Dialogul constant dintre mediul privat și autorități este un element-cheie al bunei funcționări a economiei. Ambele părți caută în permanență instrumente pentru a îmbunătăți interacțiunea, iar pentru a evalua această cooperare, este necesar ca periodic să se desfășoare anumite barometre/chestionare, pentru a înțelege „unde suntem” și ce trebuie de îmbunătățit.

Topul celor mai importante evenimente economice ale anului 2019, dar și cele importante provocări ale anului care vine au fost aduse în discuție astăzi, 19 decembrie, în cadrul unei conferințe de presă organizată de către Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”. În cadrul evenimentului a fost prezentată și evoluția Indicelui de Alertă Timpurie (IAT) — indicatorul dezvoltat după metodologia Expert-Grup, care indică pentru anul 2019 stabilizarea creșterii economice și o ușoară încetinire pentru 2020. „Dinamica economică se va încadra în modelul specific ultimilor ani, iar în 2019 majorarea PIB-ului, cel mai probabil, nu va depăși nivelul de 5%.

Banca Națională a Moldovei comunică că, în luna noiembrie 2018, rata anuală a inflației a constituit 0,9%, mai puțin cu 0,3% față de cea din luna octombrie curent. Similar ultimelor 6 luni, aceasta se află sub limita inferioară a intervalului de variație de ±1,5 puncte procentuale de la ținta de 5,0% – celei anticipate și publicate în Raportul asupra inflației nr.4 din anul 2018, din cauza dinamicii sub așteptări a prețurilor la produsele alimentare. Cele mai mari contribuții la rata anuală a inflației (câte 0,8%) au înregistrat prețurile la produsele alimentare și inflația de bază. Prețurile la combustibili au avut un impact de 0,4 puncte procentuale. În același timp, prețurile reglementate au generat o contribuție negativă -1,1%.

În perioada de raportare s-au majorat importurile de petrol, produse petroliere și produse înrudite (de 2,4 ori), gaz și produse industriale obținute din gaz (de 2,3 ori), energie electrică (de 16,9 ori), vehicule rutiere (+20,7%), semințe și fructe oleaginoase (de 2,8 ori)...

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării în comun cu Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA) au elaborat proiectul Regulamentului privind modul de compensare a unor cheltuieli suportate de persoanele fizice ce desfășoară activități independente (Regulament) ce va stabili condițiile de acordare a compensațiilor pentru unele cheltuieli efectuate de persoanele fizice ce desfășoară activități independente, reglementate de art. 696 - 6913 din Codul fiscal (CF), care, la data de 31 decembrie 2022, erau titulare de patentă pentru desfășurarea comerțului cu amănuntul.

În cadrul unei ședințe la Ministerul Finanțelor, pe 24 ianuarie 2020 Serviciul Fiscal de Stat a raportat despre activitatea autorității în anul 2019. Ședința a fost prezidată de secretarul de stat al Ministerului Finanțelor, Dorel Noroc. Raportul a fost prezentat de directorul SFS, Ludmila Botnari, care a menționat că anul 2019 a fost unul important pentru activitatea SFS, fiind marcat de acțiuni și realizări menite să perfecționeze activitatea în domeniul administrării fiscale.

În perioada 15-16 mai 2025, la Bruxelles, a avut loc reuniunea de screening bilateral aferent Capitolului 16 „Fiscalitate”. Reuniunea a fost prezidată de Viceprim-ministru pentru Integrare Europeană, dna Cristina Gherasimov, și Ministra Finanțelor, dna Victoria Belous, alături de Secretara

Indicele preţurilor producătorului la produsele agricole în ianuarie-septembrie 2018 faţă de perioada respectivă a anului 2017 a constituit 94,9%, conform informației Biroului Naţional de Statistică cu referire la evoluția prețurilor producătorului la produsele agricole. Preţurile producătorului la produsele vegetale s-au micşorat în medie cu 5,4%. Astfel, au scăzut preţurile la pomuşoare – cu 37,0%, sfeclă de zafăr – cu 29,5%, leguminoase pentru boabe – cu 14,7%,

În anul 2022 Comisia Națională pentru Piața Financiară (CNPF), în cadrul activității de supraveghere a participanților profesioniști la piața de capital, a monitorizat din oficiu 5532 de rapoarte, a verificat 233 de tranzacții cu valorile mobiliare corporative și a efectuat controlul complex al activității desfășurate de doi participanți profesioniști la piața de capital.

Datele statistice despre evoluția eliberării semnăturilor electronice de către Centrul de înregistrări al Instituției publice „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) în anul 2019 arată că semnătura electronică devine tot mai solicitată de către concetățenii noștri. În perioada de referință, numărul persoanelor fizice care au solicitat și au primit de la CTIF semnături electronice a crescut față de anul 2018 cu 11,3% și a depășit pragul de 18 mii. Majoritatea absolută dintre beneficiari și-au reînnoit, în anul 2019, certificatele cheilor publice pe care le dețineau.

Criza actuală reprezintă un șoc pentru multe modele de afaceri. În lipsa interacțiunii fizice cu clienții sau colegii de serviciu, multe job-uri devin inadecvate. Companiile se închid treptat, temporar sau permanent. Angajații și angajatorii sunt depășiți de noua realitate. În situația de față, cine nu știe să se adapteze este înlocuit rapid.   Multe companii au înțeles acest lucru și au început să se reinventeze, iar munca de acasă a devenit noua realitate. Din păcate, virtualizarea mediului de lucru este încă un concept nou și reprezintă o provocare pentru noi toți. România, mai ales, este forțată să sară peste etapele firești prin care alte state au trecut în momentul implementării sistemelor de work from home sau de remote work. În România încă asistăm la realitatea în care copiilor li se impun cursuri online în condițiile în care mulți dintre aceștia nu au acces la tehnologie și internet. În mediul de afaceri situația nu este atât de dramatică, însă schimbarea este încă la început.

În perioada ianuarie-noiembrie 2022, din Republica Moldova au fost exportate mărfuri în sumă de $3985,3 mil., în creștere cu 41,3% față de perioada similară din anul 2021, comunică Biroul Național de Statistică.

Banca Națională a Moldovei a publicat datele preliminare, pentru trimestrul II al anului 2020, privind soldul contului curent al balanţei de plăţi a Republicii Moldova. Potrivit documentului, acesta a înregistrat un deficit de 19,23 mil. USD (comparativ cu 317,41 mil. USD în trimestrul II 2019). Raportat la PIB, contul curent a constituit -0,8 la sută (față de -11,4 la sută în trimestrul II 2019). Contul de capital a înregistrat un sold negativ de 7,57 mil. USD, iar contul financiar s-a soldat cu intrări nete de capital în valoare 54,41 mil. USD.   În prima jumătate a anului 2020, deficitul contului curent al balanței de plăți a Republicii Moldova s-a redus comparativ cu cel înregistrat în ianuarie-iunie 2019 atât ca valoare absolută, cât și relativ la PIB.

În primele 7 luni ale anului 2019, veniturile înregistrate în sectorul public au constituit 35 mld. lei, cu un ritm de creștere de 6,7%, potrivit informației operative cu privire la evoluţia social-economică a Republicii Moldova publicată de Ministerul Economiei și Infrastructurii. Astfel, cele mai multe acumulări de venituri la BPN au fost înregistrate din contul impozitelor și taxelor, care dețin ponderea de 63,7% (22,3 mld. lei). Acestea au înregistrat o creștere de 5,3% față de cele acumulate în perioada similară din anul 2018. În volumul total al impozitelor și taxelor, ponderea majoritară o dețin încasările din impozite și taxe pe mărfuri și servicii – 69,1%. Totodată, în această perioadă încasările din TVA s-au majorat cu 7,9%, iar cele din accize – cu 9,5%.

Exporturile de mărfuri realizate în luna februarie a anului curent au constituit $245,4 mil., cu 11,8% mai mult față de luna ianuarie și cu 1,6% — comparativ cu luna februarie 2019. Totuși, de la începutul anului volum exportului este inferior celui realizat în perioada corespunzătoare din anul 2019 cu 2,3%, însumând $464,8 mil., comunică Biroul Național de Statistică. Din suma totală, livrările de mărfuri autohtone au constituit $358,2 mil. (77,1%), fiind în creștere cu 6,8% față de ianuarie-februarie 2019 și care a contribuit la majorarea totală a exporturilor cu 4,8%. Mijloacele de transport rutier au fost cel mai des utilizate pentru exporturile de mărfuri (82,8%), fiind urmate de transportul maritim (10,1%), feroviar (5,7%) și aerian (1,4%).

Acesta este genericul noului concurs de Granturi mari pentru companiile din Republica Moldova orientate spre export, lansat de ODIMM pe data de 4 aprilie 2022. Valoarea grantului poate fi de la 250 mii lei până la 2 mil. lei, iar contribuția proprie a solicitantului este de minim 50%.   Totodată, pentru achiziționarea serviciilor de dezvoltare a afacerii, antreprenorii pot accesa un business voucher în valoare de 100 mii lei cu o contribuție proprie de minim 20%.  

Starea de urgență în Republica Moldova va dura încă 45 de zile, începând cu ziua de 24 iunie curent. Legislativul a aprobat în ședința de astăzi, 23 iunie, proiectul de hotărâre a Parlamentului privind prelungirea stării de urgență. Necesitatea extinderii termenului este determinată de riscurile persistente în privința securității aprovizionării Republicii Moldova cu resurse energetice, impactului asupra domeniului transporturilor, securității la frontieră și gestiunii fluxului de refugiați.

În primul semestru al anului 2019, în țara noastră a fost înregistrată o creștere a volumului producției industriale cu 1,3%, potrivit informației operative cu privire la evoluţia social-economică a Republicii Moldova, publicată de Ministerul Economiei și Infrastructurii. Creșterea a fost determinată de majorarea producției în ramurile industriale: industria prelucrătoare a crescut cu 1,2%, industria extractivă – cu 13,9%, producția și furnizarea de energie – cu 0,5%. Astfel, potrivit datelor, fabricarea pieselor pentru autovehicule și motoare a fost ramura principală care a contribuit la creșterea sectorului industrial, deținând o cotă de 3,5%. Totodată, această ramură a înregistrat o majorare cu 61,8% în perioada ianuarie-iunie 2019, contribuind cu 3,3% la creșterea sectorului.

În ultimii ani, aspectele ce țin de cuantumul taxelor locale și modalitatea de stabilire a acestora în Republica Moldova reprezintă un subiect de mare interes, ce stârnește discuții aprinse între autoritățile de stat și mediul de afaceri. Date fiind obiectivele principale ale politicii fiscale pentru anul 2021, enunțate recent de Ministerul Finanțelor, ne așteptăm ca nici anul acesta să nu constituie o excepție.   

Ce reprezintă conceptul de Team Building?