Potrivit prevederilor art.95 alin.(11) din Codul fiscal, serviciile electronice prestate de către nerezident care, fără a deține formă organizatorico-juridică pe teritoriul Republicii Moldova, prestează servicii cetățenilor Republicii Moldova pentru care se prevede aplicarea TVA se consideră serviciile prestate prin rețelele informaționale de telecomunicații, inclusiv prin rețeaua web mondială Internet, automatizat, cu utilizarea tehnologiilor informaționale, și anume:

Începând cu 1 ianuarie 2021, la serviciile importate, conform art.109 alin. (2) din CF, la serviciile importate termenul obligaţiei fiscale şi data achitării TVA se consideră nu mai târziu de termenul obligaţiei de depunere a declaraţiei privind TV pentru perioada fiscală în care a avut loc importul serviciilor sau achitarea acestora, în funcţie de ce are loc mai înainte.    Astfel, legislația stabilește două fapte economice care conduc la apariția obligației fiscale la serviciile importate, în funcție de ce are loc mai înainte: importul serviciilor sau achitarea acestora.

Ministerul Economiei şi Infrastructurii declară creșterea sectorului industrial cu 3,4%, în anul 2017. Industria prelucrătoare a înregistrat o creștere cu 4,5%, impulsionând evoluția întregului sector industrial. Ramurile care au determinat creșterea industriei în anul 2017, au fost fabricarea de fire și cabluri electrice, prelucrarea și conservarea fructelor și legumelor, fabricarea băuturilor, inclusiv a vinurilor, prelucrarea și conservarea cărnii, fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, fabricarea zahărului.

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a prezentat astăzi, 27 septembrie, rezultatele activității inspectorilor ANSA pentru perioada 14 – 20 septembrie curent. Conform informaţiei, în perioada de referință a fost verificată conformarea cerinţelor impuse de către 21 de puncte de colectare a laptelui, 1 abator, 6 depozite frigorifice, 3 secții de prelucrare a cărnii, 1 piață agroalimentară și 3 magazine de comercializare a produselor din carne. Controlului au fost supuse o moară, o fabrică de producere a vinului, 2 unități de deshidratare a fructelor, 2 brutării și 3 unități de fabricare a uleiului vegetal.

Discuțiile privind digitizarea economiei naționale continuă pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. Astăzi, în cadrul unei ședințe online, au fost prezentate rezultatele studiului „Moldova Rapid e-Commerce Review” elaborat cu suportul USAID.   Studiul a început în luna iulie curent, fiind realizat de o echipă formată din experți locali și internaționali, fiind organizate peste 40 de întâlniri cu reprezentanți ai ministerelor, autorităților de reglementare, partenerilor de dezvoltare, asociațiilor, furnizorilor de telecomunicații și de plăți, IMM-urilor și operatorilor de comerț electronic. Întâlnirile au avut ca scop aprecierea obstacolelor critice pentru dezvoltarea comerțului electronic.

Începând cu 1 ianuarie 2020, entitățile autohtone întocmesc situațiile financiare conform unui nou format, elaborat în conformitate cu cerințele stipulate în Standardul Național de Contabilitate (SNC) „Prezentarea situațiilor financiare”, în redacția Ordinului Ministrului Finanțelor nr. 48/2019. Modificările operate în conținutul situațiilor financiare, și în special, în bilanț, au condus la apariția unor „noutăți” în prezentarea informației financiar-contabile și analiza acesteia.

Lista agenților economici cu drept de prelungire a termenului de plată a TVA şi a taxei vamale pentru perioada ciclului de producere, dar nu mai mult de 180 de zile, la materia primă, materialele, accesoriile, ambalajul primar şi articolele de completare importate pentru fabricarea în exclusivitate a mărfurilor destinate exportului, a fost completată. În Monitorul Oficial din 19 ianuarie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 16 din 18.01.2019 cu privire la modificarea Listei.

În Monitorul Oficial din 21 decembrie curent a fost publicatăLegea cu privire la controlul de conformitate cu cerințele de calitate pentru fructele și legumele proaspete. Aceasta stabilește procedurile, modul de organizare și desfășurare a controlului de conformitate cu cerințele de calitate impuse, lista fiind aprobată de Guvern. Prevederile legii se aplică persoanelor fizice și juridice care produc, depozitează, prelucrează, sortează, ambalează, importă, exportă sau comercializează produse.

Indicele preţurilor de consum în luna iulie 2020 faţă de luna iunie a  constituit 99,77%, anunță Biroul Național de Statistică. Tendinţa negativă a evoluţiei preţurilor medii de consum cu 0,23% a fost determinată de micşorarea preţurilor la produsele alimentare cu 1,01%   În luna iulie 2020 faţă de luna iunie 2020 au scăzut preţurile la cartofi – cu 25,3%, legume proaspete – cu 7,4% (în special: ceapă uscată – cu 29,9%, ardei grași – cu 29,0%, vinete – cu 23,2%, dovlecei – cu 22,5%, usturoi – cu 17,6%, tomate – cu 15,3%, varză – cu 8,3%, sfeclă roșie – cu 6,3%, castraveți – cu 3,0%, ciuperci proaspete – cu 1,1%), struguri de masă timpurii – cu 4,5%, ouă de găină – cu 2,2%, slănină neprelucrată – cu 2,0%, crupe și fructe exotice – cu a câte 1,5%, zahăr tos, pește proaspăt și congelat – cu a câte 0,3%, carne, preparate și conserve din carne – cu 0,1% (în special: subproduse – cu 1,3%, carne de oi – cu 1,2%, preparate din carne și semifabricate – cu 0,8%, carne de vită – cu 0,7%, carne de porc – cu 0,2%).  

Unele aspecte privind regimul juridic al documentului electronic, circulația electronică a acestuia și consecințele în caz de nerespectare a prevederilor Legii nr.91 privind semnătura electronică și documentul electronic.   Documentul electronic reprezintă informaţia în formă electronică, creată, structurată, prelucrată, păstrată şi/sau transmisă prin intermediul computerului sau al altor dispozitive electronice, semnată cu semnătură electronică în conformitate cu Legea nr.91/2014, pe când semnătura electronică – date în formă electronică, care sunt ataşate la sau logic asociate cu alte date în formă electronică şi care sunt utilizate ca metodă de autentificare.

Exporturile de mărfuri realizate în luna februarie a anului curent au constituit $245,4 mil., cu 11,8% mai mult față de luna ianuarie și cu 1,6% — comparativ cu luna februarie 2019. Totuși, de la începutul anului volum exportului este inferior celui realizat în perioada corespunzătoare din anul 2019 cu 2,3%, însumând $464,8 mil., comunică Biroul Național de Statistică. Din suma totală, livrările de mărfuri autohtone au constituit $358,2 mil. (77,1%), fiind în creștere cu 6,8% față de ianuarie-februarie 2019 și care a contribuit la majorarea totală a exporturilor cu 4,8%. Mijloacele de transport rutier au fost cel mai des utilizate pentru exporturile de mărfuri (82,8%), fiind urmate de transportul maritim (10,1%), feroviar (5,7%) și aerian (1,4%).

În trimestrul I al anului curent, exporturile de mărfuri din țara noastră au constituit $675,0 mil., cu 7,9% mai puțin comparativ cu perioada similară a anului 2019, potrivit datelor Biroului Național de Statistică. Astfel, în luna martie exporturile au constituit $210,3 mil., fiind cu 14,3% mai mici față de luna februarie curent și cu 18,3% comparativ cu luna martie 2019. Exporturile de mărfuri autohtone au constituit $521,4 mil. și reprezintă 77,2% din totalul exporturilor, fiind în scădere cu 0,2% față de aceiași perioadă din 2019, iar reexporturile de mărfuri străine au însumat $153,6 mil. (22,8% din totalul exporturilor), diminuându-se cu 27,1% comparativ cu ianuarie-martie 2019.

Prin Legea nr.257/2020  cu privire la modificarea unor acte normative au fost instituite o serie de modificări în legislația fiscală și vamală, printre care se enumeră eliminarea prohibițiilor la importul autovehiculelor, precum și modificarea cotelor accizelor în funcție de termenul de exploatare a acestora.   Motivul care a stat la baza adoptării măsurilor menționate supra este faptul că, conceptual legislația, în speță legislația vamală, nu ar trebui să prevadă interziceri de bunuri (cu excepția celor a căror circulație este interzisă pe teritoriul țării, cum ar fi drogurile), iar în cazul în care se dorește restrângerea importurilor anumitor bunuri din raționamente ecologice, acestea urmează a fi realizate prin aplicarea unor impozite majorate.

Modalitatea de completare a facturii fiscale este stabilită conform Instrucțiunii privind completarea formularului tipizat de document primar cu regim special „Factura fiscală”, anexa nr.2 la Ordinul Ministerului Finanțelor nr.118 din 28 august 2017.

Rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei practică o diversitate vastă de activităţi, fapt ce provoacă diverse întrebări privind modul de contabilizare a costurilor privind crearea, implementarea şi gestionarea tehnologiilor informaţionale, precum şi prezentarea informaţiilor aferente în situaţiile financiare. Cadrul normativ de bază pentru entităţile ce activează în acest domeniu îl reprezintă Legea nr. 77 din 21.04.2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei şi HG 1144 din 20.12.2017 cu privire la crearea parcului pentru tehnologia informaţiei „Moldova IT park”. Acestea stipulează condiţiile privind crearea unui parc în domeniul IT, genurile de activitate care trebuie să corespundă cel puţin unuia din tipurile de activitate prevăzute de art. 8 al Legii nr. 77 printre care pot fi menţionate:

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) informează actualii și viitorii utilizatori ai sistemului informațional automatizat de creare și circulație a facturilor fiscale electronice (SIA) „e-Factura” că noua versiune a sistemului, aflată în proces de testare, conține un mecanism nou, modernizat de integrare a sistemelor de contabilitate ale agenților economici cu sistemul „e-Factura” prin intermediul aplicației API e-Factura. Mecanismul asigură optimizarea proceselor și metodelor de utilizare a aplicației API eFactura prin micșorarea timpului pentru prelucrarea datelor; lichidarea restricțiilor de timp în utilizarea metodelor aplicate; introducerea unor câmpuri noi ce permit identificarea mult mai ușoară și mai operativă a facturilor fiscale descărcate în sistem.

În luna martie 2020 inflaţia anuală a constituit 5,94%, informează Biroul Național de Statistică. Totodată, indicele preţurilor de consum (IPC) în martie curent faţă de luna precedentă a constituit 100,09%. Creşterea indicelui cu 0,09% a fost determinată de majorarea preţurilor la produsele alimentare cu 0,35% şi a tarifelor pentru prestarea serviciilor populaţiei cu 0,09%. În luna martie 2020 faţă de februarie 2020 au fost înregistrate creşteri de preţuri la cartofi cu 5,7%, fructe proaspete – cu 3,6% ciocolată – cu 2,1%, legume proaspete – cu 1,6% (în special: usturoi – cu 24,6%, ceapă uscată – cu 11,8%, ciuperci – cu 3,5%, boboase – cu 1,9%), carne de vită – cu 1,2%, carne de oi, carne de iepure, votcă și crupe – cu a câte 0,7%, paste făinoase și faină de grâu – cu a câte 0,5%.

Astăzi, 24 august 2020, intră în vigoare noi prevederi ce țin de procedura de primire și de soluționare a plângerilor de către Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP).   Astfel, începând de astăzi,  în cazul în care persoanele fizice (în continuare - subiectul de date cu caracter personal) consideră că prelucrarea datelor sale nu este conformă cu cerinţele Legii privind protecţia datelor cu caracter personal nr. 133/2011, pot înainta CNPDCP  o plângere în termen de 30 de zile din momentul depistării încălcării, cu realizarea în prealabil, după caz, a drepturilor prevăzute la art. 12, 13, 14, 16 și 17.

Instituirea unui mecanism de prevenire a aplicării sancţiunilor asupra mediul de afaceri în cazul în care întreprinderea şi reprezentanţii acesteia înlătură încălcările comise şi realizează acţiunile recomandate de autoritatea de control este aprobat prin  Legea nr. 59 din 22 aprilie 2021 pentru modificarea unor acte normative, care a intrat în vigoare la 21 mai curent, data publicării documentului în MO.

Ministerul Finanțelor a propus pentru consultări publice proiectul Ordinului cu privire la aprobarea formularului tipizat al Dării de seamă privind impozitul pe venitul agenților economici subiecți ai întreprinderilor mici și mijlocii (forma SIMM20), care va substitui forma IVAO15 „Darea de seamă privind impozitul pe venitul din activitatea operațională”. Amintim că, conform modificărilor operate în Codul fiscal prin Legea nr.171/2019, sintagma „din activitatea operațională” a fost exclusă (art.544 alin.1 și 21 și Capitolul 71 al Titlului II) sau substituită cu alte noțiuni, cum ar fi „venitul determinat conform contabilității financiare” (art.542 alin.1) și „obiect al impunerii” (art.544 alin.1).