Publicația noastră a adus la cunoștința utilizatorilor faptul publicării de către Casa Națională de Asigurări Sociale a particularităţilor calculării şi achitării contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii în anul 2019. În același document este expres indicat că contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii se consideră achitate din momentul încasării acestora la contul Ministerului Finanţelor – Trezoreria de Stat, iar pentru asigurarea achitării şi evidenţei plăţilor la bugetul public naţional prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanţelor în anul 2019,

Serviciul Fiscal de Stat atenţionează agenţii economici asupra necesităţii de utilizare obligatorie a maşinilor de casă şi control cu memorie fiscală la efectuarea decontărilor în numerar, cu indicarea sancţiunilor pentru neutilizarea sau utilizarea cu devieri de la legislaţia în vigoare.

Un grup de angajați din cadrul Serviciului Fiscal Principal de Stat au participat la un seminar instructiv cu genericul ,,Procedura de impozitare a veniturilor avocaților, cea de achitare a contribuțiilor de asigurări medicale și sociale”.

În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (3) din Codul fiscal, persoanele specificate la art. 90 reţin un impozit în mărime de 10% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole.

Guvernul va aloca Ministerului Justiției echivalentul a $50 mii pentru plata onorariilor companiei DLA Piper LLP (Paris, Franța) și BAA(Biroul Avocaților Asociați) „ ACI Partners” (Republica Moldova) pentru reprezentarea intereselor Republicii Moldova în fața Curții de Casație din Franța la examinarea recursului înaintat de compania ”Komstroi”, succesoarea ”Energoalians”, Ucraina. Necesitatea a apărut după ce la 28 octombrie 2016 ” Komstroi” a depus la Curtea de Casație din orașul Paris recursul privind anularea deciziei Curții de Apel Paris din 12 aprilie 2016.

Aproape 46 de mii de cetăţeni au achitat până pe 31 martie 2017 prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (AOAM) în sumă fixă, cu 10 mii mai mulţi decât în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Curtea Constituțională a decis că dreptul la asigurare obligatorie de asistență medicală din contul statului poate fi oferit nu doar mamelor cu patru și mai mulți copii, dar și taților acestora. În Monitorul Oficial din 1 februarie a fost publicată Hotărârea pentru controlul constituționalității unor prevederi din Legea nr. 1585 din 27 februarie 1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală și din Regulamentul privind acordarea/ suspendarea statutului de persoană asigurată în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală și ale HG nr.1246.

Lista proiectelor de asistenţă tehnică şi investiţională în derulare, care cad sub incidența tratatelor internaționale pentru aplicarea scutirilor la impozitul pe venit, accize, taxele vamale, taxele pentru efectuarea procedurilor vamale etc. (anexa nr.1 din Hotărârea nr. 246, 8 aprilie 2010) va fi actualizată. Un proiect de hotărâre în acest sens este propus spre consultare de Ministerul Finanțelor. Astfel, se propune completarea listei menționate cu peste 30 de proiecte, printre care:

Pe parcursul a 9 luni ale anului 2018, la agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă au fost înregistrate cu statut de șomer 6606 persoane cu vârsta între 16-29 ani, ceea ce constituie 27,9% din numărul total de șomeri înregistrați în perioada respectivă, informează Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. În câmpul muncii au fost plasaţi 3453 tineri sau 52,3% din totalul celor ce au apelat la ANOFM.

Prin Ordinul preşedintelui Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. 118-A din 04.09.2018 a fost aprobat Clasificatorul motivelor eliberării din câmpul muncii (Clasificator), care a fost publicat în Monitorul Oficial al RM nr. 347-357 din 14.09.2018.

Nu doar notarii publici, executorii judecătorești, mediatorii și avocații vor achita primele de asigurare medicală, după cum prevedea legislația în vigoare, dar și experții judiciari care activează în cadrul unui birou de expertiză judiciară, administratorii autorizați, interpreții și traducătorii, care deja vor avea și ei statut de asigurat. În Monitorul Oficial de vineri, 9 februarie 2018 a fost publicată legea ce prevede ajustarea cadrului legislativ în vigoare și uniformizarea sistemului de protecție socială și de asigurare medicală pentru reprezentanții tuturor profesiilor conexe justiției.

La 25 mai 2018, o persoană fizică a contestat în instanța de judecată, în calitate de debitor al procedurii de executare, mai multe acte ale executorului judecătoresc, prin care au fost aplicate măsuri de asigurare a executării, inclusiv sechestre pe bunurile debitorului. Acesta a susținut, că actele contestate au fost emise în noiembrie 2016, însă i-au fost aduse la cunoștință în luna mai 2018. Respectiv, debitorul a solicitat repunerea în termen pentru contestarea actelor executorului judecătoresc.

Ce urmează să indice avocatul la completarea informaţiei generale din Declaraţia cu privire la impozitul pe venit (forma VEN12) în rubrica „Inspectorat Fiscal de Stat” şi unde, potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare, acesta poate depune Declaraţia? În conformitate cu prevederile art. 1 alin. (2) din Legea cu privire la avocatură nr. 1260-XV din 19 iulie 2002 (în continuare – Lege), profesia de avocat este liberă şi independentă, cu organizare şi funcţionare autonomă, în condiţiile Legii nominalizate şi ale statutului profesiei de avocat, iar activitatea avocatului nu este activitate de întreprinzător.

Curtea Constituțională (Curtea) a emis, la 5 aprilie 2019, Hotărârea nr. 8 privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din art. 162 alin. (2) din Codul de executare al RM (CE) (termenul de decădere din dreptul de a contesta actele executorului judecătoresc) prin care a declarat neconstituționale mai multe teze din CE, după cum urmează:

Art. 3011 din Codul contravențional, care prevede sancţiunile pentru încălcarea modului de prezentare de către contribuabili a dării de seamă fiscale, va fi completat cu noi prevederi. Modificările sunt incluse în pachetul legislativ de reformare a domeniului fiscal, aprobat ieri în parlament. Astfel, se propune ca prezentarea dării de seamă fiscale cu informație neautentică sau incompletă să fie sancționată cu amendă de la 9 la 30 UC aplicată persoanei cu funcție de răspundere.

În Monitorul Oficial de astăzi, 7 septembrie 2018, a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor privind modificarea Ordinului nr. 63 din 10 august 2009 cu privire la aprobarea Indicaţiilor metodice privind aplicarea de către societăţile de audit, auditori întreprinzători individuali a măsurilor de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului. Măsurile de precauție privind clienții, pe care auditorii le vor întreprinde, sunt prevăzute în art.5 al Legii. Acestea se referă la identificarea și verificarea identității clienților în baza actelor de identitate, precum și a documentelor, datelor sau informațiilor obținute dintr-o sursă credibilă și independentă.

Regimul de impozitare a persoanelor care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției este prevăzut la cap. 101 din Codul fiscal (CF). Prin noțiunea „Activitate profesională în sectorul justiției”, expusă la art. 5 pct. 362) din CF, se subînțelege activitate permanentă desfășurată în cadrul formelor de organizare a activității prevăzute de lege de către avocat, avocat-stagiar, notar public, executor judecătoresc, administrator autorizat, mediator, expert judiciar în cadrul biroului de expertiză judiciară.

Politica bugetar-fiscală și vamală pentru anul 2017 vine cu prevederi noi și pentru domeniul ce ține de impozitarea persoanelor care desfășoară activitatea profesională în sectorul justiției.

În cadrul cauzei judiciare aflate pe rol în Judecătoria Chişinău, reclamantul – persoană fizică a solicitat dizolvarea şi lichidarea întreprinderii, iar ca măsură de asigurare a acţiunii a solicitat instanţei instituirea administrării fiduciare, punerea bunurilor întreprinderii sub administrare fiduciară, inclusiv interzicerea actualului administrator de a emite decizii fără acordul şi participarea administratorului fiduciar desemnat, acceptate de instanță. În cadrul procedurii de examinare a recursului, avocatul întreprinderii a solicitat instanţei sesizarea Curţii Constituţionale pentru a examina prevederile art. 88 din Codul civil, deoarece, în opinia sa, prevederile acetuia nu conţin criterii clare, previzibile şi accesibile, care ar justifica aplicarea unei asemenea măsuri de asigurare.

La 19 iulie 2018 Parlamentul a adoptat în lectură finală proiectul de lege privind modernizarea Codului civil (CC, Cod) și modificarea și completarea unor acte legislative. După promulgare și publicare oficială, legea ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 20191.