Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015) stipulează regulile care urmează a fi respectate de către autoritățile contractante în cadrul desfășurării procedurilor de achiziții publice în ceea ce privește publicarea datelor și informațiilor aferente acestora. Odată cu ajustarea legislației naționale în materie de achiziții publice, la Directivele UE au fost aduse un șir de modificări în ceea ce privește asigurarea publicității și transparenței. Drept urmare, autoritățile contractante sunt obligate să ofere mai multe informații cu privire la achiziții.

Concursurile comerciale și investiționale reprezintă una dintre modalitățile de atragere a investițiilor private în societățile comerciale cu capital public sau public-privat. Astfel, prin concurs comercial sau investiţional pot fi privatizate pachete de acţiuni sau părţi sociale care constituie mai mult de 50% din capitalul social al societăţii comerciale cu capital public sau public-privat, precum și complexe de bunuri imobile.   Legea nr. 121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice (Legea nr. 121/2007) definește concursul comercial drept concurs a cărui condiţie de bază este preţul maxim propus pentru bunul expus la vânzare, iar concursul investițional - concursul la care cumpărătorul, pe lângă preţul maxim propus pentru bunul expus la vânzare, își asumă obligaţii investiţionale, în mare parte capitale.

Ce-ar trebui să cunoască un operator economic care realizează tranzacții externe de import despre Declarația valorii în vamă? Potrivit Regulamentului privind modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 974/2016 (Regulament), Declaraţia pentru valoarea în vamă se întocmește și se prezintă pe un formular D.V.1, pentru cazurile în care valoarea în vamă se determină în baza valorii de tranzacţie, respectiv în baza preţului efectiv plătit sau de plătit, conform prevederilor art. 11 din Legea nr. 1380/1997 cu privire la tariful vamal (Legea nr. 1380/1997).

Tendinţele demografice mondiale și naționale, de rând cu o serie de alți factori sociali și economici, generează presiuni din ce în ce mai evidente asupra sistemului public de pensii, scopul căruia este menținerea securității financiare după pensionare și gestionarea eficientă a efectelor sociale, economice și financiare ale îmbătrânirii populației.   În vederea asigurării veniturilor la bătrânețe, Banca mondială, încă din anul 1994 prin raportul său „Evitarea Crizei Vârstei Înaintate” recomandă un sistem de pensii de tip multi-pilon, cuprinzând:  

Serviciul Fiscal de Stat, în scopul determinării venitului impozabil estimat din surse indirecte, a modificat prevederile Ordinului nr. 427 din 21 august 2018. Astfel, organele cadastrale teritoriale, deţinătorii registrelor de valori mobiliare, notarii publici vor prezenta autorității fiscale informația necesară atât în privința persoanelor fizice rezidente, cât și nerezidente. Ceilalți furnizori de informații vor prezenta datele necesare doar de persoanele fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova. Ordinul nr. 663 din 11 decembrie 2018 a fost publicat vineri, 28 decembrie 2018, în Monitorul Oficial și sunt aplicate din 1 ianuarie 2019.

Serviciul Fiscal de Stat planifică, pe parcursul anului 2019, selectarea unui eșantion de persoane fizice în vederea aplicării măsurilor de conformare voluntară. Despre aceasta se spune în Programul de conformare voluntară pentru anul 2019, aprobat de SFS. Selectarea persoanelor respective se va realiza reieșind din volumul de informații deținute de către SFS cu referire la intrările și ieșirile de active înregistrate de persoane fizice în comparație cu veniturile legale obținute și declarate. Menționăm că, potrivit prevederilor capitolului 111 din Codul fiscal (CF), dacă între veniturile impozabile estimate calculate în baza situației fiscale

În activitatea oricărei entități din anumite motive fie întemeiate, fie mai puțin întemeiate pot apărea creanțe ale entităților, creanțe aferente bugetului, avansurilor acordate, ale personalului etc. al căror termen de prescripție a expirat. Respectiv, conform actelor normative în vigoare, creanțele compromise urmează a fi casate. Casarea acestora atrage după sine o serie de ajustări în scopuri fiscale. În prezentul articol ne propunem să analizăm atât sub aspect contabil, cât și fiscal modul de casare a acestora, documentele confirmative care stau la baza derecunoașterii lor în contabilitate, momentul în care creanțele urmează a fi calificate ca compromise, modul de reflectare în Declarația VEN 12 și în Declarația privind TVA.

Ca rezultat al controlului efectuat la ÎM „R” SRL, s-a constatat admiterea următoarelor încălcări ale legislaţiei muncii: • angajatorul admite restanțe la plata salariului față de toți lucrătorii pentru perioada septembrie 2017–aprilie 2018 (la momentul controlului nu a fost prezentat nici un act confirmativ privind achitarea salariilor) • contrar prevederilor art. 142 alin.(1) din Codul Muncii, angajatorul nu a achitat, la desfacerea contractelor individuale de muncă în perioada septembrie 2017– aprilie 2018, sumele ce se cuveneau salariaţilor în ziua eliberării, prin ce s-au încălcat prevederile art. 143 alin. (1) din CM, prin care a fost comisă contravenţia prevăzută de art. 55 alin. (1) lit.g) şi art. 57 alin. (1) din Codul contravenţional1.

Arbitrajul este o instituție extrajudiciară. Cu toate acestea legislația Republicii Moldova nu exclude posibilitatea ca instanțele de judecată competente (de drept comun) să intervină, pe durata derulării procedurii arbitrale. Astfel, conform cadrului legal în vigoare instanțele de judecată competente pot interveni în următoarele cazuri: a) aplicarea măsurilor asigurătorii la orice etapă a procedurii arbitrale (art.10 Legea nr.23 din 22.02.2008) sau chiar înaintea arbitrajului (art.23 alin.(1) Legea nr.23 din 22.02.2008);

Serviciul Fiscal de Stat a aprobat Instrucțiunea cu privire la modalitatea de completare și emitere a Hotărârii cu privire la executarea silită a obligației fiscale a contribuabilului (în continuare – Instrucțiune). Ordinul nr. 605 din 2 noiembrie curent este publicat în Monitorul Oficial nr. 430-439 și intră în vigoare astăzi, 23 noiembrie 2018. Documentul conține două anexe – însăși Instrucțiunea și Registrul Hotărârilor cu privire la executarea silită a obligației fiscale a contribuabilului.

Executorii judecătorești vor fi obligați să ridice mijloacele de transport declarate în căutare în termen de trei zile lucrătoare de la momentul comunicării reţinerii acestora de către organele afacerilor interne. Parlamentul a votat săptămâna trecută în lectură finală un proiect de lege ce vine cu modificări la Codul de executare și la Legea privind executorii judecătorești.

O procedură de executare intentată de executorul judecătoresc acordă creditorului și debitorului drepturile și obligațiile reglementate de Codul de executare (CE). Creditor este persoana fizică sau juridică în al cărei interes a fost emis documentul executoriu, iar debitor este persoana fizică sau juridică obligată, prin documentul executoriu, să efectueze anumite acţiuni ori să se abţină de la efectuarea lor.

Subdiviziunile de audit intern (SAI) vor colabora cu Curtea de Conturi şi îi vor remite acesteia copia Planului anual al activităţii de audit intern și copia Raportului anual al activităţii de audit intern. În Monitorul Oficial de vineri, 7 decembrie 2018, au fost publicate modificările la Legea privind controlul financiar public intern și Legea privind administrația publică locală. Astfel, Legea privind controlul financiar public intern va fi completată cu un articol nou (art.281) ce va reglementa interacțiunea auditului intern cu auditul public extern, potrivit căruia subdiviziunile de audit intern vor prezenta documentele menționate mai sus.

Din 1 ianuarie 2020, sunt puse în aplicare o serie de legi, prin care au fost operate modificări asupra Codului fiscal (CF): — Legea nr.171 din 19.12.2019; — Legea nr.170 din 19.12.20191; — Legea nr.122 din 16.08.2019; — Legea nr.115 din 15.08.2019. Necesitatea de modificare a CF derivă din necesitatea perfecţionării şi ajustării legislaţiei fiscale la evoluţia proceselor economice şi sociale, precum şi din necesitatea asigurării veniturilor bugetare necesare acoperirii cheltuielilor.

Sechestrarea și urmărirea bunurilor unui debitor este o procedură complexă și complicată, care necesită cunoașterea interacțiunii mai multor acte normative și legislative. Aplicarea corectă a acestora garantează respectarea intereselor părților implicate în proces. Astăzi venim cu generalizarea procedurii respective, care va fi utilă atât debitorilor cât și creditorilor, indiferent de statutul acestora (persoane fizice sau juridice).

În urma examinării unei petiţii, agentul constatator al Inspecţiei Teritoriale a Muncii Chişinău a întocmit în privinţa SRL „C” un proces verbal cu privire la contravenţie. La baza acestuia au fost puse art. 551 “Utilizarea muncii nedeclarate”, 552 “Achitarea salariului sau a altor plăţi fără reflectarea acestora în evidenţa contabilă” din Codul contravenţional al RM (CC), fiind depistate mai multe încălcări ale legislaţiei muncii de către angajator: – relaţiile de muncă nu au fost perfectate în formă scrisă prin încheierea contractelor individuale de muncă, fiind admisă munca nedeclarată, contrar prevederilor art. 71 şi art. 58 alin. (1) din Codul muncii (CM);

Pe parcursul lunii ianuarie a anului 2019 entitatea D SRL i-a achitat entităţii nerezidente Z (rezident al Germaniei) plata pentru servicii de deservire a utilajului și a reținut impozit pe venit la sursa de plată din fecare plată în baza prevederilor art. 91 din CF. În luna curentă nerezidentul i-a prezentat entității D SRL certifcatul de rezidenţă fscală pentru a benefcia de prevederile Acordului între state pentru evitarea dublei impuneri. Urmează de stabilit dacă trebuie să fe efectuate niște rețineri la sursă entitatea D SRL, dacă e necesară reflectarea plăților în continuare în dările de seamă IPC18 și cum poate fi restituit nerezidentului impozitul achitat de la începutul anului?

Asigurarea colectării la nivel a veniturilor la bugetul public național de către Serviciul Fiscal de Stat (în continuare SFS), este o condiție importantă și indispensabilă pentru bunul mers al dezvoltării societății. Administrația fiscală nu trebuie să se limiteze doar la încasarea dinamică a veniturilor la buget, dar și recuperarea pe deplin și în termen restrâns a restanțelor la buget.

La începutul lunii august, volumul transferurilor băneşti nete din străinătate în Moldova prin intermediul băncilor în favoarea persoanelor fizice a constituit $756 mil., ce este cu 15,1% mai mult comparativ cu perioada similară a anului 2017. Potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei, în luna august în republică au fost transferați $115,73 mil. sau cu 9,9% mai mult decât în anul trecut.

De facilități la importul obiectelor de cult vor putea beneficia doar persoanele care vor fi incluse în Lista beneficiarilor de facilităţi fiscale şi vamale. Pentru a fi incluși în această Listă, solicitanții vor depune o cerere la Ministerul Educaţiei, Culturii si Cercetării. În cadrul ședinței de ieri, 10 octombrie 2018, Cabinetul de miniștri a aprobat Regulamentul privind modul de acordare a facilităţilor fiscale şi vamale la importul obiectelor de cult şi a Listei beneficiarilor de facilităţi fiscale şi vamale la importul acestora.