În Republica Moldova depozitele în valută străină au devenit mai puțin atractive din cauză că băncile au micșorat rata de rentabilitate la aceste depozite și au mărit rata la depozitele în lei, informează Noi.md.

Parlamentul bulgar a aprobat miercuri planul guvernului de a strânge opt miliarde de euro din vânzarea de obligaţiuni pe pieţele externe în decurs de trei ani, transmite Reuters. După ce colapsul unei bănci locale, în 2014, a forţat statul să contribuie la rambursarea deponenţilor, cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană şi-a anunţat intenţia de a accesa de două ori pieţele internaţionale în cursul anului 2015 pentru a putea rostogoli datoria actuală şi a finanţa deficitul bugetar.

Reducerea preţurilor la resursele energetice pe piaţa internaţională poate dilua parțial presiunea asupra creșterii tarifelor la gazele naturale și energia electrică din Moldova Potrivit Băncii Naționale, în contextul unei deprecieri a monedei naţionale, mai semnificative decît valoarea utilizată în anul 2012 la stabilirea tarifelor pentru serviciile reglementate, există un risc pronunţat ca acestea să fie revizuite în direcţia majorării în anul 2015.

„Problema deficitului de medicamente în spitale s-a creat din cauza tergiversării organizării tenderelor pentru achiziția leacurilor. În timpul apropiat, tenderele vor fi organizate, noile contracte vor fi încheiate și totul va reveni la normal”, a declarat viceministrul în exercițiu al Sănătății Mihai Ciocanu, informează Noi.md.

În India a crescut numărul de miliardari, iar în anul 2014 numărul miliardarilor a crescut cu 27 de persoane. Asta ar însemna că cea de-a treia putere economică a continentului asiatic a depășit dintr-o lovitură Rusia și Marea Britanică, ajungând pe locul 3 în spatele SUA și Chinei, informează CNN Money citat de Agora.

Rezervele valutare mondiale au scăzut până la 11.600 miliarde de dolari în luna martie, de la nivelul record de 12.030 miliarde de dolari înregistrat în luna august 2014, punând capăt unei tendinţe de creştere care a început în 2004, arată datele publicate de Bloomberg.

Decizia Băncii Naționale de înăsprire a politicii monetare, din cauza creșterii presiunilor inflaționiste, ar putea să producă un efect invers celui scontat astfel că țara noastră să intre în recesiune economică pe parcursul acestui an, potrivit Expert-Grup.

Bitcoin s-a apreciat puternic luni, în urma informaţiei că moneda virtuală va avea prima platformă de tranzacţionare reglementată din Statele Unite, relatează CNBC. Compania Coinbase din San Francisco oferă deja servicii de stocare pentru utilizatorii de bitcoin şi urma să inaugureze luni o nouă platformă de trazacţionare, numită Lunar, care va deţine acordul autorităţilor de reglementare în jumătate din statele americane, între care şi California.

Situaţie grea pentru cei care au credite în euro sau dolari la băncile din Moldova. Se întâmplă pentru că deprecierea leului îi pune la grea încercare pe tot mai mulţi moldoveni. Indiferent că sunt oameni de afaceri cu credite la bănci, sau persoane fizice, aceştia adună banii pe care îi câştigă pentru a achita lunar ratele în valută străină. Experţii economici au previziuni sumbre pentru următoarea perioadă.

România ar putea avea propria monedă digitală. Băncile centrale se gândesc tot mai serios cum ar fi să creeze un fel de Bitcoin. Dintre băncile centrale europene, Banca Angliei pare să fie cea mai hotărâtă să facă acest pas.

Banca Națională a fost nevoită să intervină cu vânzări de valută străină, în decembrie 2014, din cauza cererii de valută străină de trei ori mai mari din partea agenților economici, față de oferta persoanelor fizice. În luna decembrie 2014 gradul de acoperire a cererii nete de valută străină din partea agenţilor economici prin oferta netă de valută străină de la persoanele fizice a constituit 33.6% comparativ cu 33.9% înregistrat în luna noiembrie 2014 și 88.8% în luna decembrie 2013.

Anuntata la inceputul lui 2014 drept „moneda viitorului”, dupa doar un an a ajuns sa fie considerata mai degraba o dezamagire pentru investitori. Moneda virtuala a crescut la finalul lui 2013 de aproape zece ori, astfel incat era considerata unul dintre cele mai bune plasamente pentru investitori.

În anul 2014 leul moldovenesc s-a depreciat faţă de dolar cu 19,6 la sută, iar faţă de euro – cu 5,7 la sută, relatează Noi.md. Acest fapt îl denotă datele Băncii Naţionale a Moldovei, potrivit cărora la data de 1 ianuarie a anului trecut cursul oficial al leului în raport cu valuta americană a constituit 13,057 lei pentru un dolar SUA, iar faţă de moneda unică europeană – 17,9697 lei pentru un euro.

Comentariul economic al Agenţiei Informaţionale de Stat MOLDPRES. Cotaţia petrolului Brent a coborît la 85,04 dolari SUA pe baril la Bursa de la Londra, cea mai redusă valoare din ultimii patru ani, ca urmare a ofertei abundente, încetinirii ritmului de creştere a cererii şi a aprecierii dolarului american.

Banca Naţională a pus în circulaţie 60 de monede și bancnote jubiliare și comemorative. Prețul acestora ajunge la 12.000 de lei și este stabilit în funcție de categorie și metalul din care sunt confecționate. Cea mai scumpă monedă, denumită «20 de ani de la introducerea monedei naţionale în Republica Moldova», costă peste 11.000 de lei şi a fost confecţionată din aur. Aceasta este jubiliară și face parte din seria „Evenimente istorice”.

Ministrul finantelor Antol Arapu explică ce se întâmplă atunci când leul moldovenesc se depreciază, care sunt evoluţiile pe fondul cărora moneda europeană şi dolarul au crescut şi continuă să crească, dar şi despre efectele deprecierii leului asupra economiei ţării. Europa Liberă: Ce păreri aveți despre fluctuația leu-dolar, leu-euro?

Noțiunea de „diferență de sumă” a fost pusă în aplicare în limbajul nostru profesional-contabil (în publicații, articole, explicații fiscale) cîțiva ani în urmă, pe neașteptate, fără ca această noțiune să se regăsească în careva acte normative privind reglementările contabile sau fiscale.

Ieftinirea leului moldovenesc a determinat populația să-și plaseze economiile în depozite bancare în valută.

Depreciera leului este cauzată de factori externi, de situația din regiune – a menționat guvernatorul BNM Dorin Drăguțanu într-o conferință de presă. Drăguțanu a spus că sunt anumiți factori fundamentali, care nu pot fi eliminați prin măsuri administrative, aplicate de BNM în calitate de regulator al pieței valutare.

„După ce din țară a fost scos un volum atît de mare de valută forte, leul se depreciază, iar ulterior crește rata inflației. Acest impact al diferenței cursului valutar asupra inflației experții de la IDIS Viitorul au încercat să-l înțeleagă încă în anul 2006, însă atunci noi ne confruntam cu altă problemă (valuta se aprecia) și noi calculam dacă aceasta nu va provoca micșorarea prețurilor. În prezent, această legătură este mult mai puternică. Deprecierea leului cu 1% va cauza o creștere a ratei inflației cu 0,5%-0,6%. Acest al doilea proces rămîne în urmă cu 2-3 luni, iar aceasta înseamnă că la sfîrșitul anului curent rata inflației va de cel puțin 20-22%”, a declarat ex-președintele Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe, Veaceslav Ioniță, în cadrul ședinței clubului de presă „Rezonanța socială”, informează NOI.md.