Contextul economic global, precum și cel național, a reflectat necesitatea efectuării unor intervenții pe dimensiunea reglementărilor fiscale și vamale în vederea promovării unui sistem de impozitare care să asigure: consolidarea veniturilor bugetare necesare finanțării cheltuielilor publice, în special urmare majorării cheltuielilor pe domeniul sănătății și protecției sociale; creșterea veniturilor disponibile ale populației, în special a familiilor cu copii; echitate și simplitate în procesul de conformare, raportare și achitare a impozitelor.  

La data de 17 martie curent, prin Hotărârea nr. 55 din 17.03.2020, Parlamentul a aprobat declararea stării de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe perioada 17 martie – 15 mai 2020. Astfel, în această perioada Comisia pentru Situaţii Excepţionale a RM (Comisia) va emite dispoziţii în vederea punerii în executare a acţiunilor necesare în vederea prevenirii, diminuării şi lichidării consecinţelor pandemiei de coronavirus (COVID-19). Hotărârea mai prevede că, dispoziţiile Comisiei sunt obligatorii şi executorii pentru conducătorii autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, ai agenţilor economici, ai instituţiilor publice, precum şi pentru cetăţeni şi alte persoane aflate pe teritoriul RM. Dispoziţiile emise de Comisie intră în vigoare din momentul adoptării.

INCOTERMS-ul reprezintă o formă cunoscută la nivel internațional ce reglementează într-un format standardizat condițiile exacte de livrare și de primire/recepționare a mărfurilor între vânzător și cumpărător. Totodată, acesta constituie un ansamblu de reguli prin care se determină drepturile şi obligaţiile părţilor în contractul de vânzare internaţională. Alegerea unei reguli de interpretare a termenilor comerciali INCOTERMS este rodul progresului de negociere între părţi şi exprimă raportul de forţe economice dintre acestea. Pentru definirea principalelor reguli INCOTERMS, sunt luate în considerare ca punct de plecare: predarea mărfii, stabilimentul vânzătorului şi cel al cumpărătorului.

În ediția din aprilie a revistei „monitorul.FISC.md”, la solicitarea cititorilor noștri, va fi publicat articolul expertului fiscal Galina Șpac cu mai multe detalii ce țin de particularitățile trecerii de la metoda calculării amortizării mijloacelor fixe pe categorii de proprietate la metoda liniară. În articol se subliniază că normele privind trecerea de la metoda calculării amortizării mijloacelor fixe pe categorii de proprietate la metoda liniară sunt reglementate de Legea nr.1164/1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II ale Codului fiscal (art. 24 alin. (32), Legea nr.1164/1997), precum și Regulamentul privind evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale (Regulament), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 704/2019 (pct. 38-45, HG nr. 704/2019).

Caracterul global al proceselor social-economice contemporane, globalizarea procesului de producere (mărfuri, servicii) necesită comparabilitatea și coerența informațiilor statistice, prezentate de către diferite țări, precum și de către diverse organisme internaționale. Unul dintre aspectele importante ale soluționării problemelor comparabilității informațiilor la nivel internațional este armonizarea sistemelor statistice naționale cu standardele internaționale, în special, armonizarea clasificărilor naționale atât pe verticală (nivel mondial, european, național), cât și pe orizontală (cu alte sisteme), care asigură coerența reciprocă a fluxurilor de informații cu scop funcțional diferit.

În perioada 2014-2018, populația economic activă în țara noastră a crescut cu 58,3 mii, iar rata de activitate s-a majorat de la 41,2% în 2014 la 43,3% în 2018. Datele sunt prezentate într-o notă analitică despre cererea și oferta forței de muncă în ultimii cinci ani (2014-2018), realizată de Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă. Potrivit publicației, în 2018 cea mai scăzută rată de activitate a fost înregistrată în rândul tinerilor. Astfel, tinerii cu vârsta cuprinsă între 15-24 ani au înregistrat o rată de activitate de 20,8%, iar la cei cu vârsta între 15-29 ani – de 30,2%. Nivelul de ocupare a populației de 15 ani și peste în 2018 a fost de 42,0%, cu o creștere de 2,4% în raport cu anul 2014.

Activitatea Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM) este orientată spre realizarea obiectivelor ce-i revin din Planul anual de acțiuni şi din prevederile legislației1 din domeniul muncii, securității și sănătății în muncă, întreprinde activități de inspecție în vederea prevenirii şi combaterii ilegalităţilor din domeniul competențelor atribuite autorității.   ISM poate realiza:              control planificat, efectuat conform planului anual al controalelor, în baza analizei și evaluării conform criteriilor de risc;

Publicația Periodică „Monitorul Fiscal FISC.md”, la multiplele întrebări adresate de contribuabili, a adresat Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină (CNAM) solicitarea cu privire la particularitățile de completare și prezentare a Formei IRM19 Informație privind stabilirea drepturilor sociale și medicale aferente raporturilor de muncă în cazul concediilor neplătite, dar și aspecte ce țin de asigurarea obligatorie de asistență medicală în cazul concediilor de lungă durată din cont propriu al angajatului. În continuare venim cu precizările oferite de CNAM.   Conform art. 6) alin. (4) lit. i) din Legea nr.1585/1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală, statutul de persoană asigurată se suspendă în cazul suspendării contractului individual de muncă, cu excepţia suspendării acestuia în următoarele circumstanţe:

Nerespectarea măsurilor de profilaxie, prevenire și/sau combatere a bolilor epidemice, dacă aceasta a pus în pericol sănătatea publică, se sancționează cu amendă de la 450 la 500 de unități convenționale aplicată persoanei fizice (până la 25 mii lei) și cu amendă de la 1000 la 1500 de UC aplicată persoanei juridice (până la 75 mii lei). În Monitorul Oficial din 14 martie curent a fost publicată Legea nr. 52 din 12 martie 2020 pentru modificarea unor acte normative. Aceasta a fost aprobată în contextul consolidării măsurilor de profilaxie în cazul răspândirii infecției cu noul virus COVID 19. Ulterior prevederile legii vor fi aplicate în alte cazuri similare.

Unica metodă de autentificare în cadrul serviciilor fiscale electronice va fi prin intermediul sistemului „Cabinetul personal al contribuabilului”, iar autentificarea cu credențiale (login, e-mail și parolă) existentă la momentul actual pe portalul www.servicii.fisc.md va fi suspendată la finele anului 2020.   Conform Ordinului SFS nr. 125 din 24.02.2020, sistemul „Cabinetul personal al contribuabilului” va fi lansat în exploatare industrială la data de 30 decembrie 2020. Conform acestuia, autentificarea în cadrul serviciilor fiscale electronice se efectuează prin intermediul serviciului guvernamental de autentificare și control MPass. Totodată, conform pct. 4 al aceluiași Ordin, la data de 26 august 2020 se va abroga Ordinul SFS nr. 62/2019 „Cu privire la aprobarea Instrucțiunii privind modul de utilizare a serviciilor fiscale electronice”, care prevede la etapa actuală posibilitatea de autentificare cu login/e-mail și parolă.

Publicația Periodică ”Monitorul Fiscal FISC.MD” a lansat Campania de abonare pentru anul 2018 cu genericul “Cunoaște si aplică corect”. Stimate abonat, anume tu ne oferi încrederea că informația propusă de publicație este utilă, operativă și deplină şi îţi permite să obții răspuns la întrebările care le pune profesia zi de zi. Publicația va veni şi în anul viitor cu informații detaliate, profunde și concrete, care incontestabil vor simplifica şi vor influenţa luarea de către tine a deciziilor corecte şi echilibrate.

În Monitorul Oficial din 29 februarie curent Ministerul Finanțelor a publicat Ordinul nr. 30 privind modificarea și completarea Ordinului nr. 202/2015 cu privire la aprobarea Consiliului pentru Standarde Naţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public (SNCSP), fiind modificată componența nominală a acestuia. Astfel, din cadrul Consiliului pentru SNCSP fac parte: • Angela Voronin — secretar de stat, Ministerul Finanțelor, preşedinte al Consiliului • Maxim Ciobanu — şef al Direcţiei Trezoreria de Stat, Ministerul Finanțelor, vicepreşedinte al Consiliului

În anul 2019, țara noastră a exportat mărfuri în sumă totală de $2,8 mld., cu 2,7% mai mult decât în anul 2018, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Astfel, exporturile de mărfuri autohtone au constituit $2,0 mld. sau 71,9% din total exporturilor, fiind în creștere cu 7,9% față de un an mai devreme. Totodată, reexporturile de mărfuri străine au însumat $781,5 mil., ceea ce reprezintă 28,1% din totalul livrărilor, fiind cu 8,5% mai mici comparativ cu anul 2018. Reexporturile de mărfuri după prelucrare (îmbrăcăminte, încălțăminte și părți de încălțăminte, cabluri coaxiale, părți de scaune, jucării etc.) au deținut 19,6% în totalul exporturilor, iar reexporturile clasice de mărfuri, care nu au suferit transformări esențiale (medicamente, țigarete care conțin tutun, distilate de vin, mobilier) – 8,5%.

Pe parcursul anului 2020, în domeniul comunicațiilor electronice și poștale vor fi verificați 58 de agenți economici, potrivit Planului controalelor pentru anul curent publicat pe pagina Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANCRETI). Reamintim că controalele se vor desfășura în baza analizei riscurilor, în conformitate cu Metodologia controlului de stat asupra activității de întreprinzător. ANRCETI este autoritatea publică centrală care reglementează activitatea în sectoarele comunicaţii electronice, tehnologia informaţiei și comunicaţii poștale, asigură implementarea strategiilor de dezvoltare a sectoarelor nominalizate

În anul 2019 veniturile disponibile ale populaţiei au constituit, în medie per persoană, 2880,6 lei lunar, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Câștigurile salariale reprezintă cea mai importantă sursă de venit a populației cu o pondere de 50,2% în veniturile totale. Prestaţiile sociale sunt a doua sursă de venit după importanţă. Acestea constituie 18,7% din veniturile medii lunare ale populaţiei. Totodată, la formarea veniturilor au contribuit şi activităţile pe cont propriu cu o pondere de 15,2%, dintre care activitatea individuală agricolă reprezintă 8,9%, iar 6,3% au fost obţinute din activitatea individuală non-agricolă.

Indicațiile metodice privind efectuarea vizitelor fiscale (în continuare – Indicații) au fost modificate. Ordinul nr.479 al Serviciului Fiscal de Stat din 22 septembrie 2020 este publicat în MO și a intrat în vigoare.   De rând cu multiplele intervenții redacționale în Ordinul nr.388/2019  prin care au fost aprobate Indicațiile, documentul a fost completat cu prevederi noi. Astfel, la efectuarea vizitei funcționarul fiscal, pentru constatarea datelor de ordin general despre activitatea contribuabilului sau a altor informații relevante efectuării vizitei fiscale, poate solicita în cadrul vizitei fiscale documente și date privind activitatea contribuabilului, precum și explicații.

Începând cu perioada luna iunie 2020, indicatorul rândului 4.2 din Forma IPC18 se completează cu sumele plătite în perioada de gestiune a indemnizațiilor de incapacitate temporară de muncă calculate şi declarate în perioadele de până în luna iunie 2020 şi după această perioadă, în cazul concediilor medicale acordate până la 31 mai 2020 inclusiv, care continuă şi după această dată.   Ministerul Finanțelor a aprobat modificări și completări în Ordinul nr.126 din 4 octombrie 2017,  prin care a fost aprobat formularului tipizat (Forma IPC18) şi Instrucţiunea cu privire la modul de completare a acestuia. Acțiunea a fost necesară pentru ajustarea reflectării informației cu prevederile Legii nr.60  privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător şi modificarea unor acte normative. Ordinul nr.77 din 17 iunie 2020 a fost publicat în MO din 20 iunie curent.

În luna ianuarie 2020 pe piața de capital reglementată au fost efectuate 38 tranzacții în volum de 12,79 mil. lei raportate la 0,03 mil. valori mobiliare, potrivit Buletinului lunar publicat de Comisia Națională a Pieței Financiare. În structura tranzacțiilor, ponderea maximă revine celor de vânzare-cumpărare în volum de 12,45 mil. lei, ceea ce reprezintă 97,34 % din totalul operațiunilor înregistrate. Totodată, costul tranzacțiilor efectuate prin intermediul licitațiilor cu strigare constituie 0,34 mil. lei sau 2,66 % din volumul valorilor mobiliare tranzacționate pe piața reglementată.

Utilizarea și comercializarea pungilor și a veselei din plastic vor fi sancționate cu amenzi de până la 4500 lei pentru persoanele fizice și de până la 12000 lei pentru persoanele juridice. În cadrul ședinței din 13 februarie 2020, Parlamentul a aprobat în lectură finală proiectul de lege ce prevede modificarea și completarea Codului contravențional. Astfel, utilizarea/comercializarea pungilor de transport fabricate din plastic, cu sau fără mâner, cu grosimea peretelui egală sau mai mare de 50 de microni, furnizate consumatorilor la punctele de vânzare de bunuri, a pungilor din plastic subțire, cu grosimea peretelui mai mică de 50 de microni, cu excepția celor care sunt utilizate ca ambalaj și a pungilor din plastic foarte subțire, cu grosimea peretelui mai mică de 15 microni, cu excepția celor care sunt utilizate ca ambalaj, se va sancționa cu amendă între 60-90 UC aplicată persoanei fizice

În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (33) liniuța întîi din Codul fiscal, fiecare plătitor de cîştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărime de 12%, din cîştigurile de la jocurile de noroc cu excepţia cîştigurilor de la loterii şi/sau pariuri sportive, în partea în care valoarea fiecărui cîştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1).