Potrivit art.24 alin.(15) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor achitate de contribuabili în decursul perioadei fiscale sub formă de taxe de aderare şi cotizaţii de membru destinate activităţii patronatelor, fundaţiilor şi altor asociaţii de reprezentare a activităţii de întreprinzător. Plafonul de deductibilitate a acestor cheltuieli constituie 0,15% din fondul de retribuire a muncii.

În cadrul ședinței de ieri, 16 iunie, Guvernul a aprobat Raportul privind executarea bugetului de stat în anul 2020. În Raport sunt incluse datele privind executarea bugetului public național, precum și a bugetului de stat în anul 2020 la venituri, cheltuieli, deficit și surse de finanțare a deficitului. De asemenea, Raportul conține informația privind datoria de stat și soldurile de mijloace bănești în conturile bugetului de stat.   Ținta de deficit a BPN stabilită inițial la nivel de 3,25% din PIB a fost revizuită până la 8,5% din PIB, fiind necesară majorarea cheltuielilor asociate luptei cu pandemia Covid-19. De facto exercițiul bugetar în anul 2020 s-a încheiat cu un deficit de 5,1% din PIB.

Potrivit modificărilor aprobate la art.20 lit. p1) din Codul fiscal, prin Legea nr. 115 din 15 august 2019 pentru modificarea Codului fiscal nr.1163/1997 (Monitorul Oficial nr. 274-278 din 6 septembrie 2019), cîştigurile de la loterii şi/sau pariuri sportive în parte în care valoarea fiecărui cîștig nu depășește 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin. (1) din Codul fiscal se consideră surse de venit neimpozabilă.

Potrivit prevederilor capitolului II din Instrucțiunea privind modul de completare a Dării de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (forma IPC21), aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.94 din 30.07.2020, la codul 32 (codul sursei de venit PLs)) în col.4 se reflectă suma venitului calculat și îndreptat spre achitare din care nu urmează să se reţină în prealabil impozitul pe venit (art.90 din Codul fiscal).

Cum se apreciază pragul de înregistrare în calitate de plătitor al TVA în cazul comisionarului, care execută însărcinarea comitentului de comercializare a mărfurilor scutite de TVA fără drept de deducere?   În conformitate cu art.112 alin.(1) CF, subiectul care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia autorităţilor și instituţiilor publice, specificate la art.51, exceptând instituţiile de învăţământ publice, este obligat să se înregistreze ca contribuabil al TVA dacă el, într-o oricare perioadă de 12 luni consecutive,

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător. Totodată, conform pct. 26 din Anexa nr.1 la Hotarîrea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018, cheltuielile ordinare și necesare reprezintă cheltuielile caracteristice gestionării activității de întreprinzător și cheltuielile reglementate prin acte normative în vigoare, caracteristice pentru gestionarea anumitor tipuri de activități de întreprinzător, în scopul desfășurării activității economice și obținerii de venituri.

Studiu de caz: În anul 2019, agentul economic „X” a fost supus unui control fiscal pentru perioada anilor 2015-2018. Ca urmare a controlului desfășurat au fost identificate unele încălcări în activitatea sa și acesta a fost sancționat, fiind emisă decizia asupra cazului de încălcare fiscală și decizia privind beneficierea de o reducere cu 50% a amenzilor aplicate în luna iunie 2019. În luna octombrie 2021, agentul economic „X” a identificat erori în dările de seamă (Forma IPC18) prezentate în luna iunie 2019, care pot afecta obligația fiscală pentru luna respectivă. Astfel, este în drept agentul economic să depună dările de seamă menționate în mod corectat și va fi anulată decizia privind beneficierea de o reducere cu 50% a amenzilor aplicate în luna iunie 2019?

Pe data de 25 mai 2020 expiră termenul limită de declarare şi plată a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii la bugetul asigurărilor sociale de stat, amintește Casa Naţională de Asigurări Sociale. În conformitate cu anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, contribuțiile calculate pentru luna aprilie curent urmează a fi raportate și virate în BASS de către: – categoriile de angajatori specificaţi la pct. 1.1-1.6 din anexa menţionată; – fondatorii întreprinderilor individuale; notarii, executorii judecătorești învestiți în funcție în modul stabilit de lege;

Urmărirea bunurilor imobile ale debitorului nu va fi efectuată în cazul documentelor executorii privind creanțele a căror valoare nu depășește 15 salarii medii pe economie (130740 lei), în situația în care debitorul și familia sa au unica viză de domiciliu în acea locuință, precum și cu condiția ca soțul/soția, copilul minor sau persoana aflată la întreținere să nu dețină o altă locuință în proprietate sau în folosință.   Parlamentul a aprobat în lectura a doua proiectul de lege ce prevede modificarea Codului de executare. Documentul are ca scop crearea unui mecanism de protecție în cadrul procesului de urmărire a bunurilor imobile cu destinație locativă, în care debitorul și membrii familie sale își au unicul domiciliu.

Casa Națională de Asigurări Sociale amintește tuturor beneficiarilor de indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă că statutul certificatului medical poate fi verificat online. Serviciul respectiv urmează a fi accesat prin intermediul paginii de internet oficială a CNAS de la butonul „Statutul certificatului medical" prin introducerea în câmpul respectiv a seriei şi numărului certificatului.   Acest serviciu online permite beneficiarului să verifice dacă datele din certificat au fost transmise de către instituţiile medicale; dacă aceste date au fost examinate de către CTAS şi indemnizaţia a fost stabilită ori s-a refuzat în stabilirea acesteia;

Prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 94 din 30 iulie 2020, a fost aprobată Instrucţiunea cu privire la modul de completare a Dării de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală și a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC 21), (în continuare – Instrucţiune). Pct. 3 din Instrucţiune prevede modul de prezentare a dărilor de seamă de tipurile „corectată” și „după control fiscal”. La aspectul ce ţine de prezentarea Dării de seamă după control fiscal este menţionat că, în cazul în care ca rezultat al controlului,

Care sunt actele necesare de prezentat în vederea justificării valorii în vamă a mărfurilor importate pe teritoriul vamal al Republicii Moldova și există în acest sens o listă prestabilită? În primul rând, este necesar de menționat că dreptul autorităților vamale de a solicita documente sau informații în sprijinul unei declarații vamale pe valoare este prevăzut de articolul 17 din Acordul de punere în aplicare a articolului 7 din GATT, la care Republica Moldova este parte.

La momentul actual, un interes deosebit pentru contabili prezintă modificările Standardelor Naționale de Contabilitate care vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2020. În acest sens, se prezintă explicații detaliate cu referință la modificările efectuate pentru fiecare standard care pot fi utile contabililor în funcție de particularitățile activității entității în cadrul căreia activează. Astfel, cu referință la SNC „Imobilizări necorporale și corporale”, pentru concretizarea domeniului de aplicare, în contextul modificării altor standarde și excluderii trimiterilor la Standardele Internaționale de Raportare Financiară, pct.3 s-a expus într-o redacție nouă care stabilește că standardul se aplică tuturor imobilizărilor necorporale şi corporale cu excepţia imobilizărilor primite în leasing financiar, la recunoaşterea iniţială a acestora (SNC “Contracte de leasing”).

Proiectul legii ce se referă la politica fiscală și vamală pentru anul viitor prevede plafonarea taxelor locale și reglementarea acestora pe termen mediu (3 ani), cu majorarea anuală în mărimea ratei inflației.     În nota informativă a documentului este menționat faptul că autonomia locală este unul din principiile de bază ale administrării publice locale, fiind garantată atât de legislația națională, cât și de cea internațională. Totuși, aceasta nu restricționează stabilirea prin lege a unor limite maxime pentru cotele taxelor locale. Atât Constituția Republicii Moldova, cât și Carta Europeană a Autonomiei Locale, prevăd stabilirea cotelor taxelor locale de către autoritățile APL în limitele legii.  

Regimul fiscal privind impozitarea activității profesionale în sectorul justiţiei este reglementat de prevederile Capitolului 101 al titlului II din Codului fiscal. În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (3) din Codul fiscal, impozitul pe venit ce se reţine în prealabil, ca parte a impozitului, din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător, a întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), a persoanelor menţionate la cap. 101, 102 şi 103 din Codul fiscal, pe veniturile obţinute de către aceasta conform art.18 din Codul fiscal.

Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova la 28.12.2018 a emis Ordinul nr. 216 cu privire la aprobarea Indicațiilor metodice privind contabilitatea pentru persoanele fizice care desfăşoară activitate profesională în sectorul justiției (Indicații metodice). Conform pct. 1 din Indicațiile metodice, acestea sunt elaborate în baza Legii contabilității şi raportării financiare nr. 287/2017 (Legea nr. 287/2017) şi a Codului fiscal (CF).

La data de 26 februarie 2021, în Monitorul Oficial a fost publicat Ordinul nr.34/ 2021 al Ministerului Finanțelor cu privire la modificarea unor Ordine ale Ministerului Finanțelor, prin care au fost operate unele modificări la Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18).   Astfel, în Anexa nr.1, la poziția F3, denumirea indicatorului va avea următorul cuprins: „Constatarea veniturilor sub formă de donație a mijloacelor bănești în scopuri fiscale (se indică valoarea pozitivă obținută din diferența (F2 - Venitul total obținut pe parcursul perioadei fiscale))”.  

Potrivit art.5 p.363 din Codul fiscal, activitate profesională în domeniul sănătăţii constituie exercitare independentă a profesiunii de medic în una dintre formele de organizare a activităţii profesionale prevăzute de Legea ocrotirii sănătăţii nr.411/1995. Regimul fiscal privind impozitarea activității profesionale în domeniul sănătății este reglementată de prevederile Capitolului 101 al titlului II din Codului fiscal.

Conform actului de predare-primire al bunului în conformitate cu contractul de leasing financiar, un cetățean și-a transmis proprietatea - autoturismul companiei de leasing. Concomitent, acest bun a fost transmis în folosință cetățeanului, iar la expirarea contractului, el și-a răscumpărat autoturismul. În cazul dat urmează sau nu să fie calculată creșterea de capital?

În trimestrul IV al anului 2020 a fost acceptată spre restituire supraplata impozitului pe venit persoanelor fizice (cetățeni) în sumă de 59,6 mil. lei, potrivit datelor publicate de Serviciul Fiscal de Stat. Suma este mai mare cu 4,5 mil. lei comparativ cu aceiași perioadă din anul 2019, când indicatorul a constituit 55,1 mil. lei.   Totodată, pentru anul 2020 suma totală aprobată spre restituire a constituit 114,5 mil. lei, în trimestrul I din anul precedent fiind acceptate spre restituire 4,4 mil. lei, în trimestrul II – 6,4 mil. lei, iar în trimestrul III – 44,1 mil. lei.