).

Potrivit comunicatului emis de Banca Națională rata de bază va fi majorată cu 2%. Aceasta este a doua majorare a ratei de bază în luna decembrie. De asemenea este prevăzută și o majorare pentru creditele și depozitele overnight. Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei, în cadrul şedinţei din 29 decembrie 2014 majorează rata de bază aplicată la principalele operaţiuni de politică monetară pe termen scurt cu 2.0 %, de la 4.5 până la 6.5 la sută anual.