Conform prevederilor art.4 alin.3 din Legea nr.166 cu privire la tichetele de masa, „valoarea nominală a unui tichet de masă, prevăzută la alin. (1), se indexează anual, după caz, la 1 aprilie. Coeficientul de indexare constituie creşterea anuală a indicelui preţurilor de consum pentru anul precedent, determinată în modul stabilit de către Guvern”. În cazul în care valoarea tichetului a fost de 45 lei și entitatea va aplica coeficientul de indexare, valoarea tichetului va depăși suma stabilită de lege drept sumă deductibilă (presupunem, costul tichetului, la rata inflației de 5% anual, va atinge 47,25 lei). Diferența dintre valoarea nominală și cea indexată a tichetului va rămâne deductibilă în scopuri fiscale?

În contextul majorării tarifelor la energia electrică, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale propune acordarea, în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2020, a unui suport social energetic în mărime de 50 lei lunar pentru persoanele ce beneficiază de pensii al căror cuantum lunar este de până la 1500 lei inclusiv, precum și pentru beneficiarii tuturor tipurilor de alocații sociale de stat (cu excepția alocației pentru îngrijire, însoțire și supraveghere stabilite conform Legii nr. 499/1999 privind alocaţiile sociale de stat pentru unele categorii de cetăţeni). Autoritatea a elaborat proiectul de lege privind suportul social energetic în anul 2020 care prevede că Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS), în baza informațiilor despre beneficiarii indicați supra, va achita, prin intermediul prestatorului de servicii de plată care asigură plata pensiilor și alocațiilor sociale de stat, suportul stabilit.

În lunile ianuarie-octombrie ale anul curent, inspectorii de muncă din cadrul Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM) au efectuat 1549 controale, verificând respectarea prevederilor actelor legislative şi normative din domeniul raporturilor de muncă la unități cu un număr de 83524 salariaţi, dintre care 1128 constituie controale planificate (280 în sectorul public și 848 în sectorul privat) şi 421 – inopinate (149 în sectorul public și 272 în sectorul privat). În urma acțiunilor de inspecție, au fost întocmite procese-verbale de control în care au fost consemnate 8456 încălcări şi abateri de la prevederile legislației din domeniul raporturilor de muncă. Activităţile de control întreprinse au demonstrat că, angajatorii comit cel mai frecvent încălcări ale normelor legale ce țin de stabilirea salariului și respectarea termenelor de plată a acestuia.

De la 1 ianuarie 2019, pensionarii vor avea dreptul la reexaminarea pensiilor. Aceasta prevede un proiect pentru modificarea și completarea unor acte legislative, adoptat de către Parlament în prima lectură. Astfel, pensionarii care activează sau au activat în câmpul muncii după realizarea dreptului la pensie pentru limită de vârstă pot solicita o singură dată reexaminarea pensiei, cu condiția că cuantumul pensiei reexaminate este mai mare decât cea aflată în plată.

Casa Națională de Asigurări Sociale comunică că Acordul între Republica Moldova şi Republica Belarus în domeniul securităţii sociale, bazat pe principii europene, a fost semnat la 23 octombrie 2019. Acordul prevede că atât Republica Moldova, cât şi Republica Belarus vor achita pensia calculată proporţional perioadelor de asigurare realizate pe teritoriul propriu, iar pensia va fi transferată persoanei pe teritoriul statului unde beneficiarul are domiciliul. Principiul proporţionalităţii prevede că părțile vor calcula şi achita pensia pentru perioadele de activitate pe teritoriul lor după 31 decembrie 1991. Pentru perioadele de activitate realizate pe teritoriul fostei URSS până la 31 decembrie 1991, pensia se stabileşte şi se plăteşte de statul pe teritoriul căruia persoana locuiește la data solicitării stabilirii indemnizației.

Rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt va fi diminuată cu 2 puncte procentuale și va constitui până la 5,5% anual. Anunțul a fost făcut de Guvernatorul Băncii Naționale, Octavian Armașu, în cadrul unui eveniment, fiind prezentate deciziile Comitetului executiv ale BNM din 11 decembrie. Această decizie vine ca urmare a Raportului asupra inflației din luna octombrie, unde noi deja am prevăzut că, în anul 2020, vom avea un mediu mai dezinflaționist, adică o inflație mică, spre deosebire de anul 2019, când am avut o inflație destul de înaltă, care la sfârșitul lunii noiembrie a constituit 7,1% și, probabil, va mai crește puțin în luna decembrie, a menționat Octavian Armașu.

Fondul de pensii facultative este fondul fără personalitate juridică, constituit prin contract de societate civilă încheiat în formă scrisă, care funcționează în baza principiului de finanțare prin capitalizare cu unicul scop – de a furniza pensii facultative. Acestea sunt prevederile proiectului de lege referitor la fondurile de pensii facultative, care a fost elaborat și înaintat spre consultări publice de către Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) care, după aprobare și intrarea în vigoare a legii, va fi și autoritatea competentă de punerea acesteia în aplicare. Conform autorilor proiectului, acesta transpune Directiva (UE) 2016/2341 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind activitățile și supravegherea instituțiilor pentru furnizarea de pensii ocupaționale.

Monitorul Oficial publică pe 12 mai curent Hotărârea Guvernului, aprobată în ședința din 5 aprilie 2017 privind modificările și completările ce se operează în mai multe decizii ale Executivului și abrogarea altor decizii, în scopul aducerii în concordanță a actelor normative cu prevederile Legii din 14 octombrie 1996 privind sistemul public de pensii.

Casa Națională de Asigurări Sociale a prezentat raportul operativ privind executarea BASS în 10 luni ale anului curent. Astfel, în bugetul asigurărilor sociale de stat au fost acumulate venituri în sumă de18377,6 mil. lei, ceea ce reprezintă o executare a prevederilor anuale (21869,9 mil. lei) la nivel de 84,0%. Conform informației, contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii s-au acumulat în sumă de 11122,6 mil. lei sau 81,9% comparativ cu suma anuală precizată de 13583,6 mil. lei. Faţă de indicatorul respectiv realizat în perioada similară a anului 2018, suma contribuţiilor acumulate în perioada raportată a înregistrat o creştere cu 367,4 mil. lei sau cu 3,4%.

Concursurile comerciale și investiționale reprezintă una dintre modalitățile de atragere a investițiilor private în societățile comerciale cu capital public sau public-privat. Astfel, prin concurs comercial sau investiţional pot fi privatizate pachete de acţiuni sau părţi sociale care constituie mai mult de 50% din capitalul social al societăţii comerciale cu capital public sau public-privat, precum și complexe de bunuri imobile.   Legea nr. 121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice (Legea nr. 121/2007) definește concursul comercial drept concurs a cărui condiţie de bază este preţul maxim propus pentru bunul expus la vânzare, iar concursul investițional - concursul la care cumpărătorul, pe lângă preţul maxim propus pentru bunul expus la vânzare, își asumă obligaţii investiţionale, în mare parte capitale.

Prezentul ghid a fost elaborat conform cerințelor Codului muncii al RM nr. 154-XV/2003 (în continuare Codul muncii), Legii salarizării nr. 847-XV/2002, Regulamentului cu privire la acordarea unor garanții și compensații salariaților care îmbină munca cu studiile aprobat prin HG nr. 435/2007, Regulamentului cu privire la delegarea salariaților entităților din RM aprobat prin HG nr. 10/2012, Legii nr. 289/2004 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale și alte acte normative în baza prevederilor HG nr. 426/2004 privind modul de calcul al salariului mediu.

Structurile teritoriale de asistenţă socială vor prezenta către Î.S. „Poșta Moldovei” listele persoanelor care beneficiază de compensație pentru servicii de transport în format electronic, astfel va fi exclusă necesitatea completării acestei liste și pe suport de hârtie. Ieri Executivul a aprobat un proiect de hotărâre de Guvern ce are ca scop uniformizarea procedurii de plată a compensației pentru serviciile de transport cu cea stabilită la plata drepturilor sociale.

Bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS) în anul 2018 a fost executat la venituri în sumă de 19790,3 mil. lei, cu 11,1% mai mult față de anul 2017 şi la cheltuieli – în sumă de 19426,5 mil. lei, cu 10,3% mai mult comparativ cu un an mai devreme și cu un excedent de 363,8 mil. lei. În ședința din 29 mai curent, Guvernul a aprobat proiectul de hotărâre a Parlamentului pentru aprobarea Raportului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018. Este de menționat că veniturile și cheltuielile BASS pentru anul trecut au fost precizate în sumă de 19628,8 mil. lei.

La 1 aprilie 2019 va fi indexat nivelul venitului lunar minim garantat cu 3,0%, reieşind din creşterea anuală a Indicelui preţurilor de consum pentru anul precedent. Astfel, după indexare acesta va constitui 1056 lei. În ședința din 7 martie curent Guvernul a aprobat proiectul hotărârii de Guvern privind modificarea punctului 12 din Hotărârea Guvernului nr. 1167/2008 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de stabilire şi plată a ajutorului social.

Prim-ministrul Pavel Filip a convocat în şedinţă conducătorii structurilor responsabile de implementarea reformei sistemului de pensii. Responsabilii de la Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei şi de la Casa Naţională de Asigurări Sociale (CNAS) au informat despre acţiunile realizate şi paşii următori în implementarea reformei sistemului de pensii.

Conform al. (15) din art.7 al Legii nr.289/2004, baza de calcul a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obişnuite sau de accidente nelegate de muncă stabilite din contul angajatorului o constituie salariul mediu al angajatului, determinat în modul stabilit de Guvern. Iar din salariu mediu se exclud unele tipuri de venituri, din care se calculeaza contribuții de asigurări sociale. Totusi, care este baza de calcul pentru indemnizațiile stabilite din contul angajatorului – salariul mediu sau venitul mediu asigurat ?

Persoanele care lucrează permanent cu informaţii atribuite la secret de stat, vor avea un spor la salariu, în funcţie de gradul de secretizare a informaţiilor la care au acces, în mărime de până la 10 % din salariul de bază. Totodată, acest spor nu se va acorda angajaților din unitățile bugetare, dacă actele normative în domeniul salarizării în sectorul bugetar nu prevăd altfel. Ministerul Finanțelor propune spre consultare un proiect de lege pentru modificarea mai multor acte legislative, în scopul ajustării normelor în vigoare cu Legea nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, care stabilește componentele salariului lunar în acest sector, fiind exclus sporul pentru păstrarea secretului de stat, prevăzut de sistemele anterioare.

În prima jumătate a anului curent la evidența Casei Naționale de Asigurări Sociale erau 700887 beneficiari de pensii, iar mărimea medie a prestației a constituit 1895,07 lei, informează CNAS. Cei mai mulți beneficiari primesc pensie pentru limită de vârstă – 527710 persoane, mărimea medie a prestației fiind de 1834,21 lei. Totodată, 123448 persoane beneficiază de pensie de dizabilitate cu mărimea medie de 1431,30 lei, iar beneficiari de pensii de urmaș sunt 11191, mărimea prestației constituind 977,42 lei.

De la 1 aprilie 2017 pensiile vor fi recalculate, în conformitate cu prevederile reformei sistemului de pensii. Obiectivul este de a reduce inechitățile din sistemul de pensii şi racordarea pensiilor la principiile de asigurări sociale.

Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) a aprobat Regulamentul privind scanarea informaţiei din carnetele de muncă pentru perioada realizată până la 1 ianuarie 1999. Documentul a fost elaborat în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 418 din 03.05.2000 „Cu privire la crearea Registrului de stat al evidenţei individuale în sistemul public de asigurări sociale” și reglementează modul de acumulare al informaţiei privind activitatea de muncă realizată până la data indicată, prin scanarea datelor din carnetele de muncă ale persoanelor asigurate.