La etapa actuală, practic nici o țară nu consumă doar bunurile și serviciile pe care le produce, din considerentul că fie anumite produse nu pot fi obținute pe teritoriul acesteia din cauza climatului, fie nu dispune de resursele necesare pentru a produce anumite bunuri. În acest sens, se recurge la importul de bunuri și servicii sau la exportul acestora.   În țările cu o economie mai puțin dezvoltată, cum ar fi și cazul RM, în vederea asigurării protecției suveranității și securității economice, dezvoltării economiei naționale prin intermediul stimulării activității economice externe a fost dispusă asigurarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacţiile de export, reexport, import, reimport, barter, cooperare, leasing și orice alte operaţiuni și tranzacţii externe (în continuare – repatrierea mijloacelor bănești și materiale).

Dragi copii, fiecare dintre voi are o casă în care locuiește împreună cu familia, sau poate un apartament. Cei dintre voi care locuiesc la țară aveți câțiva ari de pământ pe care-l prelucrați. Cum credeți, pentru acestea trebuie să achităm vreun impozit?

În conformitate cu pct. 85 din SNC „Prezentarea situaţiilor financiare”, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 118 din 6 august 2013, în rîndul 010 “Venituri din vînzări” se reflectă suma veniturilor din vînzări obţinute în cadrul activităţii operaţionale. Acesta cuprinde veniturile din:

Ținând cont de necesitatea aplicării corecte și uniforme a prevederilor aferente segmentului separării bunurilor din masa debitoare, precum și primirea, examinarea și soluționarea cererilor de separare a acestora de către instanța de insolvabilitate, este necesar de a remarca prevederile Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012 și Recomandarea Curții Supreme de Justiție nr. 89 din 20 aprilie 2016 ,,Cu privire la practica examinării cererilor de separare a bunurilor din masa debitoare în temeiul art. 48 Legea insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012”.

Care este modalitatea de deducere a cheltuielilor pentru hrana organizată a angajaților, dacă agentul economic până în luna mai a aplicat regimul general de impozitare, iar începând cu luna iulie acesta s-a înregistrat ca rezident al parcurilor pentru tehnologia informaţiei? Urmează oare aceste plăți să fie constatate ca facilități acordate angajaților?

Firma care nu are activitate, trebuie să prezinte dările de seama cu indicii zero sau nu? În conformitate cu art. 129 pct. 9) din Codul fiscal, darea de seamă fiscală este orice declaraţie, informaţie, calcul, notă informativă, alte documente, care sunt prezentate sau trebuie să fie prezentate Serviciului Fiscal de Stat privind calcularea, achitarea, reţinerea impozitelor, taxelor, primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, majorărilor de întârziere (penalităţilor) şi/sau amenzilor ori privind alte fapte ce ţin de naşterea, modificarea sau stingerea obligaţiei fiscale.

Abaterile și iregularitățile admise de autoritățile publice locale (APL) din raionul Dubăsari în procesul bugetar 2015-2016 denotă că acestea nu au manifestat o preocupare adecvată în vederea realizării intereselor de dezvoltare economică și socială a teritoriului administrat, se menționează în Raportul auditului conformității. Hotărârea Curții de Conturi cu privire la raportul menționat a fost publicată în Monitorul Oficial din 18 mai curent.

Potrivit art.117 alin. (12) din Codul fiscal, în redacția Legii pentru modificarea articolului 117 din Codul fiscal nr.90 din 19 iulie 2019 (Monitorul Oficial nr.246-248 din 02 august 2019), începând cu 1 iulie 2020, la efectuarea livrării impozabile cu TVA în cadrul achiziţiilor publice pe teritoriul ţării, subiectul impozabil este obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) pentru livrarea respectivă factura fiscală electronică (e-factura).

Entitatea F SRL este supusă controlului fiscal prin metoda verificării tematice la capitolul impozitul pe venit pentru perioada anului 2018. În rezultatul controlului se constată că entitatea a diminuat impozitul pe venit pentru anul 2018 ca urmare a majorării neîntemeiate a cheltuielilor. Pentru a reduce impactul eventualelor sancţiuni, entitatea a prezentat echipei de control o cerere prin care menţionează că, în anul 2018, și-a majorat numărul mediu al salariaților cu 10 persoane comparativ cu numărul mediu al salariaților din anul precedent, însă nu a calculat facilitatea la acest aspect în Declarația privind impozitul pe venit pentru anul 2018 și astfel solicită inspectorilor să ţină cont de acest fapt la efectuarea calculelor privind diminuarea impozitului pe venit pentru anul 2018. Vor lua în consideraţie funcţionarii fiscali cererea entităţii?

Întreprinderea preconizează să procure terenuri agricole de la mai multe persoane dintr-o localitate, pe care acestea le dețin în baza titlurilor de proprietate. Pe lângă documentele notariale ce vor fi perfectate, este necesar de a se întocmi vreun document contabil și care ar fi acesta? Din plățile acordate persoanelor este necesar de a se reține impozit și în ce mărime – 7%, 10%, 12%?

O companie din Moldova a contractat un împrumut de la o companie nerezidentă cu care aceasta are semnat un Acord privind evitarea dublei impuneri. În baza contractului de împrumut, pe lângă dobânda care urmează a fi achitată de către compania rezidentă, aceasta suportă anumite cheltuieli aferente achitării și are un comision unic odată cu primirea împrumutului. Urmează a fi reținut impozitul la sursa de plată din comisionul unic? Se aplică asupra acestuia aceleași abordări ca și în cazul dobânzilor?

Potrivit prevederilor art.801 alin.(1) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 care achită dividende acționarilor (asociaților) săi pe parcursul perioadei fiscale achită ca parte a impozitului o sumă egală cu 12% din profitul perioadei fiscale în curs, din care se vor achita dividende.

Pandemia globală asociată COVID-19 (coronavirusului) este în plină desfășurare, iar efectele acesteia își găsesc reflecție nu doar în viața personală a oamenilor prin riscul asupra sănătății acestora, dar și asupra activității agenților economici. Fiind afectați direct sau indirect de restricțiile impuse de organele guvernamentale specializate, agenții economici traversează o perioadă extrem de dificilă, echivalentă unei crize economice de proporții la nivel național și internațional. În acest context, se cere luarea unor măsuri urgente de susținere a acestora, iar lecțiile altor state ar putea servi drept sursă de inspirație pentru autoritățile naționale.

Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative ce vizează realizarea politicii fiscale și vamale pentru anul 2018 (în continuare – PFV 2018) a fost propus spre dezbateri publice începând cu 30 iunie curent, fiind organizată o ședință cu participarea tuturor părților interesate odată cu finisarea recepționării propunerilor.

În cadrul verificării tematice la capitolul impozitul pe venit pentru perioadele 2016–2017 la entitatea „A” S.R.L. s-a stabilit că aceasta a prezentat declaraţia VEN12 pentru anul 2016 la data de 15.04.2017. Ce sancţiuni vor fi aplicate în cazul respectiv entităţii, inclusiv persoanelor cu funcţii de răspundere, pentru prezentarea tardivă a declaraţiei privind impozitul pe venit, ţinând cont şi de termenul de prescripţie?

1. (29.1.6.45) Cum urmează să reflecte agentul economic în Darea de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC18), impozitul reținut din plățile efectuate în folosul persoanei fizice la desfacerea, prin unitățile comerțului de consignație, a mărfurilor?

Serviciul Fiscal de Stat reiterează: termenul limită de achitare a impozitului pe avere este data de 25 decembrie.

Potrivit art. 141 alin. (2) din Codul fiscal, plăţile salariale efectuate angajaţilor sau în folosul acestora de către rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei în baza legislaţiei muncii şi actelor normative ce conţin norme ale dreptului muncii nu generează obligaţii suplimentare privind impozitul pe venit aferent acestor plăţi conform prezentului titlu, impozitul în cauză fiind inclus în componenţa impozitului unic reglementat de cap.1 titlul X din Codul fiscal.

1. (31.2.23) Începând cu 1 ianuarie 2019 au fost stabilite prețuri minime curente de comercializare cu amănuntul a țigaretelor fără filtru. Ce sancțiuni se vor aplica în cazul comercializării acestora la prețuri mai mici decât prețurile minime de referință? 2. (31.2.22) Urmează a fi sancționat contribuabilul pentru neeliberarea sau neînregistrarea facturii fiscale în Registrul general electronic al facturilor fiscale, caz depistat în cadrul controlului fiscal repetat?

Începând cu 1 ianuarie 2018 prin Legea nr. 288 din 15 decembrie 2017 cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative a fost abrogat art.511 din Codul fiscal, care prevedea că instituțiile medico-sanitare publice și private se scutesc de impozitul pe venitul obținut din activitatea prestărilor de servicii medicale legate de realizarea Programului unic al asigurării obligatorii de asistență medicală (conform contractelor încheiate cu compania Națională de Asigurare Medicală).