Pe parcursul semestrului I al anului curent, în baza de date a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Munci (ANOFM) au fost înregistrate circa 15,4 mii locuri de muncă vacante şi aproximativ 17,9 mii șomeri, fiind menținut un echilibru între cererea și oferta de forță de muncă, potrivit raportului ANOFM.   Astfel, comparativ cu semestrul I al anului precedent, numărul locurilor de muncă vacante înregistrate a crescut în perioada de referință cu 24%, iar numărul șomerilor a scăzut cu 36%.   Persoanele fără o calificare profesională înregistrate cu statut de șomer

Despăgubirile şi indemnizaţiile de asigurare achitate în trimestrul I din anul curent au constituit 159,6 mil. lei, fiind în descreștere cu 14,7% față de achitările efectuate în perioada similară din anul 2020, anunță Biroul Național de Statistică cu referire la activitatea asiguratorilor în lunile ianuarie-martie 2021. Cea mai mare pondere de despăgubiri plătite o dețin cele pentru asigurările de răspundere civilă auto – 78,7 mil.lei sau 49,3% din total, iar cea mai mica – pentru alte asigurări de viață (0,6 mil.lei sau 0,4%).   În același timp, au crescut primele brute subscrise cu 14,8% faţă primele trei luni din anul precedent, constituind în trimestrul I din anul curent 389,8 mil. lei.

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului a elaborat și propune pentru consultări publice proiectul hotărârii Guvernului pentru aprobarea Regulamentului privind vehiculele scoase din uz (proiectul Regulamentului). Necesitatea elaborării acestuia, în opinia autorilor, este condiționată de faptul că problema gestionării vehiculelor scoase din uz (VSU), inclusiv componentelor și materialelor acestora, este foarte acută, având în vedere ratele de reciclare și valorificare a deșeurilor foarte reduse și în mare parte operate ilegal.   Legislația actuală nu reglementează măsuri pentru colectarea și tratarea tipurilor speciale de deșeuri, cum ar fi cele voluminoase (inclusiv VSU),

În anul 2019, țara noastră a exportat mărfuri în sumă totală de $2,8 mld., cu 2,7% mai mult decât în anul 2018, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Astfel, exporturile de mărfuri autohtone au constituit $2,0 mld. sau 71,9% din total exporturilor, fiind în creștere cu 7,9% față de un an mai devreme. Totodată, reexporturile de mărfuri străine au însumat $781,5 mil., ceea ce reprezintă 28,1% din totalul livrărilor, fiind cu 8,5% mai mici comparativ cu anul 2018. Reexporturile de mărfuri după prelucrare (îmbrăcăminte, încălțăminte și părți de încălțăminte, cabluri coaxiale, părți de scaune, jucării etc.) au deținut 19,6% în totalul exporturilor, iar reexporturile clasice de mărfuri, care nu au suferit transformări esențiale (medicamente, țigarete care conțin tutun, distilate de vin, mobilier) – 8,5%.

Produsul Intern Brut (PIB) estimat pentru primele trei luni ale anului curent a constituit 46,5 mld. lei și, comparativ cu aceiași perioadă din anul 2020, a crescut cu 1,8% la seria brută și cu 0,1% – la seria ajustată sezonier, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. La creșterea PIB în perioada de referință au contribuit, în special, industria extractivă și cea prelucrătoare; producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat; distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor și activităţile de decontaminare, care au deținut o pondere de 15,7% la formarea PIB și o creștere a valorii adăugate brute (VAB) pe activitățile respective cu 6,1%.  

Ritmul de creștere a încasărilor la bugetul public național administrate de către Serviciul Fiscal de Stat a depășit ritmul de creștere a Produsului Intern Brut nominal, care în această perioadă a constituit 26%. Drept urmare, ponderea veniturilor administrate de SFS a crescut de la 17,2% la 20%, în condițiile politicii fiscale fără schimbări spre majore a cotelor. Astfel, trendul ascendent al veniturilor încasate în BPN a fost determinat atât de extinderea bazei impozabile, urmare a creșterii economice, cât și de eficientizarea administrării fiscale, se constată în Notă informativă privind implementarea Legii nr.281/2016, ce ține inclusiv de modernizarea autorității fiscale naționale.  

Parlamentul a aprobat în ședința de astăzi, 22 aprilie, în prima lectură, proiectul de lege ce conține modificări în acest sens, având ca scop stimularea angajării persoanelor cu necesități speciale. Documentul prevede majorarea subvenției lunare acordată angajatorului care angajează pe o perioadă nedeterminată șomeri cu necesități speciale, de la 30% la 50% din salariul mediu lunar pe economie pentru anul precedent, precum și acordarea acestei subvenții tuturor angajatorilor, indiferent de tipul de proprietate și forma de organizare juridică. Această subvenție, potrivit art. 36 din Legea nr.105/2018 cu privire la promovarea ocupării forței de muncă și asigurare de șomaj, se acordă pe un termen de 6 luni 

În anul 2020, entitățile din sectorul real cu 5 și mai mulți salariați și instituțiile bugetare au realizat investiţii în active imobilizate în valoare de 27,1 mld. lei, cu 2,6% mai puțin decât în anul 2019, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică.   Astfel, investițiile în imobilizări corporale în anul 2020 au constituit 26,6 mld. lei sau 98,1% din valoarea totală a investițiilor în active imobilizate, marcând o descreștere de 1,4% față de anul precedent. În același timp, investițiile în imobilizări necorporale au constituit 519,5 mil. lei sau cu 39,9% mai puțin față de anul 2019.

Indicele prețului bunurilor imobile rezidențiale (RPPI) publicat de Banca Națională a Moldovei denotă că, la finele trimestrului IV al anului 2020, prețul de ofertă la bunurile imobile rezidențiale din mun. Chișinău a înregistrat o creștere cu circa 14,0% față de trimestrul IV al anului 2019, fiind mai pronunțată comparativ cu trimestrul III 2020 și comparativ cu perioada similară a anului precedent.   Prețul de ofertă la bunurile imobile noi, prezentate pe piața primară, a crescut cu 17,3% față de perioada de referință, iar la bunurile imobile rezidențiale din cadrul pieței secundare – cu 11,8 la sută față de perioada de referință.

Volumul total al veniturilor obținute de prestatorii serviciilor poștale în anul precedent a constituit circa 354,3 mil. lei și s-a diminuat cu 12% față de anul 2019, potrivit Raportului statistic privind evoluția pieței de comunicații poștale în anul 2020, publicat de Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI).   Cea mai mare rată de scădere a fost înregistrată la veniturile obținute din publicitatea prin poștă (-75,8%), care au constituit 665 mii lei, dar și la veniturile realizate din trimiterile de corespondență (-34,4%), înregistrând 143,4 mil. lei. În același timp, veniturile obținute din livrarea coletelor poștale au crescut până la 76,8 mil. lei (cu 33,4%), iar cele realizate din trimiterile rapide (Express) s-au majorat cu 5,4%, însumând 116,7 mil. lei.

Numărul locuințelor date în exploatare (1836 apartamente și case de locuit individuale) în lunile ianuarie-martie 2021 a sporit cu 825 unități faţă de aceiași perioadă din anul 2020, potrivit datelor publicate de Biroul Naţional de Statistică. Suprafaţa totală a acestora a constituit 141,0 mii m², cu 50,9% mai mult față perioada similară din anul precedent. Astfel, din numărul total de locuințe date în exploatare 1526 sunt aparatamente, iar 310 – case de locuit individuale. În mediul urban au fost date în exploatare 1653 locuințe, cu 840 locuinţe mai mult faţă de ianuarie-martie 2020, suprafaţa totală a locuinţelor fiind de 119,2 mii m2 sau cu 70,1% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Prețurile producătorului la produsele agricole în anul 2020 faţă de anul 2019 au crescut cu 22,5%, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Astfel, la produsele vegetale în anul 2020 prețurile s-au majorat în medie cu 32,4% față de anul 2019, creșteri mai mari fiind înregistrate la culturile bostănoase (cu 71,2%), fructe şi pomuşoare (cu 48,4%), struguri  (cu 47,9%), floarea-soarelui (cu 45,1%), porumb (cu 35,2%). În același timp, s-au micșorat preţurile de vânzare la cartofi – cu 18,9% și alte legume – în medie cu 8,7%.   La produsele animaliere preţurile medii de vânzare s-au diminuat cu 4,3% comparativ cu anul 2019, fiind diminuate preţurile producătorului la porcine (în masă vie – cu 10,6%),

Agențiile de turism şi turoperatorii au acordat în anul 2019 servicii turistice la 376,6 mii de turiști și excursioniști, cu 16,4% mai mult decât în anul 2018, comunică Biroul Național de Statistică. Majorarea numărului de turişti şi excursionişti a fost condiţionată de creșterea numărului de participanţi la turismul emiţător, turismul intern, precum și turismul receptor. Astfel, din cei 19,8 mii de turiști şi excursionişti străini care au vizitat Republica Moldova în anul 2019 şi au beneficiat de serviciile agenţiilor de turism şi ale turoperatorilor, 85,3% au sosit în scopuri de odihnă, recreere şi agrement, 11,9% – de afaceri şi profesionale şi 2,8% – de tratament.

Pentru acoperirea cheltuielilor bugetare în contextul pandemiei, Guvernul RM a apelat la împrumuturi interne și externe, fapt ce a majorat nivelul de îndatorare a țării, care se menține și în anul curent.   Datele din Raportul lunar privind evoluția social-economică a RM făcut public de Ministerul Economiei și infrastructurii arată că, la situația de la sfârșitul lunii februarie 2021, datoria de stat administrată de Guvern a atins nivelul de 69,8 mld. lei. Datoria internă, care deține ponderea 44% în valoarea totală a datoriei de stat, a însumat 30,7 mld. lei și a crescut cu 29,3% față de aceeași perioadă din anul precedent. Datoria de stat externă, având o pondere de 56% în total, a atins 39,1 mld. lei, majorându-se cu 33,2 la sută.

În anul 2021 activitatea investițională va rămâne afectată de consecințele pandemiei, înregistrând, totuși, valori pozitive la nivel de 2%, consideră autorii Notei cu privire la prognoza preliminară a principalilor indicatori macroeconomici pentru anii 2022-2024, elaborate de Ministerul Economiei și Infrastructurii. Conform estimărilor, investițiile publice în infrastructură, inclusiv cele finanțate din sursele partenerilor de dezvoltare, vor continua, însă limitările bugetare nu vor permite majorarea acestora și se vor diminua în raport cu rezultatele anului trecut cu 6%.   Totodată, se așteaptă diminuarea investițiilor în reparația și construcția drumurilor, dar și a celor în sectorul energetic ca rezultat al încheierii unor proiecte investiționale importante,

Pentru acoperirea cheltuielilor bugetare în contextul pandemiei, Guvernul a apelat la împrumuturi interne și externe, fapt ce a influențat majorarea nivelului de îndatorare a țării, care se menține și în anul curent. Conform datelor din Raportul lunar al Ministerului Economiei și Infrastructurii privind evoluția social-economică a Moldovei, la sfârșitul lunii ianuarie 2021 datoria de stat administrată de Guvern a atins nivelul de 68,3 mld. lei.   Datoria internă, care deține ponderea 43,5% în valoarea totală a datoriei de stat, a însumat 29,7 mld. lei și a crescut cu 27,1% față de indicatorii înregistrați la 31 ianuarie 2020. Datoria de stat externă, având o pondere de 56,5% în total, s-a majorat cu 31,6% și a însumat 38,6 mld. lei.

În anul 2020 comparativ cu anul precedent producția industrială în capitală s-a micşorat cu 9,8% ca urmare a scăderii în industria prelucrătoare cu 10,8%, iar cifra de afaceri în industrie a fost în scădere cu 7,1%, potrivit publicației Situația social-economică a mun. Chișinău în ianuarie-decembrie 2020, elaborată de Biroul Național de Statistică.   De asemenea, în anul 2020 entitățile din sectorul real cu 5 și mai mulți salariați și instituțiile bugetare au realizat investiţii în active imobilizate în valoare de 19,2 mld. lei, în diminuare cu 0,6% față de anul 2019. Investiţiile în imobilizări corporale au constituit 18,8 mld. lei, fiind în creştere cu 1,5%, iar cele în imobilizări necorporale – 429,6 mil. lei, cu 47,6% mai puțin decât în 2019.

Ori de câte ori formarea liberă a prețurilor nu este posibilă sau recomandată, pentru asigurarea echilibrului economic la nivel macro, în luarea deciziilor de preț intervine statul. Întru recuperarea costurilor pentru asigurarea securității aprovizionării și dezvoltării durabile a unor sectoare din sfera economică și, pe de altă parte, în vederea protecției consumatorului, devine evidentă tendința de controlare a economiei naționale.

Conform datelor publicate de Biroul Național de Statistică, economia națională a intrat pe o traiectorie ascendentă în trimestrul I al anului curent: produsul intern brut (PIB) a însumat 46,5 mld. lei și a înregistrat o creștere reală cu 1,8%. Relansarea activității investiționale, a consumului intern și a activității economice în sectorul real al economiei sunt factorii determinanți care au favorizat această creștere.   Pe categorii de resurse, influența pozitivă a fost generată de sectoarele în care înviorarea a fost resimțită cel mai mult: comerțul cu ridicata și cu amănuntul (+0,7% contribuție la PIB), industria prelucrătoare (+0,6% contribuție la PIB), informații și comunicații (+0,4% contribuție la PIB), tranzacții imobiliare (+0,4% contribuție la PIB), construcții (+0,4% contribuție la PIB), producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+0,3% contribuție la PIB) etc.

În anul 2020 au fost eliberate 3038 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale, cu 1,9% mai puțin decât în anul 2019, reducerea fiind cauzată de diminuarea numărului de autorizații eliberate pentru clădirile nerezidențiale (cu 17,5% față de anul 2019), comunică Biroul Național de Statistică.   După  mediul de rezidență,  în anul 2020 în mediul urban au fost eliberate 1730 autorizații, cu 6,4% mai multe față de anul 2019, iar în cel rural – 1308 autorizații sau cu 11,0% mai puțin față de anul precedent.