Sectorul plantelor etero-oleaginoase reprezintă a parte componentă a sectorului pomicol autohton. Acesta, prin definiție, în opinia autorilor, este unul de perspectivă cu un nivel sporit de profitabilitate, deoarece există un istoric și experiență înregistrată în domeniul respectiv, produsele obținute se bucură de mare interes pe piețele regionale și internaționale, factorii pedoclimaterici și de producere sunt favorabili, iar susținerea din partea autorităților și donatorilor facilitează dezvoltarea lui durabilă

Potrivit datelor oficiale, doar 47% dintre companiile mici și mijlocii supraviețuiesc în primul an după înființare și doar 40% – după al doilea an. Totodată, IMM tind să fie concentrate în sectoare cu valoare adăugată scăzută, cum ar fi comerțul și repararea vehiculelor (37,5%), activitățile profesionale, științifice și tehnice (8,7%) și industria prelucrătoare (8,5%).   Pentru crearea unui mediu de afaceri favorabil prin înregistrarea unor progrese semnificative în domenii critice relevante pentru dezvoltarea antreprenoriatului și îmbunătățirea competitivității locale și internaționale a IMM-urilor autohtone a fost elaborat Programul

În lunile ianuarie-iunie 2021 mărimea salariului mediu lunar la contribuabilii monitorizați de către Serviciul Fiscal de Stat prin prisma Programului de conformare a înregistrat o creștere cu 12% și a constituit 2834 lei față de 2537 lei la situația din 31 decembrie 2020. Conform rezultatelor monitorizării contribuabililor din sectoarele cu risc sporit de neconformare fiscală făcute publice de SFS, în semestrul I al anului curent salariu mediu în agricultură a crescut în comparație cu datele de la finele anului trecut cu 146 lei sau cu 7% și a constituit 2371 lei, în comerțul cu amănuntul și cu ridicata – cu 326 lei sau cu 12 la sută, constituind  2967, în comerțul electronic – cu 247 lei (spor cu 7%), atingând 3753 lei, în industria extractivă – cu 112 lei sau cu 5%, până la 2153 lei.

La 11 septembrie, în baza de date a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), erau înregistrate 193 locuri de muncă vacante pentru specialiștii în activitatea financiară, economică sau comercială: 119 contabili, 18 agenți de vânzare, 18 contabili-șef, 15 ofițeri bancari, 5 specialiști în problemele perceperii fiscale etc. Potrivit informației, în total, în ţară sunt 12050 locuri de muncă vacante, în creștere față de a doua jumătate a lunii august, când erau 11190 locuri. Cele mai multe locuri libere sunt declarate de agenții economici din Chișinău – 3747. În Bălți angajatorii sunt în căutarea a 994 specialişti, în UTA Găgăuzia – 322, în Cahul — 554, în Ungheni – 545, în Cantemir – 471.

La virarea la bugetul de stat a defalcărilor pentru finanţarea sistemului de documente normative în construcţii de către contribuabili urmează a fi consultate prevederile Legii nr. 721/1996 (Lege nr. 721/1996) privind calitatea în construcţii.

Forța de muncă (populația activă) a Republicii Moldova, care include atât populația ocupată, cât și șomerii, a constituit în trimestrul II curent 874,0 mii persoane, fiind în creștere cu 1,9% față de trimestrul II din anul 2020, anunță Biroul Național de Statistică.   Astfel, populaţia ocupată a constituit 842,6 mii persoane, cu 2,6% mai mult decât în trimestrul II din anul precedent. Totodată, ponderea persoanelor ocupate din mediul rural a fost de 56,6%, iar cea a persoanelor ocupate din mediul urban – 43,4%.

Încă șapte agenți economici vor fi scutiți de TVA cu drept de deducere la efectuarea livrărilor serviciilor solicitanţilor plasării mărfurilor sub regim vamal de perfecţionare activă. În Monitorul Oficial nr. 388-392 din 27 decembrie 2018 a fost publicat Ordinul Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 342 din 18.12.2019 cu privire la aprobarea completărilor ce se operează în anexa la Ordinul nr. 66/2010. Astfel, în lista agenţilor economici – întreprinderi ale industriei uşoare care prestează servicii solicitanţilor plasării mărfurilor sub regim vamal de perfecţionare activă scutite de TVA cu drept de deducere au fost incluse:

La începutul lunii august, în Republica Moldova, erau înregistrate 11164 locuri de muncă vacante, comunică Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM). Cele mai multe locuri de muncă libere sunt înregistrate în capitală – 3711. În municipiul Bălți sunt declarate vacante 1020 locuri de muncă, în Cahul – 569, în Ungheni – 533. În UTAG, agenții economici au declarat vacante 271 locuri de muncă. În același timp, în raioane precum Edineț, Criuleni și Drochia sunt înregistrate cele mai puține locuri de muncă libere: 40, 39 și, respectiv, 37.

BPO (business process outsourcing) desemneaza acele activitati externalizate de către o companie către un terț și este unul din domeniile cu cea mai mare rata de angajabilitate la momentul actual. În cadrul BPO se evidențiază zona de call-center, cu o pondere semnificativă în special în ceea ce privește numărul de angajați. Republica Moldova a devenit locul ideal pentru serviciile near-shore ca rezultat al unui sistem de învățământ cu rezultate satisfăcătoare ca medie și a forței de munca de bună calitate. Conform Association Business Service Leaders (ABSL), industria BPO/call-center a crescut cu 10-30% în ultimii ani și continuă să se extindă de la an la an. Principalii jucători din industrie prezic că aceasta poate sa ajungă domeniul cu cea mai mare angajabilitate. Prin urmare, se impune necesitatea investigării veniturilor generate de angajații acestui sector, din punct de vedere fiscal și contabil.

Conform datelor publicate de Biroul Național de Statistică, economia națională a intrat pe o traiectorie ascendentă în trimestrul I al anului curent: produsul intern brut (PIB) a însumat 46,5 mld. lei și a înregistrat o creștere reală cu 1,8%. Relansarea activității investiționale, a consumului intern și a activității economice în sectorul real al economiei sunt factorii determinanți care au favorizat această creștere.   Pe categorii de resurse, influența pozitivă a fost generată de sectoarele în care înviorarea a fost resimțită cel mai mult: comerțul cu ridicata și cu amănuntul (+0,7% contribuție la PIB), industria prelucrătoare (+0,6% contribuție la PIB), informații și comunicații (+0,4% contribuție la PIB), tranzacții imobiliare (+0,4% contribuție la PIB), construcții (+0,4% contribuție la PIB), producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+0,3% contribuție la PIB) etc.

Persoanele care desfășoară activitate de întreprinzător au prezentat pentru anul precedent 102140 declarații cu privire la impozitul pe venit, cu 2940 mai multe decât în anul 2019. După modalitatea de perfectare, cele mai multe (57530 declarații) constituie cele electronice, pe suport de hârtie au fost prezentate 42529 declarații, iar 2081 de contribuabili au preferat să prezinte declarația rapidă, se constată în Raportul publicat de Serviciul Fiscal de Stat.   Persoanele care desfășoară activitate de întreprinzător au declarat pentru anul 2020 venituri în valoare de 397,5 mld. lei, cu 35,8 mld. lei mai puțin față de anul 2019. Cheltuielile declarate de aceștia constituie 371,8 mld. lei sau cu 28,8 mld. lei mai puțin decât în anul precedent.

Numărul mediu al salariaților în trimestrul I al anului 2021 s-a diminuat cu 0,2% față de aceeași perioadă a anului precedent. Totodată, conform datelor Biroului Național de Statistică, în unele activități economice în perioada de referință au fost înregistrate fluctuații considerabile ale numărului mediu de salariați.   Comparativ cu trimestrul I din anul 2020, cele mai semnificative scăderi ale numărului mediu de salariați în ianuarie-martie curent au fost înregistrate în activitățile de cazare și alimentație publică – cu 21,2%; alte activități de servicii – cu 12,6%; agricultură, silvicultură și pescuit – cu 8,5%.

În primele patru luni ale anului curent producția industrială (serie brută) s-a majorat cu 11,9% comparativ cu perioada similară din anul precedent, iar producția industrială serie ajustată, în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, a crescut cu 7,7%, anunță Biroul Național de Statistică.   Astfel, doar în luna aprilie curent comparativ cu aceeași lună a anului 2020 industria alimentară în ansamblu a înregistrat o creștere a producției industriale cu 2,1%, ceea ce a generat creșterea indicelui general per total în industrie cu 0,6%.

La 9 iulie curent în baza de date a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANFOM) erau înregistrate 12516 locuri de muncă vacante, în scădere față de acum două săptămâni, când erau solicitaţi 14060 specialişti. Cel mai mare număr de locuri vacante este disponibile în Chișinău – 4334. În Bălți sunt înregistrate 1209 locuri, iar în UTAG – 275.

Exporturile de mărfuri realizate în luna februarie a anului curent au constituit $245,4 mil., cu 11,8% mai mult față de luna ianuarie și cu 1,6% — comparativ cu luna februarie 2019. Totuși, de la începutul anului volum exportului este inferior celui realizat în perioada corespunzătoare din anul 2019 cu 2,3%, însumând $464,8 mil., comunică Biroul Național de Statistică. Din suma totală, livrările de mărfuri autohtone au constituit $358,2 mil. (77,1%), fiind în creștere cu 6,8% față de ianuarie-februarie 2019 și care a contribuit la majorarea totală a exporturilor cu 4,8%. Mijloacele de transport rutier au fost cel mai des utilizate pentru exporturile de mărfuri (82,8%), fiind urmate de transportul maritim (10,1%), feroviar (5,7%) și aerian (1,4%).

În Monitorul Oficial din 9 octombrie curent Ministerul Finanțelor a publicat Ordinul nr.123 din 28.09.2020 privind modificarea şi completarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28 decembrie 2015.   În temeiul articolului 11 alineatul (2) din Legea contabilității nr. 113-XVI/2007 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.27-34, art.61), întru ajustarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind

Сonform topului celor mai bine plătite locuri de muncă vacante, salariul maxim înregistrat în baza de date a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) propus de angajator (la situația din 16 septembrie 2019) este de 30 mii lei și este oferit pentru funcția de inginer, de manager în construcții și programator. În topul celor mai bine plătite locuri de muncă intră și poziția de manager în alte ramuri, pentru care se oferă un salariu maxim de 25 mii lei, precum și cea de operator la utilaje de tricotat și conducător auto, pentru care se promite un salariu maxim de 20 mii lei.

La data de 25 iunie curent, în baza de date a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă sunt înregistrate 14060 locuri de muncă vacante, în scădere față de acum două săptămâni,când erau solicitate de angajatori 14954 persoane. Cele mai multe locuri de muncă vacante sunt înregistrate în municipiile Chișinău – 5337 și în Bălți – 1320.

Investițiile străine directe pe piața primară de capital au lipsit totalmente în anul pandemic, se spune în Raportul anual al Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF) pentru 2020. Totodată, conform datelor oficiale, evaluarea statisticilor din perspectiva atractivității pieței primare de capital pentru investitorii străini denotă că, în anii 2018-2019, s-au consemnat valori infime cuprinse între 17,3-20,4 mil. lei de capital străin plasat prin emisiuni de acțiuni.   Valoarea investițiilor indirecte de capital din anul trecut realizate de investitorii străini în cadrul tranzacțiilor pe piața secundară (tranzacții de cumpărare, înscrieri în urma aporturilor în capitalul social),  per ansamblu, a înregistrat o diminuare semnificativă, fiind de 3 ori mai mica în raport cu anul 2019,

Produsul Intern Brut (PIB) estimat pentru primele trei luni ale anului curent a constituit 46,5 mld. lei și, comparativ cu aceiași perioadă din anul 2020, a crescut cu 1,8% la seria brută și cu 0,1% – la seria ajustată sezonier, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. La creșterea PIB în perioada de referință au contribuit, în special, industria extractivă și cea prelucrătoare; producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat; distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor și activităţile de decontaminare, care au deținut o pondere de 15,7% la formarea PIB și o creștere a valorii adăugate brute (VAB) pe activitățile respective cu 6,1%.