La 17 iulie 2012 între ÎCS OM „Iute Credit“ SRL şi persoana fizică R. a fost încheiat un contract de împrumut, prin care ÎCS OM „Iute Credit“ SRL s-a obligat să pună la dispoziţia R. suma de 15 000 lei, iar R. s-a obligat să restituie această sumă până la 17 ianuarie 2014, să plătească dobânda, taxa aferentă contractului şi, după caz, penalitatea de întârziere şi penalitatea pentru rezilierea contractului.

În conformitate cu prevederile statuate de art. 180 din CF (în redacția Legii cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 138 din 17 iunie 2016, publicată în MO nr. 184-192 din 1 iulie 2016), contribuabilul poate beneficia de modificarea termenului de stingere a obligației fiscale.

Conform prevederilor art. 140 alin. (1) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012 (în continuare – Lege), dacă are o creanță față de debitor născută anterior datei deschiderii procedurii, creditorul înaintează în scris creanța, indiferent de tipul ei, printr-o cerere de admitere a creanțelor adresată instanței de judecată care examinează cauza de insolvabilitate a debitorului. Cererile de admitere a creanțelor se consemnează într-un registru, care se păstrează în instanță.

Pe parcursul judecării unei cauze civile, Judecătoria Chişinău (sediul Ciocana) prin încheierea din 07 iulie 2017, a solicitat Plenului Curţii Supreme de Justiţie emiterea unui aviz consultativ în privinţa următoarei chestiuni:

Încercând să remită o somație debitorului său pentru a-l preîntâmpina despre obligativitatea achitării datoriei, agentul economic a aflat că debitorul său a fost lichidat, acest fapt fiind înregistrat la Camera Înregistrării de Stat. Ce acțiuni urmează să întreprindă agentul economic creditor pentru ca datoria acestuia să poată fi calificată ca datorie compromisă în scopuri fiscale? Extrasul de la Camera Înregistrării de Stat despre lichidarea întreprinderii poate servi ca document care permite calificarea datoriei compromise, în scopuri fiscale.

Taxa de stat reprezintă o sumă care se determină în funcţie de caracterul şi valoarea acţiunii în acţiunile patrimoniale, iar în acţiunile nepatrimoniale şi în alte cazuri stabilite de Legea taxei de stat, se determină prin proporţiile fixe stabilite.

Adresarea cu o acțiune în instanța de judecată reprezintă una dintre modalitățile prin care persoanele fizice şi juridice pot să-şi apere drepturile încălcate sau contestate, libertățile şi interesele legitime. Deşi judecarea cauzelor trebuie să aibă loc într-un termen rezonabil, de multe ori examinarea unei acțiuni în procedură judiciară durează destul de mult, fie din cauza suprasolicitării instanțelor sau ca urmare a altor circumstanțe obiective sau subiective. Anume din acest considerent, pentru examinarea anumitor categorii de pricini, legiuitorul din Republica Moldova a reglementat o procedură simplificată prin care persoanele îşi pot apăra drepturile şi interesele într-un termen mai scurt şi cu mai puțin efort.

SRL „X” are o datorie nestinsă faţă de SRL „Y” ca urmare a unei tranzacții economice în sumă de 16 mii lei. În cazul în care creditorul „Y” nu a înaintat o acțiune în judecată privind recuperarea datoriei creditoare menționate, are dreptul creditorul „X” să reflecte această sumă la venituri?

Poate sau nu fi aplicată de către instanţele de judecată, la solicitarea executorilor judecătoreşti, interdicţia de eliberare a documentelor de stare civilă, a actelor de identitate sau a permiselor de conducere, pentru neachitarea unei datorii? Vezi din ce dată sunt excluse aceste interdicţii. Una din libertăţile fundamentale ale omului o constituie dreptul la libera circulaţie, consfinţit în art. 27 din Constituţie. În sensul articolului menţionat, dreptul la libera circulaţie în ţară este garantat. Oricărui cetăţean al Republicii Moldova îi este asigurat dreptul de a-şi stabili domiciliul sau reşedinţa în orice localitate din ţară, de a ieşi, de a emigra şi de a reveni în ţară.

Articolul 102 din Codul fiscal a fost modificat, noua redacție a acestuia fiind publicată în ediția Monitorului Oficial din 29 decembrie 2017, data intrării în vigoare fiind 1 ianuarie curent.

Conform art. 2873 din CF, obiect al impunerii cu impozitul pe avere îl constituie bunurile imobiliare cu destinație locativă, inclusiv căsuțele de vacanță (cu excepția terenurilor), precum şi cotele-părți, a căror totalitate întruneşte cumulativ următoarele condiții: valoarea estimată totală constituie 1,5 milioane şi mai mult;suprafața totală constituie 120 m2 şi mai mult. În cazul în care obiectul impunerii constituie obiect al unui credit imobiliar (ipotecar) sau al unui contract de leasing financiar, baza impozabilă constituie diferența pozitivă formată dintre valoarea estimată a bunului imobiliar şi suma rămasă până la stingerea totală a creditului sau a obligațiilor contractului de leasing financiar.

Urmărirea datoriei debitoare reprezintă o măsură de executare silită și un drept exclusiv al organului fiscal de a o aplica, în cazul în care datoria este viciată, este exigibilă și pasibilă urmăririi. Conform prevederilor art. 267 alin. (1) din Codul civil, termenul general în interiorul căruia persoana poate să-și apere dreptul încălcat, pe calea intentării unei acțiuni în instanța de judecată, este de 3 ani.

Serviciul Fiscal de Stat fiind creat la 1 aprilie 2017 în calitate de persoană juridică administrează funcționalitățile sale pe tot teritoriul țării, acționând prin Direcțiile generale administrare fiscală, create în acest sens, Chișinău, Centru, Nord și Sud. Administrarea proceselor de insolvabilitate la fel a fost centralizată, cu dislocarea personalului în regiuni pentru a asigura reprezentarea intereselor SFS în Curțile de Apel Chișinău, Bălți, Comrat și Cahul (în raport cu reforma judiciară în desfășurare declanșată în anul curent).

Ministerul Economiei prezintă un Raport de monitorizare a procesului de implementarea a Legii insolvabilităţii nr.149 din 29.06.2012, în care au fost scoase în evidență mai multe cauze care duc la inaplicabilitatea unor prevederi ale Legii. De asemenea, autorii vin și cu propuneri.

Insolvabilitatea reprezintă un element necesar al economiei de piață. Aceasta este esența însăși a relațiilor preponderent de piață, care implică întotdeauna lipsa de certitudine, riscul de pierdere în obținerea rezultatelor de afaceri în activitatea de întreprinzător.

Începând cu 1 iulie 2016, prin Legea nr. 138 din 17.06.2016 (MO nr. 184-192/401 din 01.07.2016) Codul fiscal a fost completat cu un titlu nou — Titlul VI(prim) „IMPOZITUL PE AVERE”.

Sunt operaţiunile bancare pe cale de a fi „uberizate“? Creditarea persoanelor fizice şi a companiilor reprezintă partea centrală a operaţiunilor pe care le desfăşoară băncile. Însă avansul rapid al creditorilor alternativi, cum ar fi platformele peer-to-peer, alimentează previziunile conform cărora băncile vor pierde din cota de piaţă aşa cum pierd companiile tradiţionale de taximetrie din cauza Uber, scrie Financial Times.

Începând cu 1 iulie 2016, prin Legea nr. 138 din 17.06.2016, Codul fiscal a fost completat cu un titlu nou – Titlul VI1 „impozitul pe avere”.

Procedura de insolvabilitate reprezintă un important mecanism juridico-economic de asigurare a stabilității și siguranței circuitului civil. Acesta permite a diminua la maxim efectele negative ale situației când un subiect de drept se află în incapacitate de plată. Reglementarea legislativă a procesului de insolvabilitate și-a găsit reflectare în Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012 (în continuare – Lege). Actul legislativ în cauză a fost elaborat în contextul tendinței generale de creștere a numărului proceselor de insolvabilitate ca urmare a crizei economice și necesității excluderii din piață a subiecților economici neviabili.

Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative ce vizează realizarea politicii fiscale și vamale pentru anul 2018 (în continuare – PFV 2018) a fost propus spre dezbateri publice începând cu 30 iunie curent, fiind organizată o ședință cu participarea tuturor părților interesate odată cu finisarea recepționării propunerilor.