În anul 2018 Republica Moldova a exportat produse și servicii în valoare de 2,7 miliarde USD, înregistrând o creștere de 11,8% față de anul precedent. Tendințele la nivel mondial, așteptările, dar și viitoarele acțiuni ale autorităților legate de exporturi au fost discutate la Pro Export Forum 2019. Evenimentul anual, care constituie o platformă de discuții dintre autorități, agenți economici din toate sectoarele economiei, importatori, exportatori, finanțatori experți din țară, dar și de peste hotare, a fost organizat în premieră sub umbrela „Moldova Business Week”. Pe parcursul unei zile, invitații și participanții au pus accent pe instrumentele inovative care pot fi aplicate de producătorii noștri pentru a cuceri noi piețe, pentru a-și promova mai eficient propriile produse, dar și pentru a crește volumul exporturilor.

Stimați cititori, anunțăm că în curând va ieși de sub tipar o nouă ediție a revistei „monitorul fiscal FISC.md”. În nr. 4(59) venim cu o serie de articole în care, cu siguranță, veți găsi răspunsuri la întrebările cu care vă confruntați, inclusiv la unele situații ce au apărut în activitățile Dvs. ca urmare a declarării stării de urgență în legătură cu pandemia COVID-19. Totodată, începând cu această ediție, în „monitorul fiscal FISC.md” veți putea citi articole ce țin de legislația muncii, într-o rubrică dedicată exclusiv acestui domeniu. Astfel, în numărul din iunie vă propunem următoarele trei articole elaborate de autorul nostru Olga Donciu:

Restricțiile teritoriale curente de activitate a asociațiilor obștești și cele ce se referă la anumite categorii de persoane, care în prezent nu pot fi fondatori, membri sau conducători în organizații necomerciale – funcționarii publici, persoanele ocrotite, nerezidenții și persoanele juridice, vor fi eliminate. Parlamentul a votat în prima lectură proiectul legii cu privire la organizațiile necomerciale, care vine să substituie actuala lege a asociațiilor obștești.

În ediția nr. 5(60) este publicat un interviu realizat cu Directorul interimar al Serviciului Fiscal de Stat, Ludmila Botnari.   - La 1 iulie Serviciul Fiscal de Stat a marcat 30 de ani de activitate. Pe parcursul acestei perioade, autoritatea fiscală națională a trecut prin mai multe reforme structurale.În opinia Dumneavoastră, ce a stat la baza creării unei structuri eficiente ce reușește să promoveze o administrare fiscală echilibrată?

Peste 50 de studenți de la facultatea tehnologii informaționale și statistică economică a Academiei de Studii Economice a Moldovei (ASEM) au participat ieri la o întâlnire cu responsabili din cadrul Centrului de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF), la care au fost prezentate domeniile în care activează CTIF, specificul muncii specialiștilor IT, ofertele de posturi vacante și beneficiile oferite tinerilor specialiști de către instituție. Evenimentul face parte dintr-un șir de acțiuni pe care CTIF și le propune pentru a intensifica comunicarea cu studenții de la facultățile de profil ale instituțiilor de învățământ superior din țară și a le prezenta oportunitățile de a-și începe cariera la o instituție care administrează și dezvoltă cele mai mari și complexe sisteme informaționale în domeniul finanțelor publice.

Contribuabilul SRL „X” a achitat impozitul pe bunurile imobiliare pentru 2017 la 10 iunie 2017 în sumă de 850 lei, dar nu a prezentat darea de seamă (forma BIJ 17) în termen.

În conformitate cu art.20 lit. i) din Codul Fiscal (CF), patrimoniul primit de către persoanele fizice cetăţeni ai Republicii Moldova cu titlu de donaţie sau de moştenire cu excepţia donaţiilor efectuate conform art.901 alin.(31), reprezintă venit neimpozabil. Ținând cont de norma expusă, pentru ca proprietatea moștenită să nu fie supusă impozitării, moștenitorul trebuie să fie cetățean al Republicii Moldova la momentul acceptării moștenirii. Astfel, este necesar să examinăm apariția obligațiilor fiscale reieșind din următoarele aspecte: 1. momentul acceptării moștenirii; 2. momentul considerării persoanei fizice drept cetățean al RM.

Casa Națională de Asigurări Sociale a publicat Regulamentul cu privire la restituirea sumelor indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă rezidenţilor parcurilor pentru tehnologia informaţiei. Documentul stabileşte modul de restituire a sumelor plătite de angajatorii rezidenţi ai parcurilor IT angajaţilor săi, ale căror sursă de finanţare este bugetul asigurărilor sociale de stat. Conform Regulamentului, plătitorul va solicita restituirea sumelor din BASS prin depunerea unei cereri la Casa teritorială de asigurări sociale (CTAS), în raza căreia este înregistrat.

Începînd cu 25.04.2014

Angajații Serviciul Fiscal de Stat, în comun cu cei de la Agenția Națională Transport Auto și Inspectoratul Național de Patrulare au descins astăzi, 27 septembrie 2019, în mai multe locații din raza mun. Chișinău pentru a verifica conformarea transportatorilor auto de pasageri în regim taxi la legislația fiscală. Acțiunea face parte din cadrul operațiunilor ordinare desfășurate cu regularitate, care au drept scop combaterea activității ilicite și a evaziunii fiscale.

«Каждый человек имеет право на экологически безопасную для жизни и здоровья окружающую среду, а также на безопасные продукты питания и предметы быта» (ст. 37 Конституции РМ «Право на благоприятную окружающую среду). Бюджетно- налоговая политика на 2021 г., широко обсуждаемая экспертами и обществом, предусматривает стандартизацию ставок налога на прибыль; увеличение льгот для физических лиц, в частности, льгот для иждивенцев на 50%; снижение с 18% до 12% ставки подоходного налога для лиц, работающих в сфере юстиции; продление срока применения льгот по налогу на прибыль для ИТ-сектора;

Începând cu 1 ianuarie 2018, prin Legea nr. 288 din 15 decembrie 2017 cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative, a fost abrogat art.511 din Codul fiscal, care prevedea că instituțiile medico-sanitare publice și private se scutesc de impozitul pe venitul obținut din activitatea prestărilor de servicii medicale legate de realizarea Programului unic al asigurării obligatorii de asistență medicală. Astfel, ca urmare a modificărilor, instituțiile medico-sanitare private sunt obligate să își onoreze obligațiile fiscale privind impozitul pe venit obținut din activitatea prestărilor de servicii medicale, inclusiv legate de realizarea Programului unic, prin aplicarea regimului general de impozitare.

Primele rezultate ale încasărilor pentru noua taxă administrată de Serviciul Fiscal de Stat — taxa ecologică, au fost făcute publice. Până în prezent incasările au atins cifra 17 mil. lei, adunate la Bugetul Public Național.

Cel mai mare salariu oferit de angajatorii din țară pentru o funcție vacantă este de 50 mii lei, conform Topului celor mai bine plătite locuri de muncă vacante înregistrate în baza de date a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, la situația din 15 ianuarie 2020. Un asemenea salariu este oferit de ÎCS DRA Draxelmaier Automotive SRL pentru funcția de șef departament, în cazul expatriaților. De asemenea, salariul de 50 mii lei este propus și de Vinăria Hâncești pentru poziția de agent vânzări.

Începând cu data de 1 ianuarie 2017, taxa pentru poluarea mediului este administrată de Serviciul Fiscal de Stat. Până în prezent, aceasta s-a aflat în gestiunea Serviciului Vamal. Transmiterea atribuției de administrare a fost efectuată în baza Legii cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative (nr. 281 din 16 decembrie 2016).

Peste 90 de angajați ai Serviciului Fiscal de Stat de pe întreg teritoriul țării s-au întrunit într-o ședință de totalizare a activității. Conducerea Ministerului Finanțelor și cea a SFS care au audiat raportul privind rezultatele activității Serviciului Fiscal de Stat pentru 2017 și prioritățile pentru 2018. Şedința a avut loc la finele săptămânii trecute şi a fost deschisă de discursul directorului SFS, Serghei Pușcuța, care a menționat cele mai relevante activități realizate de echipa SFS: reforma SFS, desemnarea procentuală, activitatea independentă, taxa pentru poluarea mediului, impozitul pe venit,

Potrivit art.24 alin.(15) din Codul fiscal

Încălcarea cerințelor privind producerea, depozitarea, plasarea pe piață, comercializarea produselor alimentare și informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare se va sancționa mai dur. Prevederile sun incluse în proiectul modificărilor și completărilor la Codul contravențional (CC) elaborate de Ministerul Justiției. Autorii propun o nouă redacție a art. 269 din CC, conform căreia încălcarea cerințelor de siguranță a produselor alimentare prin producerea, plasarea pe piață și comercializarea produselor ce nu corespund rigorilor impuse pot deveni pasibile de sancționare cu amendă de la 100 la 150 UC aplicată persoanei fizice și de la 400 la 500 UC pentru persoanele juridice.

Va avea oare persoana fizică obligația prezentării Declarației cu privire la impozitul pe venit în cazul în care obține venitul impozabil din salariu de la un singur loc de muncă și pe parcursul perioadei fiscale a înstrăinat un activ de capital (proprietate privată) la prețul de achiziționare sau la un preț mai mic decât prețul de achiziție a acestuia? Conform prevederilor art. 83 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, persoana fizică este obligată să prezinte declarația cu privire la impozitul pe venit dacă suma totală a veniturilor impozabile, atât sub formă de salariu, cât și din alte surse, depășește plafonul stabilit în art. 15 lit. a) din Codul fiscal pentru perioada fiscală respectivă.

În anul 2019, țara noastră a exportat mărfuri în sumă totală de $2,8 mld., cu 2,7% mai mult decât în anul 2018, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Astfel, exporturile de mărfuri autohtone au constituit $2,0 mld. sau 71,9% din total exporturilor, fiind în creștere cu 7,9% față de un an mai devreme. Totodată, reexporturile de mărfuri străine au însumat $781,5 mil., ceea ce reprezintă 28,1% din totalul livrărilor, fiind cu 8,5% mai mici comparativ cu anul 2018. Reexporturile de mărfuri după prelucrare (îmbrăcăminte, încălțăminte și părți de încălțăminte, cabluri coaxiale, părți de scaune, jucării etc.) au deținut 19,6% în totalul exporturilor, iar reexporturile clasice de mărfuri, care nu au suferit transformări esențiale (medicamente, țigarete care conțin tutun, distilate de vin, mobilier) – 8,5%.