Ieri, 11 decembrie 2013, pentru prima dată a fost prezentat public Proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2014 de către vice-ministrul Finanțelor, Maria Cărăuș în cadrul mesei rotunde organizate de Centrul analitic independent ”EXPERT-GRUP”, “Dezbaterea legii bugetului de stat 2014”.

Deseori se vorbeşte despre necesitatea majorării salariilor din Moldova. Totuşi, până în prezent niciunul din guverne nu a reuşit să aducă salariul minim pe economie cel puţin la nivelul minimului de existenţă. Şi această stare de fapt nu poate fi depăşită atâta timp cât autorităţile nu vor schimba abordările dinspre menţinerea cu orice preţ a locurilor de muncă spre eficientizarea activităţii.

Bugetul Franţei pentru 2014, anunţat miercuri, prevede reduceri «neprevăzute» de cheltuieli publice în valoare de 15 mld. euro, necesare pentru reducerea deficitului bugetar, dar criticate atât de politicienii de stânga pe motiv că «provoacă suferinţă poporului», cât şi de cei de dreapta pe motiv că sufocă şansele creşterii economice.

Capitolul I DISPOZIŢII GENERALE Art. 1. Bugetul de stat pe anul 2014 se aprobă la venituri în sumă de 25 814 830,3 mii de lei şi la cheltuieli în sumă de 28 217 863,5 mii de lei, cu un deficit în sumă de 2 403 033,2 mii de lei.

Congresul SUA a aprobat luni seara, pentru prima oară din 2009, un acord amplu referitor modul în care va fi cheltuit bugetul în valoare de 1.012 miliarde de dolari, dar a refuzat să ratifice o majorare a capitalului FMI, prevăzută într-o reformă convenită în 2010, relatează Financial Times. Acordul reprezintă o actualizare a priorităţilor de cheltuieli ale SUA, după mai mulţi ani în care guvernul nu putea, din cauza dezacordurilor din Congres, să realoce fonduri şi va preveni blocarea activităţilor guvernamentale, prin finanţarea activităţilor până în septembrie.

Miercuri, 30 octombrie, a avut loc Conferinţa de închidere a proiectului Twinning „Consolidarea managementului financiar public în Republica Moldova”.

Interviu cu Frank Leyman*, Director Relații Internaționale, FEDICT, Belgia, despre agenda de Guvernare electronică belgiană. Ce este FEDICT și ce face FEDICT în domeniul e-Guvernării; Care sunt cele mai importante inițiative de e-guvernare și ce proiecte a implementat FEDICT?

În conformitate cu prevederile statuate de art. 193 din Codul fiscal, condiţiile de declanşare a executării silite a obligaţiei fiscale sunt: existenţa restanţei, ţinîndu-se cont de prevederile art. 252 din Codul fiscal;neexpirarea termenelor de prescripţie reglementate de către Codul fiscal;necontestarea faptului de existenţă a restanţei şi mărimii ei în cazurile reglementate de art. 194 alin. (1) lit. c) şi d) din Codul fiscal;contribuabilul nu se află în procedură de lichidare (dizolvare) sau de aplicare a procedurilor de depăşire a insolvabilităţii, conform prevederilor legislaţiei în vigoare. Modalităţile de executare silită sunt reglementate de art. 194 din Codul fiscal şi constau în: încasarea mijloacelor băneşti de pe conturile bancare ale contribuabilului, cu excepţia celor de pe conturile de credit şi provizorii (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social);ridicarea de la contribuabil a mijloacelor băneşti în numerar;urmărirea bunurilor contribuabilului, cu excepţia celor consemnate la liniuţa unu şi doi;urmărirea datoriilor debitoare ale contribuabilului prin modalităţile descrise la liniuţa unu, doi şi trei. De menţionat că, urmărirea bunurilor contribuabilului se efectuează prin sechestrare, comercializare şi ridicare.

Probabil n-a fost până acum în fruntea Inspectoratului Principal Fiscal de Stat o persoană care să se pronunţe atât de tranşant în vederea reformării sistemului fiscal ca actualul şef al autorităţii Ion Prisăcaru. Carenţele administrării fiscale, evaziunea, corupţia în rândul inspectorilor dar şi rezistenţa celor ce nu doresc schimbări, sunt doar unele dintre problemele care trebuie luate în calcul atunci când îţi propui un astfel de obiectiv. Şi mai există cel mai mare obstacol, mentalitatea cetăţenilor, care, în mare parte sunt departe de a percepe Fiscul drept o instituţie care lucrează în favoarea lor. Despre cum îşi propune să soluţioneze toate aceste chestiuni destul de dificile pentru a realiza în final reformarea sistemului, ne-a relatat Ion Prisăcaru, Şeful IPFS.

Pierderea sau furtul datelor confidenţiale, denaturarea sau distrugerea acestora reprezintă unul dintre cele mai mari riscuri de securitate cu care se confruntă atît companiile comerciale, cît şi structurile statale. De la expunerea accidentală a unor date despre angajaţi/clienţi, date financiare, planuri de dezvoltare, informaţii despre produse, la furtul planificat prin breşe în securitatea reţelelor – toate pot avea efecte devastatoare asupra subiecţilor implicaţi, atît persoane fizice, cît şi juridice.

În conformitate cu art. 11 alin. (1) din Codul Fiscal, toate dubiile, apărute la aplicarea legislaţiei fiscale, urmează a fi interpretate în favoarea contribuabilului. Astfel, în Republica Moldova este legiferat principiul „in dubio contra fiscum”, menit să protejeze contribuabilul de eventualele îndoieli sau ambiguităţi ale normelor fiscale. În continuare, vom aborda unele aspecte de ordin naţional şi internaţional ale acestui principiu.

Monitorul Oficial nr. 263-269 din 21.12.2012 Parlamentul adoptă prezenta lege organică. Capitolul I DISPOZIŢII GENERALE Art. 1. – (1) Bugetul de stat pe anul 2013 se aprobă la venituri în sumă de 22 736 643,5 mii de lei şi la cheltuieli în sumă de 23 611 476,2 mii de lei, cu un deficit în sumă de 874 832,7 mii de lei.

Parlamentul adoptă prezenta lege organică Capitolul I DISPOZIŢII GENERALE Art. 1. – (1) Bugetul de stat pe anul 2012 se aprobă la venituri în sumă de 21367269,1 mii de lei și la cheltuieli în sumă de 22164269,1 mii de lei, cu un deficit în sumă de 797000,0 mii de lei. (2) Sinteza bugetului de stat pe venituri, cheltuieli, deficit și surse de finanţare se prezintă în anexa nr. 1. (3) Limitele de cheltuieli pe autorităţi publice finanţate de la bugetul de stat se prezintă în anexa nr. 2. (4) Alocaţiile pentru instanţele judecătorești se prezintă în anexa nr. 3. (5) Lista bugetelor autorităţilor publice, fundamentate pe programe, se prezintă în anexa nr. 4. (6) Alocaţiile pentru autorităţile publice centrale destinate finanţării investiţiilor capitale se prezintă în anexa nr.5. (7) Alocaţiile de la bugetul de stat pentru autorităţile administraţiei publice locale destinate finanţării cheltuielilor capitale se prezintă în anexa nr. 6. (8) Transferurile de la bugetul de stat la bugetele raionale, la bugetele municipale Chișinău și Bălţi și la bugetul central al unităţii teritoriale autonome Găgăuzia se prezintă în anexa nr. 7.