Se consideră finisată repatrierea mijloacelor bănești în cazul în care în contractul de export valuta contractuală este dolari SUA/euro, în declarațiile de export de asemenea este indicată valută străină, iar nerezidentul, în adresa căruia se efectuează exportul de mărfuri, achită marfa dată în lei moldovenești?     Potrivit prevederilor art. 2 din Legea nr. 1466/1998 privind reglementarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacțiile economice externe, repatrierea mijloacelor bănești reprezintă încasarea de la

Persoana fizică X deține în proprietate un apartament, procurat în anul 2015 la costul de 450 mii lei. Acesta nu este locuința de bază. Pe data de 3 octombrie 2018, în baza contractului de vânzare-cumpărare, persoana fizică respectivă vinde acest apartament la prețul de 650 mii lei. Cum își va determina persoana fizică X obligațiile fiscale aferente impozitului pe venit pentru tranzacția respectivă?   Proprietatea privată (bunul imobil) nefolosită în activitatea de întreprinzător, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal (CF), se consideră activ de capital. Totodată, potrivit art. 18 lit. e) din CF, creșterea de capital definită la art. 40 alin. (7) reprezintă sursă de venit impozabilă, care se include în venitul brut.

Ministerul Finanțelor anunță, ca inițiativa recent lansată de creditare a tinerilor antreprenori din fondurile pentru dezvoltare a fost susținută de 9 instituții financiare participante intermediare, cu care a semnat acorduri de colaborare. Potențialii beneficiarii de împrumuturi pot depune cereri la următoarele instituții financiare: • Moldindconbank • Mobiasbanca – Groupe Societe Generale • Moldova-Agroindbank

Pentru persoanele fizice (cetăţeni ai Republicii Moldova, cetăţeni străini şi apatrizi, inclusiv membri ai societăţilor şi acţionari ai fondurilor de investiţii) care au obligația de a prezenta Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Formularul CET18), aprobat prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.150 din 05.09.2018 și de a achita impozitului pe venit pentru anul 2019, termenul limită constituie 29 mai 2020. (pct. 26 alin. (3) al Dispoziției Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova nr.3 din 23 martie 2020).

În componența nominală a Consiliului Național pentru parteneriatul public-privat (CNPPP) vor fi incluși directorul general al Agenției Proprietății Publice (APP), care va fi președinte al Consiliului, directorul Agenției Servicii Publice, președintele Asociației Băncilor din Moldova, precum și secretarii generali de stat din cadrul ministerelor. Guvernul a aprobat în cadrul ședinței din 28 noiembrie 2018 proiectul hotărârii privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 245 din 19.04.2012 cu privire la Consiliul Național pentru parteneriatul public-privat.

Ieri, 25 martie, a expirat termenul-limită de prezentare a Declarației cu privire la impozitul pe venit pentru persoanele juridice, dar și persoanele fizice care practică activitate de întreprinzător și persoane fizice care desfășoară activitate independentă. Tot ieri a expirat termenul de achitare a impozitului pe venit calculate de aceste persoane. Conform datelor prezentate de Ministerul Finanțelor, la 25 martie 2019 au fost înregistrate încasări record la bugetul de stat: 675 mil. lei, comparativ cu 510 mil. lei acum un an. În această zi articolele în care sunt reflectate aspectele de perfectare și prezentare a formularelor privind impozitul pe venit, care au fost plasate pe paginile Publicației Periodice ”Monitorul Fiscal FISC.md” în luna martie 2019, au fost solicitate de 13250 contribuabili, care au acumulat 33760 vizualizări. Astfel, numărul utilizatorilor, doar într-o singură zi, a sporit cu circa 30%.

În acest articol sunt examinate principalele întrebări privind modificările normative efectuate începând cu 1 ianuarie 2021 ce vizează impozitarea veniturilor obținute din dobânzile aferente valorilor mobiliare de stat (în continuare - VMS)  și cele achitate de bănci, asociaţii de economii şi împrumut, precum şi de emitenţii de valori mobiliare corporative.   Ce acte normative reglementează impozitarea veniturilor obținute din dobânzi?   Dobânzile aferente VMS  

Ministerul Finanțelor propune transmiterea către Ministerul Economiei și Infrastructurii realizarea politicilor statului în domeniul organizării și desfășurării jocurilor de noroc. Proiectul este propus spre consultare publică. În nota documentului se menționează că domeniul jocurilor de noroc este unul specific, care nu are tangențe cu politicile sectorului finanțelor publice elaborate și promovate de Ministerul Finanțelor. Astfel, ținând cont de faptul că jocurile de noroc reprezintă o activitate de întreprinzător, iar politica în domeniul antreprenoriatului este elaborată și promovată de Ministerul Economiei și Infrastructurii, se atestă necesitatea de preluare a acestei competențe de către ministerul vizat.

Cele mai importante modificări ale legislației au fost discutate în cadrul celei de-a VI-a ediții a conferinței privind legislația muncii, organizată de HR Portal. În cadrul evenimentului au fost prezentate noile prevederi ale Legii privind indemnizațiile pentru incapacitatea temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale, conform căreia, din 1 iulie 2019, indemnizațiile se vor stabili de către angajator pentru primele cinci zile calendaristice din mijloacele financiare proprii, dar nu mai mult de 15 zile calendaristice cumulative pe parcursul unui an, în temeiul certificatului medical, prezentat pe suport de hârtie în original sau copie.

În conformitate cu prevederile art. 901 alin (33) din Codul fiscal fiecare plătitor de cîştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărime de 12% din cîştigurile de la jocurile de noroc, cu excepţia cîştigurilor de la loterii şi/sau pariuri sportive, în partea în care valoarea fiecărui cîştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1) din Codul fiscal.

Partea I

Persoanele fizice care desfășoară activitate profesională în cabinetele individuale ale medicilor de familie vor ține contabilitatea în conformitate cu Legea contabilității și raportării financiare. În Monitorul Oficial din 12 decembrie curent a fost publicată Legea nr.302 din 30 noiembrie 2018 pentru modificarea unor acte legislative. Astfel, Legea contabilității și raportării financiare este completată cu un punct nou, conform căruia prevederile acesteia se aplică și cabinetelor individuale ale medicilor de familie.

În anul 2019, autoritățile își propun asigurarea consolidării capacităţilor administrative prin reducerea fragmentării structurii administrativ-teritoriale şi/sau dezvoltarea formelor teritoriale de alternativă de prestare a serviciilor publice. Aceast obiectiv este prevăzut în proiectul Planului de acțiuni pe anii 2019-2020 pentru implementarea Strategiei privind reforma administraţiei publice pentru anii 2016-2020. Documentul este propus spre consultare publică de Cancelaria de Stat.

  În conformitate cu prevederile art.19 lit.a) din Codul fiscal, facilităţile impozabile acordate de angajator includ plăţile acordate salariatului de către angajator pentru recuperarea cheltuielilor personale, precum şi plăţile în favoarea lucrătorului, efectuate altor persoane, cu excepţia plăţilor în bugetul asigurărilor sociale de stat şi a primelor de asigurare obligatorie de stat, a plăţilor menţionate la art.24 alin.(20) din Codul fiscal, precum şi a plăţilor aferente cheltuielilor suportate şi determinate de angajator pentru transportul, hrana şi studiile profesionale ale angajatului, conform modului stabilit de Guvern. 

Sintagma profit/pierdere din anexa nr. 1 la formularul tipizat ONG17 va fi înlocuită cu termenul excedent net/deficit net, iar noțiunea venitul scutit de impozitare va fi substituită cu excedentul net scutit de impozitare. Ministerul Finanțelor propune spre consultări publice proiectul ordinului cu privire la modificarea și completarea Ordinului Ministrului Finanțelor nr.08 din 15 ianuarie 2018. Proiectul are drept scop perfecționarea prevederilor ce țin de formularul aferent Declarației cu privire la impozitul pe venit pentru organizațiile necomerciale și modul de completare a acesteia.

Platforma de decizie a Secretarilor generali de stat din procesul de coordonare a asistenței externe ar putea fi exclusă. Un proiect de hotărâre de Guvern, ce prevede îmbunătățirea și optimizarea procesului de coordonare a asistenței externe, este propus spre consultare de Ministerul Finanțelor.

Consiliul Concurenței a făcut publică Decizia Plenului consiliului nr. ASER-13 din 7 martie 2019, prin care constată că măsura de sprijin acordată sub formă de reducere a venitului impozabil cu o sumă calculată prin înmulţirea salariului mediu lunar pe ţară din anul precedent anului fiscal de gestiune la creşterea numărului mediu al salariaţilor în anul fiscal de gestiune faţă de anul precedent, dar nu mai mare de venitul impozabil prevăzută la art. 24 alin. (16) din Legea nr. 1164 din 24.04.1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului Fiscal al Republicii Moldova, nu constituie ajutor de stat în sensul art. 3 al Legii nr. 139 din 15.06.2012 cu privire la ajutorul de stat și urmează a fi exclusă din lista schemelor de ajutor de stat existente, care se prezintă anual Consiliului Concurenței de către Serviciul Fiscal de Stat.

Criza cauzată de COVID-19 a impus mai multe provocări, inclusiv pentru domeniul fiscal, atât la nivel local, cât și internațional. Cele mai importante aspecte ale fiscalității și activității economice sunt puse în dezbateri pe parcursul zilelor de 17-18 septembrie în cadrul Conferinței internaționale cu tematică fiscală e-TAXCON’20 organizată de Camera de Comerț Americană din Moldova (AmCham Moldova). Astăzi au fost desfășurate primele secțiuni.   Directorul executiv al AmCham Moldova, Mila Mailarău, a menționat că Conferința este dedicată atât comunității profesioniștilor din cadrul comunității de afaceri, cât și autorităților publice, mediului academic și științific, precum și comunității partenerilor de dezvoltare și are ca scop asigurarea unei platforme interactive pentru specialiștii din domeniu.

Publicația noastră a adus la cunoștința utilizatorilor faptul publicării de către Casa Națională de Asigurări Sociale a particularităţilor calculării şi achitării contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii în anul 2019. În același document este expres indicat că contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii se consideră achitate din momentul încasării acestora la contul Ministerului Finanţelor – Trezoreria de Stat, iar pentru asigurarea achitării şi evidenţei plăţilor la bugetul public naţional prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanţelor în anul 2019,

Cheltuielile agenților economici se permit spre deducere în cazul în care acesta va confirma documentar că cheltuielile respective au fost efectuate în cadrul activității de întreprinzător și corespund prevederilor expuse la art. 24 alin. (1) din Codul fiscal și pct. 26 din anexa nr.1 la Hotarîrea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018.