În perioada de 27-31 august 2020  pentru angajaţii din sistemul bugetar au fost declarate zile de odihnă (Hotărârea de Guvern nr. 656  din 17 decembrie 2019). Este necesar ca angajatorul, la completarea tab. 3 din Darea de seamă IPC 18 în luna septembrie pentru luna august 2020, să evidenţieze perioada respectivă cu categoria persoanei asigurate 171 „zile de odihnă şi sărbătoare”  pentru toţi angajaţii entităţii care nu au activat în perioada respectivă?   Ținând cont de situaţia descrisă în întrebare, informăm că, pentru persoanele care au activat pe parcursul lunii integral şi au beneficiat de venit asigurat, cu excepţia zilelor libere şi de sărbătoare, perioada respectivă nu urmează a fi evidenţiată cu categoria 171.

O persoană fizică este angajată la două întreprinderi, cu durata muncii de 6 ore per zi. Ambii angajatori oferă angajaților tichete de masă. La care întreprindere va obține tichetele angajatul în situația în care carnetul de muncă a fost scos din circuit? Cum poate fi determinat locul de muncă de bază? Conform art. 22 din Regulamentul cu privire la modul de operare cu tichete de masă: “În cazul în care salariatul lucrează pentru diferiți angajatori același număr de ore, locul de muncă de bază se stabilește individual de către salariat prin prezentarea declarației pe propria răspundere angajatorului. Locul de muncă de bază în acest caz nu poate fi schimbat mai des decât o dată pe lună.”

Sunt angajată oficial la două entităţi economice. În legătura cu situaţia epidemiologică din ţară, începând cu data de 16 martie 2020, la locul de bază am trecut cu munca la distanță. La locul de muncă prin cumul, deoarece aveam restanţe la concediul de odihnă anual plătit,  mi s-a oferit concediu de odihnă. La locul de baza mi s-a calculat salariul în volum integral. La locul prin cumul s-a calculat indemnizaţia de concediu de odihnă anual. Totodată, la locul de muncă prin cumul am avut opţiunea de a pleca în concediu neplătit. Cum urmează a fi declarate situaţiile respective în tab. nr. 3 din Darea de seamă IPC 18 pentru ambele întreprinderi?

Cabinetul de miniștri a aprobat două proiecte de hotărâri ce vizează ajutorul acordat țării noastre de către România, în vederea sprijinirii agriculturilor afectați de secetă.   Astfel, prin primul proiect  Agenția Rezerve Materiale din subordinea Ministerului Afacerilor Interne a fost desemnată drept autoritate responsabilă de recepționarea, depozitarea, păstrarea, evidența și distribuirea motorinei acordate în calitate de ajutor umanitar.

Valoarea cifrei de afaceri (venitul din vânzări) a întreprinderilor din Republica Moldova în anul 2019 a constituit 344,8 mld. lei sau cu 11% mai mult comparativ cu anul 2018, comunică Biroul Național de Statistică.   Astfel, din valoarea totală a cifrei de afaceri, 254,1 mld. lei sau circa 73,7% revin întreprinderilor mici și mijlocii (ÎMM), valoarea cifrei de afaceri per salariat în cadrul acestora constituind 924 mii lei, iar în întreprinderile cu peste 250 salariați – 747,7 mii lei.

Astăzi, 6 aprilie 2021, Serviciul Vamal a lansat modulul e-Borderoul de transport, elaborat cu suportul Programului USAID Reforme Structurale în Moldova. Dacă până la momentul actual borderoul de transport era o procedură manuală efectuată exclusiv pe suport de hârtie, fiind necesar timp îndelungat pentru completarea documentelor (în medie 15-20 min/act), odată cu lansarea modulului este obținută evidența automatizată și monitorizarea centralizată a documentelor vamale și a mărfurilor.   Totodată, modulul va fi încorporat în sistemul Asycuda World și va oferi posibilitatea comunicării electronice între postul vamal de plecare și cel de destinație, va reduce interacțiunea umană, precum și va permite crearea unui sistem stabil de evidență și trasabilitate pentru supravegherea vamală a mărfurilor și evidența documentelor de închidere în format electronic.

Este obligat angajatorul să recalculeze impozitul pe venit din salariu în cazul depunerii cererii de către salariat privind anularea scutirii personale în legătură cu atingerea venitului impozabil în mărime de 360 mii lei?   Potrivit prevederilor art. 33 alin. (1) din CF, fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) care are un venit anual impozabil mai mic de 360 mii lei, cu excepţia veniturilor prevăzute la art. 901, are dreptul la o scutire personală anuală în sumă de 25200 lei.  

  Potrivit prevederilor art.33 alin.(1) din Codul fiscal (în vigoare începînd cu 01.01.2020) fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) care are un venit anual impozabil mai mic de 360 000 de lei, cu excepţia veniturilor prevăzute la art.901, are dreptul la o scutire personală la determinarea impozitului pe venit. 

La data de 5 iulie 2019 în Monitorul Oficial al Republicii Moldova (nr.218-222) a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr.98 din 28 iunie 2019, prin care au fost introduse unele modificări în modul de declarare, începând cu 1 iulie curent, a indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă în Darea de seamă forma IPC18. Modificările operate au fost condiționate de faptul că, începând cu 1 iulie 2019, potrivit modificărilor operate în Legea nr.289/2004 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestații de asigurări sociale, calculul şi plata indemnizației de incapacitate temporară de muncă se efectuează de către Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS), cu excepția primelor 5 zile calendaristice calculate pentru indemnizațiile cauzate de boli obișnuite sau accidente nelegate de muncă, care rămân a fi calculate și plătite de către angajatori.

Premierul Ion Chicu a prezentat comunității de afaceri din Japonia avantajele dezvoltării afacerilor IT în Republica Moldova. Webinarul de afaceri Japonia-Moldova a fost inițiat de Organizația Japoneză pentru Comerț Exterior (JETRO) și ODIMM. La eveniment au participat E.S. dl Katayama Yoshihiro, Ambasadorul Japoniei în Republica Moldova, dl Hoshino Yoshitaka, vicedirectorul executiv al JETRO Tokyo, precum și reprezentanții instituțiilor de profil ale statului, comunică serviciul de presă al Guvernului. Prim-ministrul a apreciat relațiile bilaterale de prietenie și cooperare moldo-niponă, dezvoltate constant în diverse domenii: „Dezvoltarea economică durabilă, sprijinirea creșterii industriale, în special, în agricultură, dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii,

Prevederile ce țin de limitarea dreptului de utilizare a scutirii personale de către persoanele fizice care obțin venit în sumă mai mare decât plafonul stabilit (360 000 lei) prin Legea nr.122 (în vigoare din 1 ianuarie 2020), prin care au fost operate modificări și completări inclusiv în Codul fiscal, vor fi incluse în Regulamentul cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova (în continuare – Regulament). Proiectul hotărârii de Guvern a fost elaborat de Ministerul Finanțelor și este înaintat spre examinare în ședința secretarilor de stat preconizată pentru 28 noiembrie 2019.

Tehnicianul în panificație și patiserie coordonează procesul de lucru în secția de producere, monitorizează procesele de asigurare a calității și siguranței alimentelor, de pregătire a materiei prime, a preparării semifabricatelor, a produselor finite, ale pregătirii pentru depozitare și comercializare a produselor de panificație și patiserie conform reglementărilor tehnice.   În Monitorul Oficial din 18 decembrie curent a fost publicat Ordinul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului nr. 262 din 10 decembrie 2020 cu privire la aprobarea Standardelor ocupaționale pentru unele ocupații.  

Inspectorul de muncă cu atribuții în domeniul securității și sănătății în muncă, în cazul constatării unui pericol iminent de accidentare, va fi în drept să dispună sistarea funcționării (inclusiv prin sigilare, cu indicarea în procesul-verbal de control) a atelierelor,  halelor,  secțiilor, a altor subdiviziuni ale entității, sistarea exploatării clădirilor, a edificiilor și a echipamentelor tehnice, precum și a lucrărilor și proceselor tehnologice. Ridicarea măsurii de sistare va putea fi efectuată de către inspectorul care a dispus-o sau de către un alt inspector împuternicit de către directorul Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM), sau de către instanța de judecată și doar după ce angajatorul face dovada lichidării circumstanțelor pentru care a fost aplicată sistarea.

În Monitorul Oficial a fost publicată și a intrat în vigoare Hotărârea Guvernului nr. 660 din 3 septembrie 2020 cu privire la indexarea prestațiilor de asigurări sociale și a unor prestații sociale de stat.   Potrivit hotărârii, vor fi indexate pensiile stabilite și recalculate în temeiul Legii privind sistemul public de pensii, cele pentru vechime în muncă, pensiile funcționarilor publici stabilite în temeiul Legii serviciului public, pensiile colaboratorilor vamali, plățile periodice capitalizate stabilite în temeiul Legii cu privire la capitalizarea plăților periodice, indemnizațiile de dizabilitate stabilite conform Legii asigurării pentru accidente de muncă și boli profesionale,

În baza de date a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) la data de 27 mai 2019 erau în evidenţă 12350 locuri de muncă vacante, în creștere față de numărul înregistrat acum două săptămâni (10888). În municipiile Chișinău și Bălți sunt înregistrate cele mai multe locuri de muncă vacante – 5235 și, respectiv, 1590. În UTA Găgăuzia, agenții economici declară vacante 503 locuri de muncă. Cel mai mic număr este înregistrat în Edineț – 37.

Prin intermediul Programului de Atragere a Remitențelor în Economie „PARE 1+1”б gestionat de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM), au fost create, în 17 raioane ale țării, 28 de întreprinderi noi. Astfel, migranții sau rudele de gradul I ai acestora vor primi până la 250 mii lei finanțare nerambursabilă din bugetul de stat și din partea Uniunii Europene în baza algoritmului „1+1”. Respectiv, fiecare leu investit din remitențe este suplinit cu un leu în formă de grant, comunică Ministerul Economiei și Infrastructurii. Titularii afacerilor au semnat contractele de finanțare nerambursabilă în sumă totală de 6,73 mil. lei. Activitatea antreprenorială a celor 28 de companii indică faptul că acestea vor genera investiții cumulative în economie de circa 17 mil. lei și vor asigura crearea a 69 de locuri de muncă.

Serviciul Fiscal de Stat comunică că, în unsprezece luni ale anului 2020, în bugetul public național au fost încasate 35,8 mld. lei venituri administrate de autoritatea fiscală, ceea ce denotă o creștere cu peste 765,9 mil. lei sau cu 2,2 % în raport cu perioada similară a anului precedent.  Potrivit componentelor BPN, statisticile sunt următoarele.       În bugetul de stat asunt încasate 14,9 mld. lei, ceea ce constituie cu 350,1 mil. lei mai puțin comparativ cu aceeași perioadă a anului 2019 sau o diminuare cu 2,3 %.  

Proiecte investiționale în valoare de peste $4 mln., contracte de export de peste $12 mln. și circa 2 022 noi locuri de muncă create — acestea sunt principalele rezultate ale echipei Organizației de Atragere a Investițiilor și Promovare a Exportului din Moldova (MIEPO) obținute pe parcursul anului 2017.

Procesul elaborării standardelor ocupaționale va fi efectuat în câteva etape: elaborarea și verificarea profilului ocupațional, elaborarea standardului ocupațional, evaluarea și validarea și aprobarea acestuia. Autoritățile propun spre consultare proiectul  hotărârii de Guvern privind aprobarea Metodologiei de elaborare a standardelor ocupaționale.   Standardele ocupaționale contribuie la formarea profesională a resurselor umane și se elaborează în raport cu cerințele pieței muncii, tendințele dezvoltării socio-economice a statului pe termen mediu și lung, experiența implementată în sectoarele/activitățile economiei naționale, tehnologiile, materiile prime și utilajele aplicate.

Deseori mai scumpe sunt ideile, oportunitățile, parteneriatele, schimbul de experiență și stilul de comunicare cu autoritățile. De obicei, investitorii sunt gata să vină cu aportul acolo unde există potențial, iar procedurile birocratice pot fi depășite cu costuri (de timp, dar și financiare) mici. Guvernul tarii noastre a depus un efort pentru a crea condiții cât mai favorabile investitorilor străini. Inițiativa amendamentelor, completărilor și modificărilor ale Legii cu privire la migrația de muncă a venit din partea investitorilor străini, care la întrunirile Consiliului Economic pe lângă prim-ministrul RM au menționat că procedura de obținere a permisului de muncă și de ședere, era foarte anevoioasă.