Unificarea raportării financiare și statistice prin crearea unui Ghişeu unic – platformă ce va concentra rapoartele contribuabililor cu redirecţionarea informaţiei către entităţile utilizatoare ale acesteia, este mult aşteptată şi discutată în mediul de afaceri. În prima zi de punere în aplicare a platformei unice de raportare, am discutat cu managerul de proiect, Liviu Pojoga, din cadrul Întreprinderii de Stat „Fiscservinform”, despre unele aspecte tehnice ale procesului raportării financiare și statistice, precum și despre beneficiile utilizării acesteia.

Ministerul Transporturilor a organizat o ședință de bilanț a activității Societăților pe Acțiuni specializate în reparația și întreținerea drumurilor din republică.

În acest caz urmează să ținem cont de prevederile Codului fiscal, art 88, punctele 5 si 6. «Articolul 88. Reţinerea impozitului din salariu.

Investiţiile în portul Giurgiuleşti, din momentul înfiinţării, sunt de $63,3 mln, dintre care $0,6 mln – în decurs de 9 luni din 2015. Potrivit datelor Ministerului Economiei, cea mai mare parte a investiţiilor a fost efectuară de investitorul principal al portului Giurgiuleşti (78%), compania Danube Logistics– $49,4 mln.

Agentul economic SRL „Igor” a beneficiat de serviciile cetățeanului Cazac Ion, care au constat în servicii de consultanță și profilaxie IT. Aceste servicii au fost prestate de cetățeanul Cazac Ion, nefiind angajat al întreprinderii date. La momentul achitării pentru serviciile respective SRL „Igor” a reținut la sursa de plată impozit pe venit conform cotelor 7% și 18%. Care dări de seamă urmează să prezinte agentul economic SRL „Igor” întru declararea sumei venitului achitat, precum și a sumei impozitului reținut din acesta? Mai sunt necesare careva rețineri suplimentare? Inițial informăm că, serviciile acordate de către persoana fizică respectivă sînt specifice obligațiunilor de muncă ale lucrătorilor salariați ai beneficiarului de servicii.

Noul Ministru al Finanțelor Octavian Armașu a menționat la emisiune” Fabrica” de la Publica TV, răspunzând la o întrebare referitoare la moștenirea, lăsată de ministrul anterior că acesta este una bună sub aspectul echipei Ministerului, fiind una foarte bună, cu care pot fi înfăptuite lucruri bune.

În primul trimestru, veniturile disponibile ale populaţiei Moldovei au constituit în medie pe o persoană 2134,5 lei lunar, fiind în creştere cu 5,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2016. Ţinând cont de rata inflaţiei, veniturile s-au majorat doar cu 0,9%. Biroului Naţional de Statistică declara, că principala sursă de venit a populaţiei rămâne salariul – 40,2%, ceea ce este cu 2,2 p.p. mai puţin decât anul trecut. Apoi urmează indemnizaţiile sociale – 23,7% (+4,2 p.p.) şi transferurile rudelor de peste hotare – 17,6% (-0,8 p.p.).

Casa Naţională de Asigurări Sociale aduce la cunoştinţă persoanelor angajate şi plătitorilor de contribuţi că, la etapa actuală mai există în mun.Chișinău 65 de întreprinderi care nu au prezentat în termenele stabilite declaraţiile persoanelor asigurate pentru lunile ianuarie-decembrie, anului 2016.

Stabilirea politicilor contabile presupune, după caz, și determinarea tratamentului aferent provizioanelor. Conform SNC ”Capital propriu și datorii”, situațiile pentru care sunt formate provizioane, pot fi:

Principiile privind determinarea obiectului impunerii, modul de calculare şi achitare a taxelor pentru resursele naturale sunt stabilite prin titlul VIII din Codul fiscal. Din sistemul taxelor pentru resursele naturale reglementate prin acest titlu fac parte: 1. taxa pentru apă; 2. taxa pentru efectuarea prospecțiunilor geologice;

Care categorie de contribuabili au obligația de achitare a impozitului pe venit în rate pentru anul 2017? Care sunt termenele-limită de efectuare a acestor plăți în 2017? Dacă există careva excepții, atunci care sunt acestea?

Modul de prezentare a dării de seamă fiscale este expus în art. 187 din CF. Actualmente agenții economici care prezintă dări de seamă fiscale pot fi divizați în următoarele categorii:

Sindicaliștii din construcții și industria materialelor de construcții (SINDICONS) cer sancțiuni de până la 100 de mii de lei pentru agenții economici care oferă salarii “în plic”. Potrivit acestora, autoritățile trebuie să înăsprească sancțiunile împotriva agenților economici care activează în economia informală, pentru a li se proteja drepturile și interesele salariaților din ramura construcțiilor.

Familiile din zona euro sunt acum mai bogate decât înainte de criză. Dar revenirea economică nu s-a simţit la fel de bine în buzunarele tuturor şi a crescut inegalitatea. Averea familiilor din sud a suferit cel mai mult, în special în Grecia şi Spania unde criza a lovit mai tare.

În întrebare este indicat că persoana cu gradul I de invaliditate muncește legal. Aceasta denotă faptul că această persoană se află în raport de serviciu cu un oarecare angajator.

Regiunile Republicii Moldova sunt de4-4,5 ori mai subdezvoltate decât municipiul Chișinău. La nivel regional PIB-ul pe cap de locuitor ajustat la paritatea puterii de cumpărare este mic.

Mai mulți experți sunt alarmați de situația financiară gravă la întreprinderile de stat. Acestea raportează o majorare a pierderilor și datorii de ordinul miliardelor de lei. În unele cazuri chiar sunt contractate împrumuturi pentru a achita salariile angajaților.

Se propune ca perioada asigurată de activitate realizată în entităţile din partea stângă a Nistrului după perioada de 1 ianuarie 1992 să fie inclusă în stagiul de cotizare ca perioadă necontributivă, adică asimilată stagiului de cotizare. Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, într-un proiect propus spre consultare publică, argumentează că includerea perioadei menţionate în stagiul de cotizare ca perioadă necontributivă se bazează pe faptul că, începând cu 1 ianuarie 1992, persoanele care desfăşoară activitatea în localităţile din stânga Nistrului,nu achită contribuţii din venitul obţinut în bugetul asigurărilor sociale de stat al Republicii Moldova.

Ministerul Finanţelor a convocat clubul de presă pentru prezentarea proiectului de lege cu privire la modificarea şi completarea actelor legislative, ce ţin de obiectivele politicii fiscale și vamale, de administrare fiscală și vamală pentru anul 2018 și, evident, de Conceptul de rescriere a Codului fiscal și Codului vamal. „Acestea sunt bazate pe prevederile Programului de activitate a Guvernului, Strategiei Naţionale „Moldova 2020”, Acordului de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, și Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de altă parte, altor programe şi strategii naţionale”, a constatat, la deschiderea evenimentului, vice-ministrul finanţelor Veronica Vragaleva.

Salarile șefilor de la ANRE au stârnit discuții în Parlament, după ce șeful comisiei Economice, Ștefan Creangă a declarat că acestea ajung și la 60 de mii de lei. Socialistul Vasile Bolea s-a declarat surprins, solicitând ca salariul mediu al persoanelor de la conducerea instituției să nu fie mai mare de două salarii medii ale angajaților agenției, care ajung în jurul la 15 mii de lei.