Pe parcursul anului entitatea a efectuat o donație unei publicaţii periodice în sumă totală de 110 000 lei, inclusiv mijloace bănești – 60 000 lei, marfă – 37 000 lei și un mijloc fix – 13 000 lei. În scopuri fiscale valoarea neamortizată a mijlocului fix la momentul donației constituie 11 500 lei. În aceste condiții mai mulți contribuabili își pun întrebări cu privire la dreptul la deducerea donației în scopuri fiscale și modul de reflectare a acesteia în Declarația cu privire la impozitul pe venit.

Prima de asigurare medicală obligatorie în sumă fixă, precum şi cea în formă procentuală din salariu şi din alte recompense vor rămâne neschimbate. Astfel, prima în sumă fixă va constitui 4 056 de lei, iar la achitarea acesteia în primele trei luni ale anului vor fi aplicate reducerile de 50%, 60% şi 75%. Prima în formă procentuală din salariu va fi păstrată la nivel de 9%.   Proiectul Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală (FAOAM) pentru anul 2021 prevede atât venituri, cât şi cheltuieli circa 11,321 mld. lei, fiind prognozată majorarea acestora cu 35% față de anul curent. Documentul a fost examinat de către Consiliul de administraţie al Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină.  

Proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2021 a fost votat ieri în lectura a doua. Acesta prevede că veniturile bugetului de stat vor constitui 41,415 mld. lei, în creștere cu circa 11,3% față de bugetul de stat aprobat pentru anul 2020. Ponderea veniturilor în PIB se estimează la un nivel de 18,7%. În structura veniturilor bugetului de stat pentru anul viitor, partea preponderentă – 92,2%, o vor deține încasările din impozite și taxe, cu o creștere de 11,6% comparativ cu anul curent.   Cheltuielile bugetului de stat vor atinge 55,399 mld. lei, înregistrând o creștere cu 4,1% comparativ cu 2020.

 Comisia parlamentară economie, buget și finanțe a aprobat, în ședința de astăzi, raportul asupra proiectului de modificare a unor acte normative (politica bugetar-fiscală pentru anul 2021), pentru prima lectură.   Documentul a fost elaborat de către Guvern, ținându-se cont de situația epidemiologică existentă la nivel național și internațional, dar și de condițiile climaterice nefavorabile și, respectiv, de necesitatea susținerii mai multor domenii economice, sectorului agroindustrial și populației. Potrivit autorilor, proiectul reflectă soluțiile optime de racordare la condițiile existente.  

Gospodăria ţărănească (de fermier) este o întreprindere individuală, bazată pe proprietate privată asupra terenurilor şi asupra altor bunuri, pe munca personală a membrilor unei familii (membri ai GȚ), având ca scop obţinerea de produse agricole, prelucrarea lor primară

În ședința de joi a Parlamentului Guvernul a prezentat pachetul de inițiative legislative aprobat prin asumare de răspundere în fața Parlamentului. Acestea urmează să intre automat în vigoare în cazul în care timp de 72 de ore inițiativele nu vor fi contestate.  Amintim, Executivul și-a asumat răspunderea pentru patru proiecte de legi.    La prezentarea proiectelor în Parlament Ion Chicu a menționat că modificările operate la Legea privind sistemul unic de salarizare în sectorul bugetar sunt determinate de necesitatea stimulării financiare a personalului medical implicat în combaterea COVID-19. Potrivit documentului, salariile vor fi majorate de două ori, în etape: la prima etapă – cu 30% (de la 1 septembrie 2020), cu încă 30% – de la 1 ianuarie 2021 și cu încă 40% în prima jumătate a anului următor. De majorarea salariilor vor beneficia circa 4,5 mii de angajați din domeniul sănătății.

Rezultatele cercetării „Influența pandemiei COVID-19 asupra gospodăriei” în trimestrul II 2020 denotă că mărimea veniturilor disponibile per persoană diferă pe grupuri de gospodării în funcție de faptul dacă acestea s-au confruntat cu dificultăți în perioada pandemiei, constată Biroul Național de Statistică. Analiza a fost realizată de BNS cu suportul partenerilor de dezvoltare (Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare și Băncii Mondiale).   Astfel, respondenții gospodăriilor care și-au pierdut locul de muncă dispun de venituri cu 37,4% mai mici în raport cu membrii gospodăriilor care și-au menținut locul de muncă.

Vineri, 27 noiembrie curent, Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul de lege ce prevede modificarea cadrului normativ aferent accesului străinilor pe piața muncii. Documentul conține unele modificări și completări la Legea 200/2010 privind regimul străinilor  și Codul contravențional și are ca scop optimizarea proceselor de angajare a străinilor la muncă pe piața autohtonă și asigurarea necesităților de muncitori calificați pentru mai multe ramuri ale economiei naționale.   În momentul de față acordarea dreptului de ședere în scop de muncă este condiționată de cerința de achitare de către angajator a unui salariu mediu prognozat pe economie, însă, potrivit datelor oficiale, se atestă creșterea locurilor de muncă vacante cu salarii mari, care, în pofida majorării salariilor pe economie, sunt totuși mai mici decât salariul mediu prognozat pe economia națională.

Întreprinderea X SRL beneficiază de servicii prestate de persoane fizice interdependente rezidenți ai RM. Care este modalitatea de aplicare a impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală și a contribuțiilor de asigurări sociale de stat în aceste circumstanțe? Când și în ce condiții întreprinderea este în drept să deducă cheltuielile aferente serviciilor prestate? Cum se reflectă cheltuielile în cauză în Declarația cu privire la impozitul pe venit pentru agenții economici (forma VEN12)?  

Recolta record de struguri, înregistrată în Republica Moldova în anul vitivinicol 2018-2019, a urcat țara într-un top al celor mai buni 20 de producători mondiali. Datele se conțin într-un raport prezentat în cadrul celui de-al 42-lea Congres al Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OIV).

Proiectul legii cu privire la modificarea unor acte legislative ce vizează politica fiscală și vamală pentru anul 2021 conține măsuri cu privire la aplicarea TVA. În Nota informativă la proiect sunt menționate următoarele aspecte.   Ajustarea noțiunii „investiții capitale” Proiectul prevede ajutarea noțiunii de investiții capitale stabilită la art.93 pct.18) din Codul fiscal, în vederea extinderii dreptului de solicitare a restituirii de TVA în legătură cu reparația capitală a mijlocului fix/imobilizărilor corporale. În acest sens modificarea are drept scop stimularea investițiilor și modernizarea capitalului fix.  

În ianuarie-aprilie 2020, inspectorii de muncă din cadrul Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM) au efectuat 476 controale la unități cu un număr de 31088 salariaţi, verificând aspecte ale respectării actelor legislative şi normative din domeniul raporturilor de muncă. Din numărul total de controale, 329 au fost planificate (130 în sectorul public și 199 în sectorul privat) şi 147 – inopinate (62 în sectorul public și 85 în sectorul privat). Conform datelor făcute publice de ISM, în urma acțiunilor de inspecție au fost întocmite procese-verbale, în care au fost stabilite și consemnate 2730 încălcări şi abateri de la prevederile actelor legislative şi normative. Activităţile de inspecție au scos în evidenţă faptul că angajatorii comit cel mai frecvent încălcări ale normelor legale referitoare la stabilirea salariului și respectarea termenelor de plată ale acestuia.

Deoarece măsurile propuse în una din inițiativele legislative sunt deja realizate, Guvernul, în ședința din 3 iunie 2020, a oferit aviz negativ proiectului cu privire la măsuri de sprijinire a persoanelor fizice și juridice în contextul pandemiei de COVID-19. Acesta prevede acordarea unei vacanțe persoanelor fizice și juridice de la plata impozitului pe venit și de la achitarea dobânzilor la credite pe un termen de 3 luni, precum și optimizarea procedurilor de achiziții publice pe un termen de 6 luni.

Angajatorul este obligat să creeze condiţiile necesare şi să favorizeze formarea profesională a salariaţilor care studiază în instituţii de învăţământ, fără scoatere din activitate

În ședința de ieri, 30 noiembrie 2020, Executivul a examinat și a aprobat proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) și proiectul legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2021 (FAOAM).   Documentul prevede că contribuţia de asigurări sociale de stat (CAS) obligatorii în sumă fixă anuală (taxa fixă anuală) la BASS va constitui 11331 de lei (pentru plătitorii specificați la pct.1.6, 1.7 şi 1.8 din anexa nr.1 la Legea nr.489/1999) și de 24255 de lei – pentru plătitorii specificaţi la pct.1.61 din aceeași anexă. Pentru plătitori şi în condiţiile specificate la pct.1.9 CAS se stabileşte în mărime de 2886 de lei.

Casa Naţională de Asigurări Sociale vine cu explicații la solicitările adresate autorității cu privire la obligativitatea calculării contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii (CAS) pentru salariaţii cetăţeni străini. Astfel, în conformitate cu prevederile Legii nr. 489/1999  privind sistemul public de asigurări sociale, asigurat se consideră persoana fizică aptă pentru muncă cu domiciliul sau reşedinţa în Republica Moldova, având obligaţia de a plăti CAS în vederea beneficierii de dreptul pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor sociale prevăzute de lege.   Potrivit prevederilor art. 19 alin. (1) şi alin. (6) din Legea nr. 489/1999, contribuţia se datorează de la data încadrării în una din situaţiile prevăzute la art. 4 (persoană care desfăşoară activitate în bază de contract individual de muncă, este manager cu contract de management etc.) şi se extind în egală măsură asupra cetăţenilor RM şi asupra cetăţenilor străini şi persoanelor apatride.

La cererea scrisă a salariatului care a prestat munca în zi de sărbătoare nelucrătoare, angajatorul poate (este în drept, dar nu este obligat) să-i acorde o altă zi liberă care nu va fi retribuită. În tabelul de mai jos găsiţi normele juridice în vigoare cu privire la garanţiile acordate salariaţilor pentru munca prestată în zilele de sărbătoare nelucrătoare. Pentru încălcarea cerințelor legale privind efectuarea muncii în zilele de sărbătoare nelucrătoare poate fi aplicată sancţiunea sub formă de amendă în cazurile şi în limitele prevăzute de legislaţie.

 În perioada de prezentare de către contribuabili a declarațiilor cu privire la impozitul pe venit, considerăm necesar să reiterăm unele aspecte ce țin de perfectarea Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit pentru organizațiile necomerciale – forma ONG17.   Astfel, legislația în vigoare stabilește că, din data înregistrării organizaţiei necomerciale1 (ONC) la Agenția Servicii Publice, organizația este scutită de plată impozitului pe venit în cazul în care respectă cerințe specificate la alin. (2) al art. 52 din Codul fiscal2. Respectiv, pentru a fi scutită de plata impozitului pe venit, ONC nu trebuie să depună  cereri suplimentare la organul fiscal. Totodată, scutirea de plata impozitului pe venit nu semnifică că ONC este

Poate oare întreprinderea rezidentă IT PARK (care aplică un regim special de impunere a veniturilor pentru angajați) să solicite subvenționarea plăților salariale acordate angajaților pe perioada stării de urgență? Potrivit Dispoziției nr.16 a Comisiei pentru situații excepționale din 10 aprilie 2020 (CSE), în vederea susţinerii activităţii de întreprinzător pentru atenuarea efectelor negative generate de situaţia epidemiologică (COVID-19) asupra economiei, a fost instituit mecanismul de subvenţionare pentru

În ultima perioadă liderii de opinie din mediul online au ajuns în vizorul autorității fiscale, deoarece veniturile obținute de bloggeri, vloggeri și influenceri urmează a fi impozitate în conformitate cu prevederile legislației fiscale. Deși legislația fiscală autohtonă nu definește expres noțiunea de blogger, vlogger sau influencer, aceștia cad sub incidența art.13 alin.(1) din Codul fiscal (în continuare - CF) în calitate de subiecți ai impunerii cu impozitul pe venit. Potrivit prevederilor lit.b) alin.(2) al articolului nominalizat subiecți ai impunerii sunt „persoanele fizice rezidente cetăţeni ai RM care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi pe parcursul perioadei fiscale obţin venituri impozabile