Subvenționarea întreprinderilor și organizațiilor necomerciale care au instituit șomaj tehnic și/sau regimul de staționare în perioada stării de urgență, conform Dispoziției Comisiei pentru Situații Excepționale nr.16 din 10 aprilie 2020 va costa bugetul de stat 320 mil. lei, iar subvenționarea dobânzilor la creditele bancare – 90 mil. lei. Ministerul Finanțelor a propus pentru consultări publice proiectul hotărârii Guvernului privind aprobarea proiectului de lege privind modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2020 nr. 172/2019. Conform documentului, veniturile bugetului de stat pentru anul 2020 se vor diminua cu circa 6,33 mld. lei și vor constitui 37798600,0 mii de lei,

În curând va apărea de sub tipar ediția nr. 5(60) a P.P. „monitorul fiscal FISC.md”  în care, ca de obicei, vă propunem materiale relevante, actuale și necesare pentru activitatea contabililor, auditorilor, experţilor în domeniul fiscal, analiştilor economici etc.   Noutatea acestui număr este rubrica Sectorul agrar, în care ne-am propus să vă oferim răspunsuri la întrebările legate de particularitățile ținerii evidenței contabile în acest domeniu.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, indicele prețurilor de consum (IPC) în decembrie 2017 a constituit 100,5% față de luna precedentă. Informația privind indicele preţurilor de consum la nivel de ţară în luna decembrie 2017 faţă de decembrie 2016 a fost publicată în Monitorul Oficial din 19 ianuarie curent.

La traversarea frontierei vamale mărfurile aflate în circuitul comercial internațional sunt supuse declarării organului vamal. Datorită asortimentului larg de mărfuri, în scopul facilitării comerțului exterior, acestea sunt clasificate potrivit prevederilor Nomenclaturii combinate a mărfurilor RM (în continuare — Nomenclatura combinată), aprobată prin Legea nr. 172 din 25.07.2014 (MO, 2014, Nr. 231-237/529).

În adresa SFS tot mai frecvent este adresată întrebarea ce ține de aplicabilitatea tuturor tipurilor de semnături electronice pe documentele fiscale și contabile, recunoașterea documentelor semnate cu orice tip de semnătură electronică prevăzută de legislația RM, acceptarea spre deducere a cheltuielilor reflectate în baza documentelor interne în format electronic pentru care semnătura nu este obligatorie conform legii contabilității etc.   Pentru a răspunde la aceste întrebări, vom recapitula regimul juridic al semnăturilor electronice, a documentelor electronice și circulația electronică a acestora, care sunt reglementate

Vârsta tinerilor fermieri care se pot încadra în programul de acordare a subvențiilor în avans va fi extinsă de la 35 la 40 de ani. Executivul a aprobat ieri un proiect de lege ce prevede modificări la Legea cu privire la principiile de subvenționare în dezvoltarea agriculturi și mediului rural. Proiectul are ca scop optimizarea și eficientizarea politicii statului în domeniul subvenționării în agricultură.

În perioada 17-19 mai 2021 s-a desfășurat cea de-a 52-a Sesiune a Comitetului Tehnic de Evaluare vamală, organizată de către Organizația Mondială a Vămilor (OMC), în cadrul căreia, de către Comitetul Tehnic de Evaluare Vamală (în continuare – Comitet), au fost adoptate și supuse aprobării de către Consiliul OMC două Avize consultative noi referitor la „Evaluarea mărfurilor importate care poartă marca comercială proprie a importatorului” și „Redevențe şi taxe de licență în conformitate cu Articolul 8.1(c) din Acord1”.Totodată se menționează că cele mai recente Avize consultative au fost datate cu 24 mai anul 2019.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică cu referire la evoluția prețurilor de consum, publicate în Monitorul Oficial din 16 februarie curent, indicele prețurilor de consum în luna ianuarie 2018 față de luna decembrie 2017 a constituit 100,4%. Totodată, în luna ianuarie 2018 inflaţia anuală a constituit 6,5%. Creşterea preţurilor medii de consum cu 0,4% a fost determinată de majorarea preţurilor la produsele alimentare cu 0,9 % şi la mărfurile nealimentare – cu 0,2 %.

Biroul Naţional de Statistică informează, că în luna februarie 2018 inflaţia anuală (pentru ultimele 12 luni, din martie 2017 pînă în februarie 2018) a constituit 5,4%, inclusiv la: produse alimentare – 8,1%, mărfuri nealimentare – 2,8% şi servicii prestate populaţiei – 4,7%.

Activând în calitate de freelanceri, „liberii profesioniști” din domeniul tehnologiilor informaționale (TIC) beneficiază de o mulțime de avantaje față de persoanele angajate la birou, printre care se evidențiază libertatea și independența (libertatea de a alege jobul, libertatea de a lucra din orice loc etc.), fapt incontestabil. Totuși, cu libertatea vin și anumite responsabilități. Plata impozitelor și taxelor pentru veniturile obținute din freelancing este una dintre acestea, o obligație pe care mulți freelanceri o displac intens sau chiar o ignoră absolut.

Criza actuală reprezintă un șoc pentru multe modele de afaceri. În lipsa interacțiunii fizice cu clienții sau colegii de serviciu, multe job-uri devin inadecvate. Companiile se închid treptat, temporar sau permanent. Angajații și angajatorii sunt depășiți de noua realitate. În situația de față, cine nu știe să se adapteze este înlocuit rapid.   Multe companii au înțeles acest lucru și au început să se reinventeze, iar munca de acasă a devenit noua realitate. Din păcate, virtualizarea mediului de lucru este încă un concept nou și reprezintă o provocare pentru noi toți. România, mai ales, este forțată să sară peste etapele firești prin care alte state au trecut în momentul implementării sistemelor de work from home sau de remote work. În România încă asistăm la realitatea în care copiilor li se impun cursuri online în condițiile în care mulți dintre aceștia nu au acces la tehnologie și internet. În mediul de afaceri situația nu este atât de dramatică, însă schimbarea este încă la început.

Codul fiscal al Republicii Moldova a fost implementat în 1998, fiind bazat pe prevederile Codului fiscal mondial1. Până în prezent, o serie impunătoare de modificări au fost aduse la legislația fiscală, structura și elementele de bază, însă, nu au fost modificate substanțial.   Necesitatea reconstrucției legislației fiscale moldovenești derivă dintr-un context mai larg – angajamentele asumate față de Uniunea Europeană (UE), reformele fiscale de amploare adoptate la nivel internațional, necesitatea de a asigura un mediu fiscal simplu și competitiv pentru investitori, concurența internațională și necesitatea adaptării la cele mai noi procese de business.

Prim-ministrul Ion Chicu a convocat o ședință în baza informației despre problemele semnalate de oamenii de afaceri, care declară existența deficitului de forță de muncă disponibilă. Deficitul este cantitativ și calitativ, afectează direct competitivitatea afacerilor locale și compromite intențiile investiționale. Între timp,Programul de Acțiuni al Guvernului 2020-2023 este concentrat pe atragerea investițiilor, industrializarea țării și crearea locurilor de muncă. În opinia participanților la ședință, deficitul va deveni acut în sezonul desfășurării lucrărilor planificate pentru anul 2020 de construcție a drumurilor, când va fi solicitat un volum mare de resurse umane. Insuficiența forței de muncă poate compromite realizarea programului de acțiuni, motiv pe care companiile solicită simplificarea procesului de aducere a forței de muncă din afara RM.

Începând cu această săptămână, Serviciul Fiscal de Stat a lansat un nou serviciu electronic – „Achitarea on-line a impozitelor și taxelor de către persoanele fizice-cetățeni”. Acesta permite achitarea tuturor impozitelor și taxelor prin intermediul serviciului guvernamental de plăți electronice MPay. Totodată, serviciul lansat reprezintă un instrument prin care contribuabilii au posibilitatea să transfere, printr-o singură notă de plată, suma integrală pentru achitarea tuturor impozitelor și taxelor. Suma va fi direcționată automat către destinațiile de buget prestabilite, fără indicarea rechizitelor, iar contribuabilul va selecta doar impozitele care urmează a fi achitate.

Indicatorii din situațiile financiare individuale ale agenților economici – entități comerciale și organizații necomerciale pot fi vizualizați prin intermediul unei aplicații lansate în regim de pilotare de către Biroul Național de Statistică, anunță autoritatea. Astfel, prin intermediul aplicației vor putea fi vizualizați următorii indicatori: • Venituri din vânzări • Rezultatul din activitatea operațională: profit (pierdere) • Profit (pierdere) până la impozitare • Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune

Astăzi, 10 aprilie 2020, Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova a emis Dispoziția nr.16, în care sunt prevăzute măsuri ce vor fi întreprinse pentru susținerea cetățenilor și business-ului în condițiile stării de urgență. De rând cu măsurile sociale, documentul conține și mecanismul de acordare a subvențiilor la achitarea salariilor de către agenții economici ce și-au sistat, parțial sau totalmente, activitatea economică. În continuare oferim prevederile din Dispoziția nr.16. „...6. În vederea susţinerii activităţii de întreprinzător pentru atenuarea efectelor negative generate de situaţia epidemiologică (COVID-19) asupra economiei, se instituie mecanismul de subvenţionare după cum urmează:

Viceguvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Cristina Harea, a participat la o conferință dedicată gestiunii riscului de credit, desfășurată astăzi la Chișinău. Oficialul s-a referit la importanța gestiunii riscului de credit, relansarea creditării în lei moldovenești, rolul birourilor istoriei de credit, creditarea responsabilă, precum și la tehnicile de diminuare a riscului. „După sanarea profundă, reformarea semnificativă și stabilizarea sistemului financiar-bancar din ultimii trei ani, a venit timpul dezvoltării pieței financiare”, a subliniat Cristina Harea.

În luna august 2017, creditorul X a formulat o cerere de intentare a procesului de insolvabilitate împotriva S.R.L. „G”, susținând că aceasta din urmă se află în incapacitate de plată. Prin Încheierea Curții de Apel Chișinău (CA) cererea introductivă în privința debitorului S.R.L. „G” a fost admisă, fiind instituită perioada de observație și desemnat un administrator provizoriu.  Acesta a prezentat instanței de insolvabilitate tabelul preliminar al creanțelor în privința debitorului și, în legătură cu lipsa totală a masei debitoare, a solicitat încasarea de la membrii organelor de conducere ale debitorului insolvabil a cheltuielilor procesului de insolvabilitate în sumă totală de 25421,90 lei, inclusiv 25069 lei cu titlu de onorariu al administratorului provizoriu și 352,90 lei – cheltuieli efectiv suportate de acesta.

La etapa actuală atestăm o dezvoltare vertiginoasă a tehnologiilor avansate, a domeniului de utilizare a acestora, precum și a instrumentelor de plată. Ritmul accelerat al progresului tehnologic, deseori, creează probleme autorităților, care nu reușesc să adapteze legislația pentru realitatea economică, lăsând astfel lacune, semne de întrebare și spațiu de interpretare. Actualmente companiile din domeniul tehnologiilor informaționale dezvoltă produse și servicii IT pe care tind să le comercializeze în mod rapid, eficient și cu costuri cât mai reduse.

Entitățile, care aplică Standardele Internaționale de Raportarea Financiară (IFRS), trebuie să își adapteze procesul de depreciere a creanțelor comerciale la noul mod, prevăzut de IFRS 9 „Instrumente financiare” (în continuare – IFRS 9)1. Acest nou standard2 prevede că entitățile trebuie să evalueze pierderile din depreciere preconizate aferente creanțelor din momentul recunoașterii inițiale până la derecunoașterea acestora.