Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei, în cadrul şedinţei din 26 martie 2015, a adoptat prin vot unanim următoarea hotărîre: se menţine rata de bază aplicată la principalele operaţiuni de politică monetară pe termen scurt la nivelul actual de 13.5 la sută anual

Era informațională constă în trecerea la o economie bazată pe transmisie, prelucrare și stocare de informație, fluidizarea circuitului informațional între structurile statului fiind de natură, alături de alte componente, să asigure o creștere economică robustă, a declarat Șeful SFS, Ion Prisăcaru, în cadrul unei întrevederi cu reprezentanții Companiei Naționale de Asigurări în Medicină.

Obligaţia de întreţinere reprezintă îndatorirea legală a unei persoane de a asigura altei persoane (copil, părinte, fostul soț) mijloacele necesare traiului, educării şi pregătirii profesionale. Fundamentul obligaţiei de întreţinere constă în îndatorirea de sprijin moral şi material a persoanei aflate în raporturi de rudenie, de căsătorie şi alte raporturi asimilate celor de rudenie. Astfel, această obligație poate fi stabilită prin încheierea unui contract, precum și în baza hotărârii judecătorești.

Ritmul de creștere înregistrat de economia mondială va fi, în cel mai bun caz, unul moderat, din cauză că încetinirea activității în marile economii emergente va contracara progresele realizate în SUA și Europa, a anunțat, marți, Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (OECD), transmite Reuters. În aceste condiții, OECD a solicitat Băncii Central Europene și Băncii Japoniei să mențină stimulentele monetare, însă, în același timp, organizația crede că Rezerva Federală Americană a luat decizia corectă atunci când a început să reducă programul de achiziție de obligațiuni.

Numărul şomerilor din întreaga lume va creşte în următorii cinci ani cu cel puţin 11 milioane, iar inegalităţile globale se vor agrava, a avertizat Organizaţia Internaţională a Muncii într-un raport publicat marţi, transmite AFP.

Companiile europene reduc preţurile mai mult ca niciodată după 2010 în încercarea de a-şi revitaliza vânzările în condiţiile unei economii anemice şi a încetinirii comenzilor, ceea ce înseamnă că zona euro se apropie de momentul în care pericolul deflaţionist devine realitate.

Preşedintele Franţei François Hollande a declarat că Banca Centrală Europeană va anunţa joi un program pentru achiziţia de obligaţiuni guvernamentale emise de statele din zona euro, confirmând astfel aşteptările investitorilor privind adoptarea de noi măsuri de stimulare economică în regiune.

Zona euro trebuie să reducă protecţia acordată angajaţilor cu program permanent şi să stopeze creşterea salariilor minime, se arată într-un raport publicat de Fondul Monetar Internaţional, transmite 'Wall Street Journal' (WSJ). Oficialii FMI consideră că sunt necesare noi măsuri de reformare a pieţei muncii în economiile de bază ale Europei — cum ar fi Franţa, Italia sau Spania.

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei, în cadrul şedinţei din 30 ianuarie 2014, a adoptat prin vot unanim următoarea hotărîre: 1. se menţine rata de bază aplicată la principalele operaţiuni de politică monetară pe termen scurt la nivelul actual de 3.5 la sută anual; 2. se menţin ratele de dobîndă:

Europa ar putea fi aproape de un acord pentru un nou set de reguli privind companiile de asigurări, după 13 ani de negocieri între politicieni, companii şi autorităţi de reglementare, potrivit Bloomberg. Companiile şi oficialii europeni lucrează la un compromis asupra nivelului de capital necesar pentru produse pe termen lung, precum asigurarea de tip rentă, a declarat Ralph Koijen, profesor la London Business School, citând proiecte de acord recente, pe care le-a studiat.

În Danemarca, o ţară care face eforturi extraordinare pentru a lupta cu deflaţia importată din zona euro, o bancă este hotărâtă să ceară companiilor dobândă pentru depozite, iar altele, mai mari, au anunţat că ar putea face la fel dacă banca centrală coboară dobânzile de referinţă şi mai mult sau le menţine sub 0% mai mult timp.

Fondul Monetar Internațional (FMI) a înrăutățit estimările de creștere a economiei mondiale la 3,5% în 2015 și la 3,7% în 2016, comparativ cu un avans de 3,8% anul acesta și 4% anul viitor, prognozate în octombrie, se arată în raportul 'World Economic Outlook', publicat luni.

Economia mondială este ameninţată de o nouă criză provocată de un mix otrăvitor de datorii suverane în creştere rapidă şi stagnare economică din cauza inflaţiei lente, avertizează Centrul Internaţional de Cercetări Monetare şi Bancare, o fundaţie care are ca scop schimbul de idei între academicieni, sectorul financiar şi băncile centrale. Statele nu au început încă să îşi plătească datoriile acumulate în urma crizei financiare, astfel că raportul dintre datorii (publice + private) şi PIB la nivel mondial a crescut de la 160% în 2001 la aproape 200% în 2009, după izbucnirea crizei, şi la 215% în 2013.

Evoluţia ritmului anual al inflaţiei în trimestrul IV al anului 2014 a depăşit valoarea anticipată, abaterea fiind determinată preponderent de creşterea peste aşteptări a preţurilor la produsele alimentare şi a preţurilor componente ale inflaţiei de bază,ca urmare a deprecierii monedei naţionale faţă de dolarul SUA, transmite IPN cu referire la informaţiile furnizate de către Banca Naţională.

Statele Unite nu dau semne că revin la trendul de creştere anterior crizei, iar economiile avansate riscă «o boală de tip japonez», din cauza politicii BCE în domeniul inflaţiei, a avertizat miercuri Joseph Stiglitz, profesor la Universitatea Columbia şi laureat al premiului Nobel. Japonia este deseori invocată ca exemplu pentru efectele negative ale deflaţiei. După 15 ani de scădere continuă a preţurilor şi stagnare a economiei, ţara a avut nevoie de reformele agresive, controversate, pentru a reveni pe creştere economică.

Adâncirea diferenţei dintre veniturile celor mai bogaţi şi ale celor mai săraci a slăbit creşterea economică în majoritatea ţărilor dezvoltate, arată un raport al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). Organizaţia adaugă că redistribuirea veniturilor prin taxe mari impuse averilor celor bogaţi nu duce la încetinirea creşterii economice, aşa cum se crede, scrie The Wall Street Journal.

Inflaţia scăzută, stagnarea economică din ţările din centrul şi estul Europei, precum şi programul de stimulare a economiei derulat de Banca Centrală Europeană vor determina ţările din Europa Centrală şi de Est să îşi ducă dobânzile de politică monetară la minime istorice săptămâna aceasta, scrie Bloomberg.

Preşedintele Rezervei Federale a SUA Janet Yellen i-a atenţionat pe investitori să se pregătească pentru posibilitatea ca instituţia, cea mai influentă bancă centrală din lume, să majoreze ratele dobânzilor mai devreme decât se aşteaptă aceştia. Comentariile lui Yellen vin după ce săptămâna trecută a avertizat că angajamentul Fed de a menţine ratele dobânzilor aproape de zero pentru o perioadă „considerabilă de timp“ s-ar putea schimba în cazul în care economia SUA, cea mai mare la nivel mondial, continuă să crească peste aşteptări, scrie Bloomberg.

Prim-ministrul Iurie Leancă a solicitat elaborarea conceptului de «Raport Consolidat» adresat concomitent mai multor autorități ale statului, a comunicat pentru Moldpres Consiliul Economic al Premierului. Acest lucru va fi realizat în vederea implementării Strategiei reformei cadrului de reglementare a activității de întreprinzător în anii 2013-2020 și simplificării poverii de raportare a agenților economici.

În spatele succesului exporturilor Germaniei, cea mai mare economie a zonei euro, se află o reţea vastă şi eficientă de promovare la nivel global a companiilor, care ajută la creşterea excedentului comercial al ţării, o sursă de tensiune cu SUA şi aliaţii europeni, potrivit Wall Street Journal (WSJ) Excedentul deja ridicat al Germaniei în privinţa schimburilor comerciale şi investiţiilor a avansat cu aproape 18% în septembrie, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, în timp ce alte state mari din zona euro au consemnat o înrăutăţire uşoară a indicatorului.