Starea de urgență în sănătate publică, în Republica Moldova, se prelungește până la 15 ianuarie 2022. Decizia a fost aprobată astăzi, în cadrul ședinței Comisiei naţionale extraordinare de sănătate publică (CNESP), dat fiind faptul că situația epidemiologică se menține extrem de îngrijorătoare la nivel național. Astfel, membrii CNESP au decis să mențină restricțiile actuale la nivel național, cu posibilitatea de revizuire a acestora în funcție de evoluția situației epidemiologice.

Viceprim-ministrul Serghei Pușcuța a avut ieri, 24 februarie 2020, o întrevedere cu reprezentanții Asociației Investitorilor Străini din Moldova. Discuțiile au vizat propunerile de politică fiscală pentru anul 2021. În debutul ședinței, Serghei Pușcuța a menționat că, obiectivul Ministerului Finanțelor este dezvoltarea economiei naționale, susținerea mediului de afaceri, precum și respectarea calendarului bugetar, astfel încât politica fiscală pentru anul viitor să fie votată până la vacanță de vară a Parlamentului Republicii Moldova: „Votarea politicii fiscale în termenul stabilit ar oferi o perioadă de 5-6 luni, timp în care agenții economici și-ar putea pregăti planurile de afaceri, ar putea efectuată ajustări în sistemele de raportare și evidență”.

Medierea judiciară ca fază obligatorie în cadrul unor proceduri civile va fi exclusă. Parlamentul a aprobat abrogarea capitolului XIII1 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia medierea judiciară este o modalitate obligatorie de soluţionare amiabilă a pretenţiilor adresate instanţei judecătorești, cu ajutorul şi sub conducerea acesteia, în cazurile ce ţin de protecţia consumatorilor, litigiile de familie, litigiile de muncă, litigiile succesorale etc.     Reamintim că medierea judiciară a fost instituită în anul 2017 cu scopul de a reducere din volumul de muncă al judecătorilor, însă, pe parcursul anilor, s-a constatat că este o metodă ineficientă de soluționare prealabilă a litigiilor, care a îngreunat semnificativ procedurile judiciare.

Cabinetul de miniștri a aprobat în ședința de astăzi, 16 martie,  Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea noii componenței nominale a Comitetului de supraveghere a auditului.   Astfel, din componența Comitetului vor face parte următoarele persoane: Natalia Tonu – șef adjunct al Direcției politici financiare, Ministerul Finanțelor Ala Vizir – consultant principal în Direcția politici financiare, Ministerul Finanțelor

Impozitul pe bunurile imobiliare este impozitul local care reprezintă o plată obligatorie la buget de la valoarea bunurilor imobiliare. În cazul persoanelor fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător acest impozit se achită în funcție de data apariției dreptului de proprietate: în cazul bunurilor imobiliare existente şi/sau dobândite până la data de 31 mai inclusiv a anului fiscal în curs, impozitul pe bunurile imobiliare se achită nu mai târziu de data de 30 iunie a anului curent1.   Respectiv, subiecții impunerii deja primesc avizele de plată a acestui impozit.

Cadrul normativ în vigoare aplicabil începând cu 1 ianuarie 2023 stabileşte limita minimă a contribuţiilor de asigurări sociale. Spre deosebire de perioadele anterioare, unde exista un plafon maxim al contribuţiei individuale de asigurări sociale, actualmente legislaţia prevede un plafon minimal al contribuţiei datorată de angajator

Cele mai multe locuri de muncă vacante la sfârșitul anului 2018 erau înregistrate în industria prelucrătoare — 4190, conform datelor Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă cu referire la cererea și oferta pieței muncii. La fel, un număr mare de locuri de muncă libere au fost înregistrate și în construcții – 1223, iar în activități de servicii administrative – 1114. Totodată, în domeniul comerțului cu ridicata și cu amănuntul, precum și în sectorul transporturi și depozitare, au fost la evidență câte 879 locuri libere. Cele mai puține joburi vacante au fost înregistrate în activitățile financiare și de asigurări – 32.

Membrii comisiei agricultură și industrie alimentară au oferit, cu vot unanim, aviz pozitiv pentru  proiectul de lege de modificare a Codului fiscal, prin care se propune excluderea accizelor la importul tractoarelor agricole de la pozițiile tarifare 870110 000, 870120, 870130000, 870191900, 870192900, 870193900, 870194900, 870195900, 870191100, 870192100, 870193100, 870194100 și 870195100.   După cum a informat autorul inițiativei, astfel se va reduce la zero cota accizelor la tractoarele de mâna a doua, ceea ce este favorabil pentru agricultorii mici, menționând că prin Legea nr. 257/2020 a fost eliminată interdicția de import a tractoarelor agricole și forestiere

 Cota taxei pentru amenajarea teritoriului se stabilește de către autorităţile administraţiei publice locale conform locului amplasării obiectului impunerii/bazei impozabile – în lei anual pentru fiecare salariat şi/sau fondator al întreprinderii individuale, al gospodăriei ţărăneşti (de fermier), de asemenea membrii acesteia şi/sau pentru fiecare persoană ce desfăşoară activitate profesională în sectorul justiţiei (art. 292 alin. (2) și anexa la Titlul VII al Codului fiscal).

Serviciului Fiscal de Stat a aprobat noua componență nominală a Consiliului pentru soluționarea disputelor în cadrul SFS. Ordinul nr. 527 din 15 octombrie 2021 a fost plasat pe pagina oficială a autorității fiscale.   Astfel, în cadrul Consiliului vor fi incluse nouă persoane: Igor Țurcanu – președintele Consiliului; Valeria Nedelea – șef al Direcției generale expertiză juridică; Carolina Sîrbu - șef al Direcției contestații; Grigore Rusu – șef al Direcției generale control operativ; Vitalie Ciumacenco – șef al Direcției generale metodologie proceduri fiscale; Serghei Arhirii – șef al Direcției generale conformare;

În Monitorul Oficial de astăzi, 15 octombrie, a fost publicată Legea nr. 132 din 7 octombrie 2021 pentru modificarea Codului de executare, prin care au fost aprobate măsurile ce au drept scop crearea unui mecanism de protecție în cadrul procesului de urmărire a bunurilor debitorului și membrii familie sale.   Astfel, urmărirea bunurilor imobile ale debitorului nu va fi efectuată în cazul documentelor executorii privind creanțele a căror valoare nu depășește 15 salarii medii pe economie (130740 lei), în situația în care debitorul și familia sa au unica viză de domiciliu în acea locuință, precum și cu condiția ca soțul/soția, copilul minor sau persoana aflată la întreținere să nu dețină o altă locuință în proprietate sau în folosință.

Codul muncii ar putea fi completat cu prevederi ce vor reglementa posibilitatea angajatorilor de a deschide creșe pentru copiii salariaților, în vederea asigurării reconcilierii vieții profesionale cu cea de familie, cu oferirea salariaților săi servicilor de îngrijire a copiilor cu vârsta cuprinsă între 0-3 ani.    Proiectul de lege prin care se propune completarea cadrului normativ național în vederea legiferării dreptului angajatorilor de a oferi salariaților servicii alternative de îngrijire a copiilor cu vârstă mică a fost susținut de membrii Comisiei parlamentare protecție socială, sănătate și familie pentru a fi prezentat în plen în prima lectura.

Inițiativa legislativă a unui grup de deputați cu privire la completarea Titlului II al Codului fiscal cu cap. 104 „Regimul fiscal al persoanelor fizice care desfășoară activități în domeniul comercializării deșeurilor de metale feroase și neferoase” a fost susținută de membrii Cabinetului de miniștri în cadrul ședinței din 9 februarie, Guvernul recomandând excluderea din proiect a prevederii, conform căreia Ministerul Mediului urmează să aprobe Nomenclatorul de deșeuri de metale feroase și neferoase care pot fi colectate de subiecții impozabili.   În această ordine de idei, Executivul a menționat că în RM este în vigoare Codul european al deşeurilor, aprobat prin HG nr. 99/2018, care conține codurile a 20

Potrivit art. 277 alin. (1) din Codul fiscal, subiecți ai impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare/impozitul funciar sunt persoanele juridice şi persoanele fizice rezidenți şi nerezidenți ai Republicii Moldova:

Antreprenorii care au comis încălcări fiscale în sumă de până la 5000 lei și cetățenii a căror încălcări constatate nu depășesc 500 lei nu vor fi sancționați, dar, după cum prevede art. 235 alin 11 din Codul fiscal, vor fi aplicate avertizări. Membrii Comisiei economie, buget și finanțe au aprobat, pentru a fi prezentat în prima lectură în ședință plenară a Parlamentului, proiectul de lege ce prevede modificarea art. 231 (alin.4) din CF.   Potrivit  legislației fiscale în vigoare, se consideră nesemnificativă încălcarea fiscală dacă suma impozitului sau taxei constituie până la 100 de lei pentru persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi până la 1000 de lei

În cazul constatării a executării necorespunzătoare sau neexecutarea obligațiilor, prerogativelor sau atribuțiilor sale, indiferent de prezența culpei sau în rezultatul controlului parlamentar efectuat în condițiile legii, a unei activități defectuoase de către membrii Consiliului de Administraţie ai CNPF, Plenului Consiliului Concurenței, consilierii Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor, membrii Consiliului Audiovizualului și directorii Consiliului de administrație ai ANRE (autorități ce se află sub control parlamentar) pot fi revocați din funcție prin hotărârea Parlamentului, dacă comisia parlamentară de profil constată existența temeiurilor de revocare din funcție și întocmește un raport motivat în care se indică faptele, împrejurările și circumstanțele care servesc drept temei pentru eliberare din funcție.

Transferul Comisiei de certificare – organul colegial instituit pentru atribuirea statutului de utilitate publică organizațiilor necomerciale – din subordinea Ministerului Justiției în subordinea Agenției Servicii Publice este obiectul proiectului hotărârii de Guvern pentru modificarea HG nr. 266/2011 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Comisiei, care a fost inclus pe agenda ședinței secretarilor generali.   Proiectul a fost elaborat pentru executarea art. 27 din Legea nr. 86/2020 cu privire la organizațiile necomerciale, conform căruia Guvernul urmează să-și aducă în concordanță cu legea dată actele sale normative într-un termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a legii.

Urmărirea bunurilor imobile ale debitorului nu va fi efectuată în cazul documentelor executorii privind creanțele a căror valoare nu depășește 15 salarii medii pe economie (130740 lei), în situația în care debitorul și familia sa au unica viză de domiciliu în acea locuință, precum și cu condiția ca soțul/soția, copilul minor sau persoana aflată la întreținere să nu dețină o altă locuință în proprietate sau în folosință.   Parlamentul a aprobat în lectura a doua proiectul de lege ce prevede modificarea Codului de executare. Documentul are ca scop crearea unui mecanism de protecție în cadrul procesului de urmărire a bunurilor imobile cu destinație locativă, în care debitorul și membrii familie sale își au unicul domiciliu.

Activitatea de întreprinzător în baza patentei este reglementată de Legea nr. 93/1998, potrivit art.1 alin.(1) al căreia definește patenta de întreprinzător drept un certificat de stat nominativ, ce atestă dreptul de a desfășura genul de activitate de întreprinzător indicat în ea în decursul unei anumite perioade de timp.   Titular de patentă poate fi orice cetățean al RM cu capacitate de exercițiu, orice cetățean străin sau apatrid, care locuiește permanent în RM și are dreptul să desfășoare activitate de întreprinzător, a declarat despre intenția sa de a procura patentă și corespunde cerințelor de calificare necesare acestui gen de activitate.

Sectoarele pomicultură, cel nucifer, de arbuști fructiferi și căpșun, legumicol, creșterea ciupercilor, a plantelor aromatice, medicinale și condimentare vor cădea sub incidența legii horticulturii, proiectul căreia este propus pentru consultări publice de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.   Documentul stabilește regulile de implementare a politicii de stat în sectorul horticol, de supraveghere și asigurarea controlului în domeniu, competențele părților implicate în gestionarea și dezvoltarea horticulturii etc.