Cetăţenii care dau în chirie imobile sunt îndemnaţi să achite impozitul de 5% din veniturile obţinute din această activitate. Persoanele care încheie contracte de locaţiune sunt obligate să le înregistreze în termen de trei zile la Inspectoratul Fiscal, iar în cazul neachitării impozitelor riscă să fie amendate. Declaraţiile au fost făcute în cadrul ediţiei a emisiunii „Spaţiul Public” de la Radio Moldova.

La SRL „BBB” a fost efectuat un control fiscal în urma căruia s-a întocmit un act de control fiscal. Contribuabilul a depus cerere prealabilă la IFS pe mun. Chișinău pe marginea actului de control fiscal. Ulterior a depus cerere de chemare în judecată, prin care a solicitat anularea actului de control fiscal. Care este rezultatul examinării unei asemenea cereri și care sunt sfaturile pentru contribuabili în situația expusă în speță? La 18 ianuarie 2011, SRL „BBB” a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun. Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea acţiunii reclamantul SRL „BBB” a indicat că, la 14 noiembrie 2008, pîrîtul a întocmit actul nr. 5-632532, prin care a majorat cu 725 446 lei suma accizului constatat diminuat, în baza actului de control nr. 5-629961, 5-629912 din 10 septembrie 2008 și deciziei asupra cazului de încălcare a legislaţiei nr. 677 din 01 octombrie 2008, emisă de oficiul fiscal Centru, precum și a majorat cu 26 508 lei suma majorării de întîrziere aferentă accizului diminuat.

Consiliul de administrare al Proiectului UE-PNUD „Energie şi Biomasă” a decis să permită micro-întreprinderilor, în urma numeroaselor solicitări, accesul la subvenţiile pentru instalarea cazanelor moderne ce funcţionează pe bază de biomasă.

În conformitate cu alin. 4), art. 12 din Codul fiscal, venitul impozabil este venitul brut, inclusiv facilitățile acordate de patron, obținut de contribuabil din toate sursele într-o anumită perioadă fiscală, cu excepția deducerilor şi scutirilor, aferente acestui venit, la care are dreptul contribuabilul conform legislației fiscale. Iar art. 3 din Legea instituţiilor financiare nr. 550-XIII din 21.07.95 determină creditul ca orice angajament de a acorda bani ca împrumut cu condiţia rambursării lor, plăţii dobînzii şi altor plăţi aferente; orice prelungire a termenului de rambursare a datoriei; orice garanţie emisă, precum şi orice angajament de a achiziţiona o creanţă sau alte drepturi de a efectua o plată.

Cui îi revine obligația de a calcula și achita impozitul pe bunurile imobiliare dacă, reieșind din dispozițiile art. 277 din CF, subiecţi ai impunerii sînt persoanele juridice şi persoanele fizice – proprietarii, deţinătorii drepturilor patrimoniale asupra bunurilor imobiliare ce se află în proprietatea publică (a statului sau în proprietatea publică a unităţii administrativ-teritoriale), iar autoritatea administrației publice locale nu a acordat proprietarului bunului imobil (persoană fizică) scutirea la plata impozitului pentru bunurile imobiliare?

Pînă la intentarea procesului de insolvabilitate, organul fiscal, conform prevederilor art. 131 al Codului fiscal, figurează în calitate de organ ce exercită atribuţii de administrare fiscală faţă de agentul economic restanţier. Astfel, ţinem să menţionăm asupra faptului că, înainte de depunerea cererii introductive de intentare a procedurii de insolvabilitate (lichidare), de către organul fiscal urmează să fie întreprinse următoarele măsuri:

Venitul din investiții sau investițional şi venitul financiar, obținut în străinătate se declară prin Declarația cu privire la impozitul pe venit CET, care se depune pînă la 31 martie al anului următor anului de gestiune. Conform art. 12 din Codul fiscal, venit din investiţii constituie venitul obţinut din investiţiile de capital şi din investiţiile în activele financiare, dacă participarea contribuabilului la organizarea acestei activităţi nu este regulată, permanentă şi substanţială. Venit financiar este venitul obţinut sub formă de royalty (redevenţă), anuităţi, de la darea bunurilor în arendă, locaţiune, de la uzufruct, pe diferenţa de curs valutar, de la activele ce au intrat în mod gratuit, alte venituri obţinute ca rezultat al activităţii financiare, dacă participarea contribuabilului la organizarea acestei activităţi nu este regulată, permanentă şi substanţială. Aceste tipuri de venit se înscriu în rîndul 1.9 al Declarației CET.

Relaţiile agenţilor economici cu bugetul de stat constă în procesele de calculare, achitare şi declarare a impozitelor şi taxelor. Sistemul fiscal al Republicii Moldova cuprinde o totalitate de impozite şi taxe generale de stat şi locale. Subiecţii impunerii şi obiectele impunerii, modul şi termenele de achitate a impozitelor şi taxelor, cotele acestora, precum şi facilităţile acordate sunt reglementate de Codul fiscal şi alte acte normative în domeniul fiscal.

În ce caz reorganizarea (dezmembrare prin separare) agentului economic se consideră ca reorganizarea calificată? Art. 58 alin. (4) al Codului fiscal prevede că reorganizarea agenţilor economici poate fi calificată sau necalificată, fapt determinat de Serviciul Fiscal de Stat, iar alin. (5) prevede că reorganizare calificată înseamnă reorganizarea, deplină sau parţială, a unui agent economic conform unui plan de reorganizare aferent activităţii de întreprinzător, reorganizare ce nu are ca scop sau rezultat evaziunea fiscală a oricărui agent economic sau acţionar (asociat). De altfel, conform art. 59 alin.(1) lit.© al Codului fiscal, orice reorganizare necalificată a agentului economic se consideră vînzare a acestui agent economic şi a tuturor activelor sale. În acest sens, menţionăm că art. 95 alin.(4) al Legii privind societăţile pe acţiuni nr. 1134-XIII din 02.04.1997 prevede că dezmembrarea societăţii se efectuează prin divizarea bilanţului ei proporţional participaţiunii ce se separă deţinute de acţionari în capitalul social şi în activele nete (la preţ de piaţă) ale societăţii ce se reorganizează prin separare. Art. 95 alin.(5) al legii prenotate specifică faptul că înfiinţarea societăţilor prin dezmembrare se efectuează în temeiul hotărîrii adunării generale a acţionarilor societăţii ce se reorganizează, la care a fost aprobat proiectul dezmembrării, iar alin. (6) specifică faptul că proiectul dezmembrării va conţine datele prevăzute la art. 80 al Codului Civil.

Î.M. „XXX” a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun. Bălţi, intervenienţi accesorii Consiliul mun. Bălţi şi Primăria mun. Bălţi cu privire la contestarea actului administrativ. Din materialele cauzei s-a constatat că în luna februarie anului 2010 Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun. Bălţi a efectuat un control fiscal documental privind respectarea legislaţiei fiscale de către Î.M. „XXX” pentru perioada 01 ianuarie 2007 — 31 decembrie 2008 a impozitului pe venit din activitatea de întreprinzător, şi pentru perioada 01 ianuarie 2007 — 30 noiembrie 2009 — corectitudinea calculării T.V.A. şi altor impozite. În rezultatul controlului s-a constatat neachitarea de Î.M. „XXX” a T.V.A. în suma de 1 280 536 lei pentru prestarea serviciilor de repararea şi deservirea sistemelor de drenaj de cartier, a obiectelor de protecţie civilă, testarea şi certificarea ascensoarelor din blocurile locative, amenajarea terenurilor de uz comun din interiorul carterelor, reparaţia caselor în care locuiesc persoanele vulnerabile, evidenţa de paşaport a populaţiei şi alte lucrări în baza contractelor încheiate cu Primăria mun. Bălţi în fiecare an fiscal.

Începînd cu 14.03.2013, în Republica Moldova, în legătură cu adoptarea Legii insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012, procedura privind declararea stării de insolvabilitate a întreprinderilor se va simplifica, iar termenii de realizare a acestora vor fi reduşi. Legea insolvabilității este aplicabilă la practica europeană avînd o abordare unică față de procedura de insolvabilitate a întreprinderilor. În acest context, legea prevede un şir de modalități şi un spectru larg de instrumente legale întru identificarea unei hotărîri în cazul în care întreprinderea insolvabilă poate fi salvată de la lichidare.

În conformitate cu art. 103 alin. (1) pct. 24) din Codul fiscal, livrarea autoturismele şi a altor autovehicule (poziţiile tarifare 870321, 870322, 870323, 870324 870331, 870332, 870333) se efectuează fară aplicarea T.V.A…

Potrivit prevederilor art. 302 al Codului fiscal, subiecţii impunerii cu taxa pentru apă sunt persoanele juridice şi fizice înregistrate în calitate de întreprinzători, care extrag apă din fondul apelor şi cele care utilizează apa la hidrocentrale.

Conform art. 3 alin. (1) lit. a) al Legii nr. 1466-XIII din 29 ianuarie 1998 cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace băneşti, mărfuri şi servicii provenite din tranzacţii economice externe (în continuarea Lege), agenţii economici rezidenţi ai Republicii Moldova, indiferent de tipul de proprietate

Parlamentul adoptă prezenta lege organică. Capitolul I DISPOZIŢII GENERALE Art. 1. – Bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2013 se aprobă la venituri în sumă de 10 534 774,1 mii lei şi la cheltuieli în sumă de 10 614 774,1 mii lei, cu o depăşire a cheltuielilor asupra veniturilor în sumă de 80 000,0 mii lei.

Este oare necesar de calculat uzura mijloacelor fixe primite cu titlu gratuit? Sunt recunoscute aceste cheltuieli în dările de seamă financiare cu reflectarea lor în rîndul 0102 la completarea Declarației VEN12? Conform art. 26 alin. (2) din Codul Fiscal proprietatea pentru care se calculează uzura este proprietatea materială folosită în activitatea de întreprinzător și reflectată în bilanţul contabil al contribuabilului în conformitate cu legislaţia, a cărei valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice şi morale şi a cărei perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei depăşeşte suma de 6 000 lei.

De mai multe ori am menţionat că unele din probleme, legate de înţelegere a legislaţiei fiscale, au la bază, în primul rînd, necunoaşterea bună a standardelor performante de contabilitate, lipsa experienţei în implementarea acestor standarde. De cîţiva ani s-a declarat trecerea obligatorie sau facultativă la Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (SIRF), dar eforturi consistente pentru a le cunoaşte nu depunem (autorităţi de stat, entităţi, contabili, auditori, etc). Puţină lume cunoaşte aceste standarde, luînd în consideraţie faptul că pentru o cadegorie de întreprinderi acestea sunt obligatorii pentru folosinţă. Inclusiv şi din acest motiv, nu avem răspunsuri la multe întrebări şi, ca rezultat, în unele cazuri păşim pe o pistă greşită.

1. Tarifele contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, termenele de virare a acestora la bugetul asigurărilor sociale de stat, precum şi tipurile de prestaţii sociale asigurate se stabilesc după cum urmează:

Aceste servicii de intermediere constau în a prezenta oferta de preț a comitentului — nerezident, a studia piața de desfacere pentru a identifica cerințele, exigențele şi tendințele potențialilor clienți. Pentru asigurarea încheierii viitoarelor contracte, după caz, de compania rezidentă sunt prezentate şi informații, consultații în domeniul economic, juridic, ingineresc, ținînd cont de rigorile impuse de legislația națională. Ce cotă a T.V.A. se aplică aferent serviciilor prestate de compania rezidentă în cadrul acestui contract? Aplicarea regimului fiscal aferent T.V.A. pentru serviciile prestate unui nerezident derivă din specificul, natura și esenţa operaţiunii economice. În cadrul unui contract complex, ce vizează prestarea mai multor servicii, este necesară diferenţierea acestora și examinarea în particular.

În conformitate cu prevederile articolului 95 alin.(2) lit. a) din Codul fiscal nu constituie obiecte impozabile cu T.V.A.: livrarea mărfurilor, serviciilor efectuată în interiorul zonei economice libere; venitul sub formă de dobîndă obţinut de către locator în baza unui contract de leasing; livrarea de mărfuri și servicii efectuată cu titlu gratuit în scopuri de publicitate și/sau de promovare a vînzărilor în mărime anuală de 0,2% din venitul din vînzări obţinut pe parcursul anului precedent anului în care se efectuează această livrare; transmiterea proprietăţii în cadrul reorganizării agentului economic. În partea ce ţine de necesitatea indicării livrărilor care nu constituie obiect al impunerii cu T.V.A. în Declaraţia privind TVA, menţionăm că în virtutea Ordinului IFPS nr. 1164 din 25.10.2012 „Despre aprobarea formularului Declaraţiei privind T.V.A. și a Modului de completare a Declaraţiei privind T.V.A.”, livrările care nu constituie obiect al impunerii cu T.V.A. nu urmează a fi reflectate în Declaraţia privind T.V.A. (forma TVA12), în aceasta indicîndu-se doar livrările impozitate la cota standard, la cota zero a T.V.A., la cota redusă și scutite de T.V.A.