Intreprinderea “X” achită cu cardul bancar al companiei serviciile de reclamă şi promovare pe Facebook, rezident al SUA, in baza contului transmis în account. Între agenţii economici nu este contract sau alte acte necesare pentru a justifica cheltuielile, decât numai confirmarea achitarii. Cum se vor impozita corect aceste cheltuieli: 20% TVA si 12% impozit pe venit reţinut la sursa de plată? Cum vor fi tratate cheltuielile de către inspectorii fiscali la efectuarea controlului?

Banca Națională, săptămâna trecută, a difuzat un comunicat în care vine cu mai mute precizări privindevoluția leului față de valutele de referință. Economistul Iurie Gotișan a explicat și el, în cadrul emisiunii „15 minute de realism economic” că „tendința de apreciere a leului faţă de dolar și euro este un factor care poate reduce din creşterea preţurilor, care şi aşa sunt ridicate. Întărirea leului este convenabilă și pentru cei care au de rambursat credite în euro sau dolari”.

În salariul mediu se includ următoarele forme de retribuire a muncii şi de compensații (pct. 3 din Anexa 1 la Hotărîrea nominalizată): salariul pentru lucrul îndeplinit sau timpul lucrat în conformitate cu formele şi sistemele de salarizare utilizate la întreprindere – tarifele în acord, salariile tarifare pe oră (zi), salariile de funcție lunare, salariile calculate în procente din încasări sau în cote din beneficiu, salariul stabilit salariatului în cadrul sistemelor netarifare de salarizare, salariile de merit etc.;

Regulamentul care stabilește modul de determinare și de raportare a creanțelor cu termen expirat și a datoriilor cu termen de achitare expirat a fost publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Stimați cititori, în numărul din octombrie (6) al Publicației Periodice „Monitorul fiscal FISC.MD”, vă propunem, ca de obicei, o serie de articole cu tematică fiscală, contabilitate, audit etc., care, cu siguranță, vă sunt necesare în activitatea Dvs. Începem actualul număr al revistei cu Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 118 din 28 august 2017 Cu privire la aprobarea formularului tipizat de document primar cu regim special „Factura fiscală” şi a Instrucţiunii privind completarea acestuia.

Consultanţii, avocaţii, contabilii, auditorii, programatorii sau comercianţii care obţin venituri din activităţi independente pot opta, începând cu anul trecut, să îşi ţină evidenţa contabilă asemenea unor întreprinderi.

Din cauza situației economice din regiune, dar mai ales a furturilor din sistemul bancar, nivelul sărăciei în Republica Moldova va crește în acest an cu 38%, după cum prognozează experții. Cauzele sărăciei țin de deprecierea leului cu un sfert din valoarea sa în raport cu dolarul, de scumpirea creditelor, depășirea inflației de două ori etc.

Ce sancțiuni riscă persoana fizică în cazul neînregistrării sau înregistrării tardive la SFS a contractului de transmitere în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) a proprietății imobiliare și neachitării sau achitării tardive a impozitului pe venit? Conform prevederilor art. 901 alin. (34) din CF, subiecţii impunerii persoane fizice, care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi transmit altor persoane decât cele specificate la art. 90 în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) proprietate imobiliară, achită impozit în mărime de 7% din valoarea contractului (până la 01.01.2017 – 5%). Persoanele menţionate sunt obligate, în termen de 3 zile de la data încheierii contractului, să înregistreze contractul încheiat la subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat în a cărei rază sunt deservite. Acest impozit se achită lunar cel târziu la data de 2 a lunii în curs, sau în avans. Dacă proprietatea imobiliară a fost transmisă în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) după data de 2, termenul de plată în această lună va fi a doua zi din momentul încheierii contractului. Suma impozitului achitat în avans nu se va restitui din buget.

Selectarea, numirea și monitorizarea activităţii administratorilor Zonelor Economice Libere va fi efectuată de Ministerul Economiei, și nu de Guvern. Modificări în acest sens a aprobat Parlamentul în Legea privind ZEL.

Cabinetul de miniștri a aprobat ieri majorarea cuantumului minim garantat al salariului în sectorul real cu 10,5 la sută, pînă la 2100 de lei, care va fi aplicat de la 1 mai 2016, informează Moldpres.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 1245 din 15 noiembrie 2016 a fost aprobat Regulamentul cu privire la condiţiile de stabilire, modul de calcul şi plată a indemnizaţiei paternale (publicată în Monitorul Oficial nr. 405-414 (5838-5847) din 25.11.2016), care prevede dreptul tatălui asigurat în sistemul public de asigurări sociale, angajat în baza contractului individual de muncă sau aflat în raport de serviciu în baza actului administrativ, la indemnizaţia paternală pentru îngrijirea copilului nou-născut pentru o perioadă de 14 zile calendaristice.

În conformitate cu prevederile art.24 alin.(21) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II din CF, se consideră venit impozabil venitul lunar a cărui mărime nu depăşeşte 2 salarii medii lunare pe economie prognozate pe anul respectiv, pentru angajaţii agenţilor economici a căror activitate de bază este realizarea de programe şi corespunde activităţilor din anexa nr. 1

Menționăm că, prevederile art. 19 lit. f) din Legea cu privire la organizarea serviciului civil (de alternativă) nr. 156-XVI din 06.07.2007, expres specifică că angajatorul este obligat să vireze lunar la bugetul de stat 25% din salariul net al executantului serviciului civil pentru funcţia în care este încadrat.

Politica bugetar-fiscală este unul din cele mai așteptate de către societatea civilă documente de politici, pornind de la setul de politici fiscale ce le conține, fiind un exercițiu anual complex și extrem de complicat, avînd implicații operaționale atît din partea organelor statului responsabile de elaborarea și promovarea acesteia, cît și din partea societății civile active, dornice să participe în procesul decizional.

Conform unei ordonanțe a Guvernului roman aprobată la începutul luni trecute, indemnizaţiile lunare ale preşedintelui, prim-ministrului, miniştrilor, preşedinţilor Parlamentului, şefului ÎCCJ, şefilor de servicii de informaţii vor fi majorate din august. Astfel, cele mai mari salarii le vor avea preşedintele României, preşedintele ICCJ (Înalta Curte de Casație și Justiție), prim-ministrul şi preşedinţii celor două camere ale Parlamentului.

Potrivit prevederilor legislației în vigoare, agentul economic este obligat lunar din salariul net al angajatului să rețină în cuantumul prevăzut de lege și să vireze la bugetul de stat anumite plăți (de ex. plata pentru serviciul civil (de alternativă). Cum urmează agentul economic să calculeze suma salariului net al angajatului? În conformitate cu prevederile pct. 3 din Regulamentul cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venit al persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător

În anul 2016 gospodăria țărănească „U” nu a desfăşurat activitate şi ca urmare nu a prezentat Serviciului Fiscal de Stat declarația privind impozitul pe venit pentru perioada fiscală 2016. În cazul în care contribuabilul va fi supus controlului fiscal, acestuia îi vor fi aplicate sancțiuni pentru neprezentarea declarației privind impozitul pe venit?

Reprezentanţii lucrătorilor moldoveni nu sunt de acord cu ritmul de majorare a salariului minim pe ţară pe care îl propun reprezentanţii Guvernului. În timp ce Uni­unea Europeană recoman­dă ţărilor care se confruntă cu creşterea şomajului şi cu sărăcia să majoreze salariul minim până la nivelul de 60 la sută din cel mediu pe economie, autorităţile de la Chişinău

Ministerul Economiei al RM a facut publice ieri, 12 ianuarie 2017, datele privind principalii indicatori social-economici conform datelor disponibile la 30.11.2016, în comparație cu anul precedent.

Susținerea sectorului micului business constituie una din prioritățile Ministerului Economiei, parte a programului de guvernare. Întreprinderile Mici și Mijlocii (IMM) alcătuiesc cca 98 la sută din numărul total de întreprinderi din țară. IMM-urile contribuie la crearea locurilor de muncă, deschiderea de noi afaceri, soluționarea problemelor sociale ale comunității și în final la creșterea economică a țării. Numărul IMM-urilor în anul 2016 a constituit 51,6 mii întreprinderii, în creștere cu o mie de întreprinderi (sau cu 2 %) față de anul 2015.