În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (1) din Codul fiscal, Impozitul pe venit la sursa de plată se reţine, în mod obligatoriu, de către orice: a) persoană (contribuabil) care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi a persoanelor care desfăşoară activităţi independente conform cap. 102 şi activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103;

Dreptul la pensie pentru limită de vârstă, pensie de dizabilitate și pensie de urmaș ar putea fi acordat și prin procură. Ieri, 8 iulie 2020, Guvernul a aprobat proiectul  de lege pentru modificarea art. 31 din Legea privind sistemul public de pensii.   Astfel, cererea de pensionare şi actele necesare vor fi depuse la organul teritorial de asigurări sociale de la domiciliul beneficiarului de către reprezentatul desemnat prin procură.

Parlamentul a aprobat în prima lectură astăzi, 3 noiembrie 2020, proiectul  legii bugetului de stat pentru anul 2021, care prevede că veniturile vor constitui 41,415 mld. lei, în creștere cu 11,3% față de bugetul de stat aprobat pentru anul 2020. Totodată, cheltuielile bugetului de stat vor constitui, conform proiectului, 55,399 mld. lei, înregistrând o creștere cu 4,1% față de bugetul aprobat în 2020.   Deputații au aprobat astăzi în prima lectură și proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS), veniturile şi cheltuielile fiind prognozate în sumă de 25,095 mld. lei, cu 6,8% mai mult în raport cu cele aprobate pe anul 2020.  

În activitatea oricărei entități din anumite motive fie întemeiate, fie mai puțin întemeiate pot apărea creanțe ale entităților, creanțe aferente bugetului, avansurilor acordate, ale personalului etc. al căror termen de prescripție a expirat. Respectiv, conform actelor normative în vigoare, creanțele compromise urmează a fi casate. Casarea acestora atrage după sine o serie de ajustări în scopuri fiscale. În prezentul articol ne propunem să analizăm atât sub aspect contabil, cât și fiscal modul de casare a acestora, documentele confirmative care stau la baza derecunoașterii lor în contabilitate, momentul în care creanțele urmează a fi calificate ca compromise, modul de reflectare în Declarația VEN 12 și în Declarația privind TVA.

Poate fi acordat ajutorul material, dacă la întreprindere nu avem organizație de sindicate și suntem entitate privată? Poate întreprinderea privată să achite premii salariaților în mărime de un salariu, de exemplu, 10 mii lei?

Agentul economic achiziționează, pe 20 decembrie 2019, marfă de la o persoană fizică ce nu desfășoară activitate de întreprinzător. Conform clauzelor contractuale plata se va efectua cel târziu peste 30 zile. Achitarea a avut loc pe 10 ianuarie 2020. Când urmează a fi întocmit actul de achiziție a mărfurilor (în momentul achiziției sau achitării)? Cum urmează a fi efectuată reținerea la sursa de plată?

Unul din angajaţii  întreprinderii  a solicitat concediu de îngrijire a copilului până la vârsta de 3 ani, fiind bunelul copilului. Este în drept angajatorul să refuze acordarea concediului solicitat? În cazul în care acest concediu se acordă, angajatul poate reveni la serviciu cu păstrarea indemnizației stabilite?  Se cunoaşte că copilul este născut pe teritoriul unei ţări străine.   Potrivit art. 124 alin. (2) din Codul muncii, în baza unei cereri scrise, persoanelor asigurate indicate la alin. (1) (femeilor salariate şi ucenicelor, precum şi soţiilor aflate la întreţinerea salariaţilor) după expirarea concediului de maternitate li se acordă un concediu parțial plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani, cu achitarea indemnizației din bugetul asigurărilor sociale de stat.

În „Monitorul oficial” din 12 august 2022 a fost publicat ordinul Ministerului Finanţelor nr. 86 din 10.08.2022 (în continuare - OMF nr. 86/2022) cu privire la modificarea Ordinului Ministerului Finanţelor nr. 94 din 30.07.2020 (în continuare – OMF nr. 94/2020), prin care a fost aprobat formularul tipizat al Dării de seamă IPC21.

După cum cunoaştem, legislaţia în vigoare stipulează că angajatul întreprinderii nu are dreptul să lucreze în perioada în care se află în concediu medical. Vrem să ştim dacă norma respectivă se răsfrânge şi asupra perioadei achitate din contul angajatorului, adică pentru primele 5 zile de incapacitate temporară de muncă, şi cum poate afla angajatorul că angajatul nu mai activează prin cumul în cadrul altei entităţi economice?

Dobânzile aferente depozitelor bancare se vor include în venitul brut al agentului economic și se vor impozita în modul general stabilit, potrivit art.18 lit. g) din Codul fiscal.

Conform art.30 din Legea cu privire la avocatură nr.1260-XV din 19.07.2002, în cabinetul avocatului îşi exercită profesia un singur avocat (fondatorul cabinetului). Cabinetul avocatului activează şi se prezintă în raporturile juridice ca persoană fizică.         Articolul 5 pct.362 din Codul fiscal stabileşte, că activitate profesională în sectorul justiţiei constituie activitatea permanentă, desfăşurată în cadrul formelor de organizare a activităţii prevăzute de lege de către avocat, avocat-stagiar, notar public, executor judecătoresc, administrator autorizat, mediator, expert judiciar în cadrul biroului de expertiză judiciară.

În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale fiscal, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.

Potrivit art.96 lit.b) din Codul Fiscal, se stabilesc cote reduse a TVA în mărime de:

În cazul în care persoana fizică a donat bunul imobil prin contract de donație către fiul/fiica, apare obligația de achitare a impozitului pe venit și, respectiv, de depunere a declarației? Potrivit prevederilor art. 40 alin. (5) din Codul fiscal (CF), creşterea sau pierderea de capital nu este recunoscută în scopuri fiscale în cazul încheierii unui contract de donaţii între rude de gradul I, precum şi între soţi. Totodată, conform prevederilor art. 20 lit. i) din CF, patrimoniul primit de către persoanele fizice ale Republicii Moldova cu titlu de donaţie sau de moştenire reprezintă sursă de venit neimpozabilă.

Este obligat contribuabilul, rezident al parcului pentru tehnologii informaționale, să efectueze recalculul impozitului pe venit al angajaților, prin excluderea sumei scutirilor de care aceștia au beneficiat până la tranziția la regimul special sau excluderea scutirilor se va asigura prin depunerea de către angajat a Declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit?

(29.2.5.26) Este obligată persoana fizică să depună Declaraţia cu privire la impozitul pe venit în cazul în care pe parcursul perioadei fiscale a beneficiat de scutirea personală înregistrând un venit impozabil mai mare de 360 mii lei?

”Creez site-uri de la zero”, ”Traduceri”, ”Muncă la distanță pentru cei ce doresc un job suplimetar”… În ultima perioadă tot mai frecvent găsim în rețelele de socializare atât cereri, cât și oferte de la/pentru persoane fizice, care, fie în timpul liber, fie drept activitate de bază, propun prestarea diferitor servicii fără înregistrarea unei forme organizatorico-juridice a activității sale. Aceste persoane sunt considerate freelanceri, fiind pentru țara noastră mai noi ca noțiune, nu și ca fenomen.

Întreprinderea suportă cheltuieli pentru deplasarea în străinătate a fondatorului entității, care nu este angajat al acesteia, dar participă la o instruire aferente domeniului de activitate a întreprinderii. Se deduc în scopuri fiscale cheltuielile suportate de întreprindere?   Conform art.24 alin. (19) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor suportate şi determinate de angajator pentru transportul, hrana şi studiile profesionale ale angajatului, inclusiv a cheltuielilor legate de organizarea şi realizarea programelor de formare profesională tehnică prin învăţământ dual, conform modului stabilit de Guvern. 

 Potrivit art. 901 alin.(35) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 reţin un impozit în mărime de 6% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) şi a persoanelor fizice care desfăşoară activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103, pe veniturile obţinute de către acestea aferente livrării producţiei din fitotehnie şi horticultură în formă naturală, inclusiv a nucilor şi a produselor derivate din nuci, şi a producţiei din zootehnie în formă naturală, în masă vie şi sacrificată, cu excepţia laptelui natural.

Potrivit art.17 alin.(10) al Legii contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007, cu modificările şi completările ulterioare, contabilitatea veniturilor se ţine pe feluri de venituri, potrivit naturii sau sursei de provenienţă a acestora.