Progresul în constituirea platformelor industriale în regiunile țării a fost examinat în cadrul unei ședințe convocate la Guvern. Scopul de industrializare a țării e determinat de necesitatea creării a locurilor de muncă stabile în raioane, de deschiderea oportunități de creștere personală pentru tineri și de integrarea Republicii Moldova în fluxurile economice regionale globale.   Amintim că, Programul de industrializare presupune constituirea a 16 platforme industriale care vor oferi investitorilor posibilitatea de a construi uzine în zonele amenajate, cu acces la infrastructura rutieră, energetică, de alimentare cu apă și de canalizare.  

Țările Baltice reprezintă o platformă de afaceri avantajoasă pentru Republica Moldova și pentru multe companii din țară ar putea deveni o oportunitate neexplorată anterior. Afirmația a fost făcută de către directorul Agenției de Investiții din Republica Moldova, Rodica Verbeniuc, în cadrul celei de-a 11-a ediții a evenimentului „Export Morning”, la care au fost prezentate oportunități și modalități de acces pe piețele Țărilor Baltice în scopul sporirii volumului de export și diversificării pieței.   Deși aceasta este ultima ediție din cadrul programului, în curând va fi lansată o nouă versiune a acestuia, pentru a continua asistența informațională și practică a exportatorilor autohtoni.

La data de 26 octombrie curent, în baza de date a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă erau înregistrate 8657 locuri de muncă vacante, cu 400 mai multe decât au fost înregistrate acum o lună.   Cele mai multe locuri libere sunt declarate în Chișinău – 3424 și în Bălți – 1021, iar cele mai puține – în Drochia și Dubăsari (20 și, respectiv, 19). În UTAG, agenții economici propun 171 locuri vacante.   Din numărul total, 2199 locuri de muncă vacante sau 25%  sunt destinate persoanelor cu nivel de instruire superior şi mediu de specialitate, cele mai multe – 786 fiind pentru inspectori și ofițeri.

În primele opt luni ale anului curent producția industrială serie brută a scăzut cu 6,5%, iar producția industrială serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate s-a micșorat cu 6,9%, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică.   Astfel, doar în luna august 2020 producția industrială serie ajustată s-a micșorat cu 3,3% față de luna august a anului precedent ca efect al descreșterii producției în industria prelucrătoare și la producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat. Totodată, în luna august s-a micșorat și producția industrială serie brută cu 7,7%.

Ieri, 12 iunie, au expirat 72 de ore pe care le-au avut la dispoziție deputații pentru a depune moțiunea de cenzură asupra Guvernului ca urmare a angajării răspunderii pe cele patru proiecte, printre care rectificarea bugetului, a declarant Președintele Parlamentului Zinaida Greceanîi în cadrul ședinței de astăzi cu Președintele țării și Prim-ministrul RM. Respectiv, urmează semnarea documentelor în Parlament și promulgarea acestora de către Președintele statului.   „Sper că pe parcursul săptămânii proiectele vor fi promulgate, astfel încât să putem începe implementarea lor, acestea fiind atât de importante pentru cetățeni și necesare economiei”, a precizat Ion Chicu în cadrul briefingului.

Biroul Național de Statistică comunică că, în luna mai 2020 comparativ cu aceeași perioada a anului 2019, industria alimentară per ansamblu a înregistrat o creștere a producției industriale cu 13,5% (ceea ce a generat creșterea indicelui general pe total industrie cu 2,7%). Creșteri substanțiale s-au înregistrat la activitățile: fabricarea uleiurilor și grăsimilor vegetale și animale – de 4,5 ori (motivând creșterea pe total industrie cu 4,1%); fabricarea produselor de morărit, a amidonului și produselor din amidon – cu 20,0% (motivând creșterea pe total industrie cu 0,1%); prelucrarea și conservarea peștelui, crustaceelor și moluștelor – cu 14,3% (motivând creșterea pe total industrie cu 0,1%); producția, prelucrarea și conservarea cărnii și a produselor din carne – cu 2,3% (motivând creșterea pe total industrie cu 0,2%) etc.

Ministerul Economiei și Infrastructurii a elaborat proiectul legii privind funcționarea în condiții de siguranță a obiectelor de producție și a instalațiilor tehnice potențial periculoase. Documentul stabilește cadrul legal pentru asigurarea funcționării obiectelor de producție potențial periculoase în condiții de securitate, inclusiv din cadrul obiectelor social-comunale și de locuit, obligațiile operatorilor pentru prevenirea, localizarea şi lichidarea consecințele posibilelor avarii, precum și limitarea consecințelor acestora asupra sănătății umane și a mediului.

Cabinetul de miniștri a aprobat în cadrul ședinței din 31 iulie curent Acordul dintre Guvernele Republicii Moldova și Republicii Finlanda privind asistența reciprocă și cooperarea în domeniul vamal, întocmit la Helsinki la 11 martie 2020.  

Premierul Ion Chicu a prezentat comunității de afaceri din Japonia avantajele dezvoltării afacerilor IT în Republica Moldova. Webinarul de afaceri Japonia-Moldova a fost inițiat de Organizația Japoneză pentru Comerț Exterior (JETRO) și ODIMM. La eveniment au participat E.S. dl Katayama Yoshihiro, Ambasadorul Japoniei în Republica Moldova, dl Hoshino Yoshitaka, vicedirectorul executiv al JETRO Tokyo, precum și reprezentanții instituțiilor de profil ale statului, comunică serviciul de presă al Guvernului. Prim-ministrul a apreciat relațiile bilaterale de prietenie și cooperare moldo-niponă, dezvoltate constant în diverse domenii: „Dezvoltarea economică durabilă, sprijinirea creșterii industriale, în special, în agricultură, dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii,

Conform bazei de date a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, la 21 septembrie 2020 în țară erau înregistrate 8240 locuri de muncă vacante, practic același număr ca și la începutul lunii curente.  Cele mai multe locuri libere sunt înregistrate în Chișinău (2757) și Bălți (1931), iar cele mai puține – în Dubăsari (37) și în Dondușeni (34). Potrivit datelor, 30% din numărul total sunt destinate persoanelor cu nivel de instruire superior și mediu de specialitate (2476  locuri vacante).   În activitatea financiară, economică, contabilă sau de asigurări sunt declarate libere 87 locuri de muncă, majoritatea fiind pentru contabili și contabili-șef – 69. De asemenea, pe piața muncii mai este nevoie de economiști (8), specialiști bancari (6), auditori interni (4).

„Moldova poate fi o oportunitate de dezvoltare practic pentru orice industrie. Vom merge la investitori și trebuie să avem cât mai multe argumente să-i convingem să investească în Moldova. Vom informa toți partenerii de dezvoltare despre intențiile noastre și facilitățile care le oferim”, a spus Ion Chicu în cadrul unei ședinței de lucru, subiectul acesteia fiind industrializarea Republicii Moldova, posibilitățile de atragere a investitorilor industriali și oportunitățile investiționale existente în raioanele RM. Marin Ciobanu, administratorul Zonei Industriale Bălți, ținând cont de experiența acumulată în atragerea investitorilor, a vorbit despre constituirea a 16 platforme industriale în țara noastră.

Conform prevederilor Codului fiscal al Republicii Moldova (în continuare - CF), resursele naturale includ apa captată din orice sursă (izvor), mineralele utile (zăcămintele). Mineralele utile (resursele minerale) reprezintă acumulări în subsol de minerale naturale, hidrocarburi și ape subterane, ale căror compoziție chimică și proprietăți fizice permit folosirea lor în sfera producției materiale și consumului imediat sau după prelucrare. La substanțele minerale utile se referă și rămășițele biologice (folosite) aflate în subsol.

În baza de date a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă la data de 7 septembrie curent erau înregistrate 8238 locuri de muncă vacante, în ușoară scădere comparativ cu cele declarate la începutul lunii august (8731). Din numărul total, angajatorii din mun. Chișinău sunt în căutarea a 2489 angajați, iar din mun. Bălți – 1082. Cele mai puține locuri vacante sunt în Dondușeni – 30.   Pentru persoanele cu nivel de instruire superior şi mediu de specialitate sunt disponibile 2213 locuri de muncă, ceea ce constituie 27% din numărul total din cele declarate libere.

Contextul economic global, precum și cel național, a reflectat necesitatea efectuării unor intervenții pe dimensiunea reglementărilor fiscale și vamale în vederea promovării unui sistem de impozitare care să asigure: consolidarea veniturilor bugetare necesare finanțării cheltuielilor publice, în special urmare majorării cheltuielilor pe domeniul sănătății și protecției sociale; creșterea veniturilor disponibile ale populației, în special a familiilor cu copii; echitate și simplitate în procesul de conformare, raportare și achitare a impozitelor.  

În ianuarie-martie 2020, importurile de mărfuri au constituit $1365,8 mil., cu 0,1% mai mult decât în perioada similară din anul 2019. Totodată, deficitul balanței comerciale în luna martie 2020 a fost de $290,7 mil., majorându-se cu $51,2 mil. față de cel înregistrat în luna februarie 2020, iar comparativ cu luna martie 2019 – cu $14,6 mil., potrivit datelor Biroului Național de Statistică. Din țările Uniunii Europene au fost importate mărfuri în valoare de $647,7 mil., deținând o pondere de 47,4%, iar din țările CSI – în sumă de $341,6 mil. sau 5,0% în totalul importurilor. În perioada de raportare au crescut livrările de mărfuri și servicii din Turcia, Polonia, Grecia, Franța, Singapore, Portugalia, Pakistan, Spania, Emiratele Arabe Unite, Indonezia, Arabia Saudită, Letonia, Germania etc. În același timp, s-au diminuat importurile din Federația Rusă, China, Austria, Italia, România, Belarus, Elveția, SUA etc.

Ministerul Economiei și Infrastructurii a făcut public Raportul privind activitatea Zonelor Economice Libere  din Republica Moldova pentru anul 2019. Conform acestuia, la sfârșitul anului 2019 numărul angajaților în Zonele Economice Libere (ZEL) a înregistrat o creștere de 14,5% în cele 7 ZEL-uri, cu 34 subzone. Din numărul total de subzone, 15 au fost create în anul 2018 (ZAL „Expo-Business-Chişinău” – 1 subzonă, ZEL „Bălți” – 6 subzone, ZEL „Ungheni-Business” – 8 subzone). În 2019 nu au fost create zone și  subzone noi.

Producătorii casnici nu sunt pasibili înregistrării de stat în calitate de întreprinzător și depunerii notificării privind inițierea activității de comerț. Taxa pentru unitatea comercială din piață sau amplasament pentru producătorul casnic nu poate depăși 0,5% din cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real stabilit de Guvern. Autoritatea administrației publice locale decide mărimea taxei sau scutirea de la achitarea acesteia.   Aceste prevederi sunt incluse în proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior. Amintim, Executivul a votat proiectul hotărârii de Guvern privind aprobarea acestuia în ședința din 13 octombrie curent, la momentul actual proiectul fiind înregistrat în Parlament.

Siguranța raporturilor civile, pe lângă stabilirea exactă în prevederile contractuale a drepturilor și obligațiilor părților, presupune și includerea sancțiunilor pentru neexecutarea conformă a obligațiilor asumate prin contract. Legislația civilă consacră principiul executării conforme a obligației, și anume, că aceasta trebuie executată în modul corespunzător, cu bună-credință, la locul și în momentul stabilit.

În cadrul evenimentului „Business Bridges Spain-Moldova” au fost prezentate oportunitățile investiționale ale țării noastre din domeniul tehnologiilor informaționale și telecomunicațiilor, construcțiilor, din sectorul energetic, industriei ușoare, infrastructurii drumurilor, turismului etc. La eveniment au participat reprezentanții Ministerul Economiei și Infrastructurii, Agenției de Investiții, Ambasadei RM în Regatul Spaniei, Confederației salariaților spanioli și Camerei de Comerț din Spania.   Potrivit Iulianei Drăgălin, Secretar de stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii, relațiile bilaterale dintre Moldova și Spania au înregistrat o tendință pozitivă în ultima perioadă. Astfel, volumul comerțului exterior, în perioada ianuarie-aprilie 2020, a înregistrat suma de $45,435 mil., în creștere cu peste 12% comparativ cu aceeași perioadă a anului 2019. 

Conform bazei de date a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, la data de evidență 15 iunie 2020 erau înregistrate 8442 locuri de muncă vacante, cele mai multe dintre acestea fiind în Chișinău – 2517 și Bălți – 1167, iar cele mai puține – în Basarabeasca (doar 14). Amintim că, comparativ cu datele de la începutul lunii numărul locurilor vacante a scăzut, la 1 iunie fiind înregistrate 8963 posturi libere. Potrivit datelor, pentru persoanele cu nivel de instruire superior şi mediu de specialitate sunt disponibile 1937 locuri de muncă vacante, ceea ce constituie 23% din numărul total de locuri vacante.