În acest articol vom examina prețul de transfer drept o chestiune fiscală, de reglementare a impozitării directe la nivelul persoanelor juridice, în contextul încorporării acestuia în normele CF al Republicii Moldova prin prisma practicii internaționale și tendințelor actuale globale în domeniu. Cu toate că întreprinderile trebuie să-și stabilească prețurile tranzacțiilor internaționale intra-grup în vederea propriilor scopuri financiare interne și de control, practicile lor în problema prețurilor de transfer devin un element important în relațiile lor cu țările de origine (mamă) și gazdă, din cauza implicațiilor fiscale ale prețurilor mărfurilor și serviciilor.

Guvernul portughez va oferi, începând din luna aprilie, 60 de automobile de lux pe an într-o loterie pentru cetăţenii corecţi, transformând bonurile fiscale în bilete de concurs, campanie prin care speră să reducă puternic evaziunea fiscală şi să pună piedică economiei subterane. Guvernul încurajează astfel cetăţenii consumatori să ceară peste tot, la cafenele, ateliere auto sau coafeze, bonuri fiscale inscripţionate cu numărul personal de identificare fiscală, sperând să obţină ajutorul populaţiei în lupta împotriva evaziunii fiscale şi economiei subterane, estimată la aproape 20% din PIB, potrivit Financial Times.

Documentul are la bază 11 obiective, printre care majorarea ratei de ocupare a forței de muncă, reducerea ratei șomajului, crearea locurilor de muncă prin promovarea spiritului de întreprinzător, prevenirea și eliminarea de pe piața muncii a oricăror forme de discriminare. Un alt obiectiv este managementul impactului migrației asupra pieței forței de muncă pentru atenuarea consecințelor negative și intensificarea efectelor pozitive ale fenomenelor în cauză.

Primele semne ale revenirii economiei cipriote se văd la orizont la mai puţin de un an de când ţara a avut nevoie de sprijinul de urgenţă al aşa-numitei “Troici“ formate din Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Centrală Europeană, scrie The Telegraph. În Cipru nu au existat revolte, iar cei 840.000 de locuitori s-au arătat uniţi, solidaritate determinată de faptul că s-au făcut sacrificii şi la vârf. Miniştrilor li s-a tăiat remuneraţia cu 45%, în timp ce salariile angajaţilor cel mai prost plătiţi din sectorul public au fost reduse cu doar 6,5%. Cei care câştigau sub o mie de euro pe lună au fost cruţaţi.

Încrederea investitorilor în economia Germaniei a crescut în decembrie pentru a cincea lună consecutiv, la maximul ultimilor şapte ani, confirmând redresarea celei mai mari economii din Europa. Indicele privind aşteptările investitorilor şi analiştilor pentru următoarele şapte luni a urcat de la 54,6 puncte în noiembrie la 62 de puncte în decembrie, cel mai ridicat nivel după aprilie 2006, fiind peste aşteptările analiştilor, relatează Bloomberg.

Spiritul de la Bretton Woods ne va ajuta să creăm un regim internaţional eficient care ar presupune reguli pentru realinierea monedelor majore şi pentru a descuraja destabilizarea fluxurilor de capital, reintroducerea legislaţiilor de tipul Glass Steagall şi măsuri pentru restructurarea şi simplificarea sectorului financiar. Dar aceasta este o provocare uriaşă într-o lume multipolară, în care coordonarea politicilor este dificilă, scrie Daniel Dăianu într-un articol publicat de ziarul francez Les Echos, printre cele mai populare din ţară.

Investiţiile în achiziţii de proprietăţi imobiliare în Europa Centrală şi de Est (ECE) au crescut anul trecut cu 31%, la peste 10 miliarde de euro, Polonia şi Rusia fiind principalii beneficiari, cu peste 80% din total, în timp ce România se află pe locul 5 din nouă pieţe analizate de CBRE. România a atras, potrivit companiei de consultanţă imobiliară CBRE, 229 milioane de euro, în creştere cu aproape 25% faţă de 2012.

Prin prezenta, în atenţia contribuabililor se aduce la cunoştinţă despre abrogarea Ordinului Ministerului Finanţelor cu privire la aplicarea Convenţiilor (Acordurilor) pentru evitarea dublei impuneri încheiate de Republica Moldova cu alte State nr.38 din 27 martie 2008, prin Ordinul al Ministerului Finanţelor nr.177 din 11 decembrie 2013.

istemul financiar elen are nevoie de capital suplimentar de aproape 20 de miliarde de euro, potrivit unor estimări ale Fondului Monetar Internaţional (FMI) obţinute de Financial Times, în timp ce Banca Greciei consideră că sunt necesare fonduri de mai puţin de 6 miliarde de euro. Cele mai mari patru bănci din Grecia — National Bank, Alpha Bank, Piraeus Bank şi Eurobank — sunt prezente şi în România.

Joseph Stiglitz, laureat al Premiului No­bel pentru economie, analizează într-un articol publicat de CNBC dificul­tăţile cu care se confruntă societatea şi concluzionează că acestea sunt rezul­tatul politicilor greşite ale guvernelor, iar cei care trebuie să se adapteze la standardele de viaţă în scădere sunt cei mulţi, cetăţenii. El subliniază că există alternative la aceste politici deficiente, dar ele „nu vor fi găsite“ în nepăsarea unor elite satisfăcute, care acumulează venituri tot mai mari.

Prognoza economică revizuită pentru ani 2014-2016 a fost prezentată în cadrul Consiliului Consultativ al Ministerului Economiei, cu participarea reprezentanților asociațiilor de business, analiștilor economici, reprezentanți ai instituțiilor publice, etc.

Italia doreste ca UE sa fie un spatiu unitar, fara fracturi intre statele din zona euro si cele care nu apartin inca acestui spatiu, a declarat, vineri, vice-ministrul pentru Afaceri Externe, Marta Dassu, aflata in vizita la Bucuresti in perspectiva viitoarei Presedintii italiene a UE.

Radio Europa Liberă: Ministrul finanţelor Anatol Arapu răspunde întrebărilor Valentinei Ursu. Guvernul a aprobat ieri proiectul bugetului pe 2014, care prevede o creştere a veniturilor cu 14,1% dar şi a cheltuielilor, cu 18,9%, faţă de anul curent. În aceste condiţii, deficitul bugetar nu va depăşi totuşi 2,3% din PIB. Între altele, se prevede o creştere a cheltuielilor pentru educaţie, cu 80% faţă de anul curent. Iar cele pentru asistenţa socială vor fi majorate cu aproape 18%. Într-un interviu cu Europa Liberă, ministrul finanţelor, Anatol Arapu, explică de ce se poate vorbi de un buget „conservator şi realist”, chiar şi pentru un an electoral:

Încasările Greciei din turism vor creşte anul următor cu 13%, la nivelul record 13 miliarde de euro, estimează principala organizaţie a companiilor elene de profil, sporind astfel şansele economiei de a ieşi din recesiune în 2014, conform aşteptărilor guvernului şi instituţiilor internaţionale. Prerezervările pentru sezonul de vară din Marea Britanie au crescut cu 10%, indicând un număr mai mare de turişti anul următor, a declarat şeful organizaţiei, Andreas Andreadis, pentru agenţia Reuters, citată de cotidianul elen Kathimerini.

Irlanda va deveni la jumătatea lunii decembrie prima ţară din zona euro care va încheia programul de salvare convenit cu Uniunea Europeană şi FMI, potrivit premierului Enda Kenny, care a început în februarie negocieri în acest sens cu troica creditorilor, scrie Ziarul Financiar.

Bugetul Franţei pentru 2014, anunţat miercuri, prevede reduceri «neprevăzute» de cheltuieli publice în valoare de 15 mld. euro, necesare pentru reducerea deficitului bugetar, dar criticate atât de politicienii de stânga pe motiv că «provoacă suferinţă poporului», cât şi de cei de dreapta pe motiv că sufocă şansele creşterii economice.

Euro este prea puternic, prea german, în loc să fie un pic mai italian sau francez, a declarat ministrul industriei din Franţa, Arnaud Montebourg, într-un apel către Banca Centrală Europeană (BCE) pentru deprecierea monedei, care ar face companiile europene mai competitive la nivel global.

PwC va investi 60 de milioane de dolari in Europa Centrala si de Est (CEE) in urmatorii trei ani pentru a-si extinde gama de servicii, pentru dezvoltarea profesionala a specialistilor sai si pentru a-si intari pozitia pe piata serviciilor de consultanta profesionala.

Băncile centrale riscă să provoace bule speculative pe piaţa de capital şi cea imobiliară, prin măsurile de stimulare economică, fiind mai uşor să susţină creşterea preţurilor acţiunilor şi locuinţelor decât să prevină încetinirea inflaţiei sub ţintele stabilite, relatează Bloomberg. Scăderea preţurilor, de la benzină şi până la cafea, poate fi o veste bună pentru cumpărători, dar dezinflaţia îngreunează rambursarea datoriilor şi creşterea profiturilor. Cel mai mare pericol este atunci când dezinflaţia (scăderea ratei inflaţiei) devine deflaţie (scădere prelungită şi generalizată a preţurilor), situaţie în care populaţia amână achiziţiile în aşteptarea unor preţuri mai mici, iar companiile amână investiţiile şi angajările, din cauza scăderii cererii pentru produsele lor.

Băncile europene încep să caute din nou oportunităţi de achiziţii pentru a se extinde la nivel internaţional, chiar dacă resimt încă efectele crizei financiare, potrivit cotidianului Wall Street Journal. Şefii unor bănci din Spania şi Italia, ţări afectate puternic de criza economică, au anunţat că au în vedere posibile preluări în străinătate. În Franţa, oficiali ai băncii centrale au transmis, în conversaţii private, instituţiilor de credit să analizeze posibile achiziţii în sudul Europei, a declarat o sursă apropiată situaţiei, citată de Wall Street Journal.